CARACTERISTICI ALE MOTIVATIEI LA JUNIORII JUCATORI DE FOTBAL

Alina-Isabela ANGHEL

Institutul National de Cercetare pentru Sport

Cuvinte cheie: motivatie, fotbal, junior

Keywords: motivation, soccer, junior

Rezumat:

Motivatia se dezvolta si se contureaza in contextul mediului social si in functie de propria structura

afectiva si de personalitate. De asemenea, motivatia se constituie ca mecanism reglator, cu functii de
activare spre indeplinirea anumitor sarcini sau obiective.

In sport, este importanta cunoasterea tipului de motivatie dominant in scopul identificarii unor strategii
optime de activare si mobilizare in scopul facilitarii invatarii, adaptarii si implicarii in sarcina.

Fundamentare teoretica:

In sport, motivatia reprezinta un factor foarte important, constituindu-se ca proces activator pentru
practicarea activitatilor sportive. In lipsa activarii de tip motivational, un sportiv va prezenta dificultati in
fata provocarilor sportului si in depasirea limitelor personale si performantiale, precum si in dezvoltare.

Motivatia (Zlate, M., 1999, pag. 140-141), fiind un mecanism cu functii reglatoare, poate conditiona
atitudinea fata de o anumita sarcina si poate determina in mod semnificativ comportamentul uman,
directionandu-l spre elementele de interes.

Motivatia pentru practicarea sportului de performanta poate avea la baza, in principal, influentele
sociale sau nevoile individuale.(Epuran, M., 1985, pag. 107) Astfel examinarea relatiei dintre
orientarea individuala spre autorealizare si orientarea centrata pe motivatia sociala poate avea o
importanta semnificativa pentru predictia performantei sportive.

Concentrarea atentiei sportivului asupra conexiunilor sociale din sport se crede a fi importanta, fiind
mai ales aplicabila in sporturile de echipa. Mai mult, perspectiva de ansamblu asupra sportului are o
importanta deosebita, sportivul putand depasi limitele de membru al echipei.

Obiectiv:

Motivatia reprezinta, poate, cel mai important factor psihologic in plan sportiv. Fiind un mecanism de
natura psihologica, motivatia prezinta particularitati individuale, conturandu-se ca element unic pentru
fiecare individ. Totusi, in conditiile unui mediu social comun, in care obiectivele colective sunt clar
definite, existenta unor caracteristici motivationale comune pentru participantii la mediu este evidenta.

Obiectivul acestui studiu se constituie din evidentierea caracteristicilor motivationale comune pentru
practicantii fotbalului, la nivel de juniori.

 
Ipoteza:

Se presupune existenta unor caracteristici comune in ceea ce priveste motivatia, in fotbal, la nivel de
juniori.

Subiecti:

Cercetarea a fost realizata pe un numar total de 72 de subiecti participanti ai actiunilor de selectie

pentru lotul national U15 si au varste cuprinde intre 14 - 15 ani.

Metoda si instrumente:

In scopul determinarii tipului de motivatie sociala in sport si a orientarii motivationale, s-au utilizat
urmatoarele instrumente:

 Chestionarul TEOSQ (Chestionarul orientarii pe sarcina sau pe sine in sport - tradus dupa Duda
si Nicholls, 1992) face posibila identificarea tipului de orientare motivationala a sportivului in actiunile
intreprinse: pe sarcina sau pe sine. Pentru fotbal se considera ca orientare sportivilor pe sarcina poate
fi un factor motivational important care asigura sportivilor abilitatea de a lucra in echipa, centrarea pe
performanta, pe ceea ce au de facut in teren si nu pe succesul individual. Orientarea spre sine poate
sta la baza unei atitudini conflictuale a sportivului - acesta poate fi nemultumit de colegi atunci cand
echipa nu invinge si astfel poate cauza conflicte.
 Scala SMOSS (Scala de orientare a motivatiei sociale in sport - tradus dupa Allen, J., 2001) a fost
elaborata luandu-se in considerare 3 orientari motivationale: afilierea sociala, care descrie
concentrarea asupra dezvoltarii de relatii reciproce si experiente sociale pozitive, statutul social si
recunoasterea sociala care are la baza validarea sociala.

Variabilele subscalelor SMOSS se pot obiectiviza prin intermediul variabilelor subscalelor TEOSQ, in
scopul afirmarii sau infirmarii existentei unor legaturi semnificative intre variabilele SMOSS si subscala
de orientare pe sarcina a TEOSQ. Subscala de orientare pe sarcina cuprinde 7 itemi care se
concentreaza asupra succesului prin importanta primordiala a sarcinii si prin demonstrarea abilitatilor
superioare. Acest tip de orientare determina: efort, invatare si succes definite prin performanta pentru
ceilalti; participarea la sport se exprima prin: sentimente de afiliere in cadrul grupului, expectante de
recunoastere din partea celorlalti pentru realizarile lor, popularitate si statut social.

Analiza si prelucrare statistica:

 In urma prelucrarilor statistice ale rezultatelor obtinute la Scala de orientare motivationala sociala in
sport (SMOSS) se observa urmatoarele:

 55,56% dintre indivizi au ca principal element motivational, din punct de vedere social, nevoia de
afiliere, de apartenenta la grup;
 30,55% dintre indivizi au ca principal element motivational, din punct de vedere social, nevoia de
recunoastere sociala;
 13,89% dintre indivizi au ca principal element motivational, din punct de vedere social, nevoia de
statut social.

Graficul nr. 1
In urma prelucrarilor statistice ale rezultatelor obtinute la Chestionarul orientarii pe sarcina sau pe sine
in sport (TEOSQ) se observa urmatoarele:

 87,5% dintre indivizi sunt orientati in activitatea sportiva pe sarcina;

 15,17% dintre indivizi sunt echilibrati din punctul de vedere al orientarii motivationale in activitatea
sportiva;
 1.38% dintre indivizi sunt orientati in activitatea sportiva pe sine.

Graficul nr.2

In scopul calcularii coeficientilor de corelatie liniara Pearson, pentru cele 5 variabile luate in
considerare, s-a utilizat aplicatia SPSS.

Tabelul nr. 1 prezinta coeficientii de corelatie liniara Pearson intre orientarea motivationala pe sine,
orientarea motivationala pe sarcina, nevoia de afiliere, nevoia de statut social, nevoia de recunoastere
sociala, valorile de semnificatie si numarul de subiecti.

Corelatia dintre orientarea motivationala pe sarcina si nevoia de afiliere este - 0,302, iar semnificatia
acesteia este 0,010 (p<=0.01), ceea ce se poate interpreta prin existenta unei relatii slabe, dar
semnificative din punct de vedere statistic, intre orientarea motivationala pe sarcina si nevoia de
afiliere.

Corelatia dintre orientarea motivationala pe sine si nevoia de afiliere este 0,261, iar semnificatia
acesteia este 0,027 (p<0.05), ceea ce se poate interpreta prin existenta unei relatii slabe, dar
semnificative din punct de vedere statistic, intre orientarea motivationala pe sine si nevoia de afiliere.

Corelatia dintre orientarea motivationala pe sine si cea pe sarcina este -0,992, iar semnificatia
acesteia este 0,000 (p<0.01), ceea ce se poate interpreta prin existenta unei relatii negative foarte
puternice intre orientarea motivationala pe sine si cea pe sarcina. Indivizii care din punctul de vedere
al orientarii motivationale sunt centrati pe sine, in mod firesc, nu sunt orientati pe sarcina.

Corelatia dintre nevoia de statut social si cea de recunoastere sociala este 0,343, cu o semnificatie de
0,003 (p<0.01), ceea ce se poate interpreta prin existenta unei relatii pozitive slabe, dar cu o
semnificatie mare, intre cele doua nevoi. Indivizii cu o nevoie pregnanta de statut social, prezinta si
nevoia de statut social.

Tabelul nr. 1 Corelatii

Nr.sub. = 72 sine sarcina afiliere statut recunoastere

Corelatia Pearson 1 - 0.99(**) 0.26(*) - 0.06 0.01

sine
Sig. (2-tailed)   0.000 0.027 0.610 0.907

Corelatia Pearson   1 - 0.30(**) 0.053 - 0.010

sarcina
Sig. (2-tailed)     0.010 0.659 0.936

Corelatia Pearson     1 0.21 - 0.05

afiliere
Sig. (2-tailed)       0.076 0.653

Corelatia Pearson       1 0.34(**)

statut
Sig. (2-tailed)         0.003

recunoastere Corelatia Pearson         1

** Corelatia este semnificativa la nivelul 0,01.

* Corelatia este semnificativa la nivelul 0,05.

Concluzii:

La nivel de juniori, in fotbal, se observa ca nevoia de afiliere este predominanta in planul motivatiei
sociale pentru practicarea sportului, indivizii prezentand dorinta de a se integra intr-un grup, de a juca
un anumit rol in acesta, de a se integra intr-o structura organizata dupa anumite reguli, care prezinta
obiective si interese comune.

De asemenea, se observa faptul ca orientarea motivationala predominanta in cazul subiectilor este pe

sarcina, interpretandu-se prin definirea succesului in termeni de stapanire a abilitatilor si
autodezvoltare, percepandu-l in termeni de performanta, si nu de rezultate, fiind preocupati de a
invata, de a se dezvoltarea abilitatilor si fiind activati de placerea de a juca.

In plus, exista o probabilitate foarte mare ca indivizii orientati motivational pe sine, sunt motivati social
prin nevoia de afiliere.

In final, se remarca faptul ca exista o probabilitate mare ca indivizii motivati social prin nevoia de
statut, au o nevoie pregnanta si de recunoastere sociala.
 

Abstract:

Motivation develops and shapes in the context of social environment and considering his/hers own
emotional and personality structure. Also, motivation is a regulatory mechanism, with importance roles
in activating for solving tasks or achieving.

In sports, it is important to distinguish the dominant type of motivation having the purpose of identifying
the optimum strategies for activating and mobilizing for learning, adapting and involving.

Bibliografie:

EPURAN, M., HORN, E., Mecanisme de influentare a comportamentului in fotbal. Bucuresti, Editura
Sport-Turism, 1985;

HOWITT, D., CRAMER, D., Introducere in SPSS pentru psihologie. Iasi, Ed. Polirom, 2006

ZLATE, M., Psihologia mecanismelor cognitive. Iasi,Editura Polirom, 1999;

http://footy4kids.co.uk/motivation-and-soccer-performance.htm

http://aahperd.confex.com/aahperd/2004/preliminaryprogram/abstract_5183.htm