Ca o extensie a investigatiilor intreprinse de Kenow si Williams (1992, 1997)

asupra factorilor care pot influenta perceptia si evaluarea comportamentelor

antrenorilor de catre atleti, aceeasi autori au cercetat relatia compatibilitati
dintre antrenor-atlet in ceea ce priveste evaluare comportamentelor antrenorului si
la fel de bine, relatia anxitatii trasatura si stare si increderii de sine stare
fata de evaluarea comportamentelor antrenorului atunci cand este controlata
compatibilitatea antrenor-atlet. Un numar de 68 de jucatori de baschet de gen
feminin la nivel de colegiu au completat chestionarele SCAT, CSAI-2 si CBQ si un
instument de masura a compatibilitatii. Anxietatea trasatura, anxietatea stare
cognitiva si somatica, increderea de sine stare si compatibilitatea au fost legate
in mod semnificativ cu evaluarea comportamentelor antrenorului (p<.05). Analiza
regresiei pe etape multiple au aratat ca anxietatea cognitiva stare si
compatibilitatea sunt prezic un mod semnificativ evaluarea comportamentelor
antrenorului de catre atleti ((r = .63, p =.001). The results support Smoll and
Smith's (1989) model of leadership behaviors in sport and suggests additions to the
model.

Rezultate

Analiza corelationala a fost utilizata pentru a evalua relatia dintre anxietatea

trasatura a atletului, anxietatea stare cognitiva si somatica, increderea de sine
stare, compatibilitate si scorul final total si pe factori ai CBQ. Atletii cu
anxietate trasatura ridicata au evaluat global mult mai negativ comportamentele
antrenorului decat cei cu anxietate trasatura scazuta. In particular, atletii cu
anxietate trasatura ridicata au evaluat mult mai negativ comportamentele de
comunicare ale antrenorului si reactiile cognitive/atentionale si somatice
percepute ale acestuia. Atletii care au obtinut un scor ridicat al anxietatii
somatice stare au evaluat mult mai negativ abilitatile comunicationale ale
antrenorului. Atletii cu incredere de sine scazuta au evaluat mult mai negativ
comportamentele globale ale antrenorului, sprijinul oferit de acesa si reactiile
cogniive/atentionale si somatice percepute ale acestuia. Atletii care s-au simtit
compatibili la un nivel ridicat cu antrenorul au evaluat intr-un mod mai favorabil
comportamenele globale ale antrenorului si fiecare factor de comportare decat cei
care au avut o compatibilitate mai scazuta cu antrenorul.

Studierea relatiei dintre anxietate, increderea in sine si evaluarea

comportamentului antrenorului au inceput odata cu experimentele intreprinse pe
modelul comportamentelor leadershipului in sport propus de Smoll si Smith (1989).
Au fost examinate comportamentele unui antrenor de gen masculin a unei echipe de
colegiu de baschet feminin, echipa formata din 11 jucatoare. Rezultatele au
sustinut anxietatea competitionala trasatura ca fiind o variabila individuala
diferentiala care mediaza perceptia si evaluarea comportamentului antrenorului.
Rezultate obtinute au oferit de asemenea baza pentru adaugarea anxietatii cognitive
stare a atletului, a increderii de sine stare a acestuia si a perceptiei acestuia a
anxietatii cognitive stare a antrenorului pentru crearea acestui model al
variabilelor individuale diferentiale. Atletii care au obtinut un scor ridicat al
anxietatii trasatura (p<.00l) si al anxietatii cognitive stare (p<.05) si un scor
scazut pentru increderea de sine stare (p<.05) si atletii care si-au perceput
antrenorul ca avand o anxietatea cognitiva stare ridicata (p<.001), au evaluat mult
mai negativ comportamentul antrenorului. Rezultatul unui meci poate influenta
efectul increderii de sine in medierea perceptiei si evaluarii comportamentelor
antrenorului de catre atlet. In plus, atletii au perceput mult mai negativ mai
multe comportamente specifice ale antrenorului decat antrenorii in cauza si
totodata, atletii au supraestimat in mod drastic anxietatea precompetitionala
somatica si cognitiva autoraportata a antrenorului si au subestimat incredere de
sine a acestuia. Per ansamblu, rezultatele sugereaza faptul ca antrenorii ar trebui
sa fie mult mai intelegatori si mai putin negativi cu atletii care au o anxietate
ridicata si o incredere de sine scazuta.
Participantii

Subiectii acestui studiu au fost 11 jucatoare de baschet de gen feminin si

antrenorul acestora, de gen masculin, proveniti de la o echipa de baschet de
colegiu din cadrul diviziei a 3-a a Asociatiei Nationale a Colegiilor Atletice din
Sud-Vestul Statelor Unite ale Americii, cel mai inferior nivel competitional al
acestei asociatii. Studiul s-a realizat pe durata ultimei luni de zile a sezonului
competitional, echipa aflandu-se printre primele trei din cadrul conferintei sale.

Instrumentele

Masurarea Anxietatii. "The Sport Competition Anxiety Test" (SCAT; Martens, 1977)
evalueaza anxietatea competitionala trasatura. Anxietatea generala stare si
increderea de sine au fost masurate de asemenea cu ajutorul "Competitve State
Anxiety Inventory-2" (CSAI-2; Martens et al., 1990). Acest instrument evalueaza
atat anxietatea somatica cat si anxietatea cognitiva, la fel de bine si increderea
de sine competitiva. Instructiunile instumentelor au fost modificate pentru a
directiona subiectii sa raspunda intr-o situatie in care acestia ar urma sa joace
cu una dintre cele trei echipe de top din conferinta in care evolueaza.

Masurarea comportamentului antrenorului. "Coaching Behavior Questionnaire" (CBQ;

Kenow & Williams, 1992) este un chestionar cu 28 de itemi care a fost dezvolat in
mod special pentru a acest studiu, care evalueaza comportamentele antrenorului care
pot aparea atunci cand echipa sa evolueaza importiva uneia dintre echipele din top
trei al campionatului. Raspunsurile la acest chestionar sunt pe baza unei scale
Likert in 4 trepte, unde 1 inseamna " unde 1 inseamna (deloc de acord), 2 (mai
putin de acord), 3 (de acord) si 4 (total de acord). Pentru itemii construiti
pozitiv (ex criticile venite dinspre antrenor sunt facute intr-o maniera) s-a
folosit cotarea inversa, pentru ca scorul final total sa refecte o evaluarea mai
negativa a comportamentului antrenorului pe durata unui joc. Sapte itemi au fost
infiltrati si exclusi din cotatie, rezultand un scor total potential de la 21 pana
la 84. Itemii acestui chestionar si categoriile conceptuale vizate de acesta au
fost dezvoltati pe baza experientei in domeniul psihologiei sportive a autorilor
acestui studiu si pe seama cercetarilor lui Percival (1971). Chestioanarul
examineaza (a) parerile atletilor legate de abilitatile de comunicare ale
antrenorului (ex. "Inainte si in timpul jocului, antrenorul imi comunica clar ceaa
ce el/ea asteapta ca noi sa realizam" si "Criticile venite dispre antrenor sunt
facute intr-o maniera constructiva"); (b) increderea pe care antrenorul o arata
fata de proprii jucatori (ex. "Antrenorul isi arata increderea in mine ca si
jucator"); (c) calmul si controlul emotiilor antrenorului (ex. "antrenorul meu isi
controleaza emotiile bine in timpul meciurilor"); (d) modul in care nivelul
arousalui si a comportamentului antrenorului afecteaza jucatorul (ex.
"Comportamentul antrenorului pe perioada unui meci ma fac sa ma simt rigid si
incordat"). Acest chestionar a fost dezvoltat fara a avea un studiu pilot.

Participanti

La studiu au participat nu mai putin de 484 de atleti, 273 de atleti studenti si

211 atleti de liceu, atleti din diferite discipline spotive, 230 practicanti de
baschet, 53 practicanti de softball, 93 practicanti de baseball si 108 practicanti
de volei, care au completat chestionarele. Media de varsta a participantilor a fost
de 17.7 ani, dintre care 252 au fost atleti de gen masculin, iar 232 au fost atleti
de gen feminin. Atletii au fost in proportie de 54% de rasa caucaziana, 30% au fost
mexicani sau latini, 5% au fost asiatici, 4% indiano-americani, 2% afro-americani
si 5% au fost de alte rase. Toti participantii au avut la activ cel putin un sezon
intreg sau chiar si mai multa experienta sub comanda actualului antrenor. Scolarii
si in general, subiectii, au participat in mod voluntar si cu proceduri care le-au
asigurat anonimatul.

Instrumentele

Masurarea comportamentului antrenorului. "Coaching Behavior Questionnaire" (CBQ;

Kenow & Williams, 1992) evalueaza perceptiile si evaluarea comportamentelor
antrenorului de catre atleti. CBQ consta in 28 de itemi (21 itemi reali si 7 itemi
adaugati fara legatura cu antrenorul) toate cu raspunsuri in scala Likert in 4
trepte, unde 1 inseamna (deloc de acord), 2 (mai putin de acord), 3 (de acord) si 4
(total de acord).

Pentru itemii construiti pozitiv s-a folosit cotarea inversa, pentru ca scorul
final total sa refecte o evaluarea mai negativa a comportamentului antrenorului pe
durata unui joc. Totodata, itemii au fost adaptati in functie de disciplina
sportiva in care evolueaza atletul.

Masurarea anxietatii/increderii. "The Sport Competition Anxiety Test" (SCAT;

Martens, 1977) evalueaza anxietatea competitionala trasatura (CTA). "The
Competitive State Anxiety Inventory-2 (CSAI-2; Martens et al, 1990) masoara
anxietatea competitionala stare si increderea in sine. CSAI-2 masoara intensitatea
increderii de sine perceputa si simptomele anxietatii cognitive si somatice.
Autorii celor doua instrumente au raportat msurari psihometrice bune.
Instructiunile directe oferite participanti pentru CSAI-2 au fost modificate,
presupunandu-se ca acestia sunt pe cale sa joace cu una dintre primele 3 echipe din
competitie.

Masurarea compatibilitati. Participantilor li s-a cerut sa evalueze cat de

compatibili s-au simtit cu antrenorul pe o scala in 9 trepte cu cotatie de la 1 (nu
prea compatibil) pana la 9 (foarte compatibil). Compatibilitatea a fost definita ca
"gradul in care obiectivele, personalitatea si credintele atletului coincid cu
obiectivele, personalitatea si credintele antrenorului". Examinarea a fost identica
cu cea utilizata de Kenow & Williams (1999), prin aceasta realizandu-se o
comparatie cu rezultatele obtinute de ei. Studiul lui Kenow & Williams (1999) nu au
oferit rezultate psihometrice pentru scala ultizata.

Cea mai puternica relatie a variabilelor . Atletii care au inregistrat o anxietate

competitiva trasatura ridicata si o anxietate cognitiva si somatica ridicata, plus
o lipsa a increderii in sine au fost mai predispusi sa perceapa ca comportamentele
antrenorului pe durata unui meci le cauzeaza o stare de tensiune si de incordare si
ca le influenteaza negativ cognitiile, atentia si performanta. Singura exceptii au
fost in randul jucatorilor de volei in ceea ce priveste anxietatea cognitiva si in
randul jucatorilor de baschet, in ceea ce priveste anxietatea somatica. Conform
teoriei anxietatii trasatura, indivizii cu anxietatea ridicata sunt mai predispusi
sa perceapa stimulii ca fiind amenintatori, inclusiv stimulii care sunt in mod
obiectiv non-periculosi (Martens et al., 1990; Spielberger, 1966). Dovezile au
indicat de asemenea ca situatiile care implica amenintarea stimei de sine sau
posibilitatea de a gresi sunt percepute drept cele mai puternice surse de
amenintare (Spielberger, 1972). .

Au existat destul de putine cercetari care sa identifice in mod optimal

comportamentele antrenorului si factorii care influenteaza eficienta unor
comportamente specifice. Studiul de fata a fost realizat pe un esantion de 484 de
atleti cu scopul de a determina subscalele Chestionarului de evaluare a
comportamentului antrenorului (CBQ). CBQ masoara perceptia atletului