COMUNICAREA IN MEDIUL SPORTIV

Nicolae Bianca, MMSAES, AN II

Comunicarea face parte integranta din viata noastra de zi cu zi. Viata noastra este plina de
comunicare vorbim, citim, gesticulam, ascultam, incurajam, convingem, demostram, observam etc. In
meseria de antrenor, profesor de sport, instructor sportiv, comunicarea este un element decisiv.
Pentru a-i influenta pe ceilalti si a te lasa la randul tau influentat de ei pentru a fi lider, antrenor sau
profesor trebuie sa stapanesti tehnicile de comunicare verbale si nonverbale.
Exemplu : Cristina este inotatoare de performanta, fiind una dintre sportivele cele mai importante
in probele de stafeta. Intr-un moment decisiv al stafetei, ea rateaza intorcerea de la 100 de metri liber.
Antrenorul principal ii spune: Cristina, nu pot sa cred ca ai mers cu 2 secunde mai prost decat timpul
tau cel mai bun. Pur si simplu am avut incredere in tine, dar m-ai dezamagit. Ti-am spus sa te
concentrezi, dar tu ai luat lucrurile prea usor. Din cauza ta am pierdut stafeta! Imediat dupa acest episod,
antrenorul secund ii spune : Nu-ti fa griji, Cristina. Este doar o stafeta. Tensiunea a fost prea mare,
publicul a fost ostil, iar emotiile te-au impiedicat sa scoti un timp bun. Data viitoare o sa reusesti sa te
concentrezi mai bine. Sunt sigur ca o sa treci cu bine peste acest episod neplacut.
Acest exemplu subliniaza cat de importanta este comunicarea in sport si exercitiul fizic. Nu este
suficient sa fii bine pregatit ca profesor sau antrenor, conteaza cum comunici informatia celor carora le
este destinata.
COMUNICAREA CA PROCES
Orice comunicare prin care o persoana trimite un mesaj altei persoane contine cinci elemente de baza :
1. persoana (emitatorul) decide sa transmita un mesaj altei persoane.
2. Emitatorul transforma (codeaza) gandurile intr-un mesaj.
3. Mesajul este transmis (de obicei prin cuvinte rostite, dar si prin semne nonverbale) unui receptor.
4. Mesajul este receptionat si interpretat (decodat).
5. Receptorul analizeaza mesajul si raspunde subiectiv (de exemplu, este interesat, se infurie, se
simte eliberat etc).
In fiecare comunicare apar aceleasi elemente, dar scopurile sunt diferite. De obicei comunicam pentru

A convinge (o persoana sa mearga la aerobic pentru a scapa de supragreutate).

A evalua (prestatia unui gimnast inaintea unui concurs).

A informa (un elev asupra unei tehnici specifice jocului de handbal).

A motiva (echipa de baschet inaintea unei confruntari cu un adversar puternic).

A rezolva (problemele rezultate in urma unui conflict intre doi jucatori din aceeasi echipa).

Comunicarea poate incorpora mai multe scopuri in acelasi timp. De pilda, un instructor de fitness
poate folosi motivatia si convingerea pentru a arata elevilor sai ca este necesara introducerea unui
exercitiu suplimentar in rutina pe care o foloseste.
De obicei, atunci cand discutam despre comunicare, ne referim la comunicarea interpersonala,
care implica cel putin doua persoane.
Comunicarea intrapersonala se refera la vorbirea cu noi insine. Acest dialog interior este foarte
important. Ceea ce ne spunem prin dialog interior previzioneaza si prefigureaza modul in care
actionam si performam. De exemplu, la ora de educatie fizica, unui elev ii este frica sa execute un
procedeu de gimnastica si isi spune ca nu il poate executa si ar putea sa para caraghios in fata
colegilor sai. Aceasta comunicare intrapersonala sporeste probabilitatea ca el sa nu execute corect
procedeul. Daca cineva incearca sa slabeasca si isi spune prin discurs interior ca va arata mai bine si
va fi mai sanatos, aceste lucruri ii vor spori motivatia sa inceapa un program de exercitii fizice.
Comunicarea nonverbala este critica pentru receptionarea si interpretarea informatiei. Intr-un
studiu, subiectii au primit sarcina sa analizeze comportamentul nonverbal al jucatorilor de tenis in
momentele de pauza intre disputarea punctelor, fara a putea vedea jocul propriu zis. In mai mult de
75% din cazuri, subiectii au putut ghici cine conduce partida. Jucatorii emiteau semnale nonverbale
destul de puternice pentru a comunica observatorilor cine este in avantaj si cine este condus.
Comunicarea eficienta face deseori diferenta intre succes si esec in cazul profesorilor, antrenorilor
sau instructorilor sportivi. De aceea, este important sa intelegem cum sa transmitem mesaje eficiente,
atat verbal, cat si nonverbal.
Mesajele verbale necesita a fi transmise clar, receptionate si interpretate corect. Problemele apar
cand mesajele sunt transmise ineficient, nu sunt receptionate sau sunt gresit interpretate. De multe ori
sunt probleme in transmiterea mesajelor. Unii oameni vorbesc prea mult, se invart in jurul subiectului,
plictisesc sau distrag atentia de la lucrurile importante. Altii vorbesc putin si astfel nu comunica
destula informatie.
Mesajele nonverbale
Oamenii nu constientizeaza deseori cantitatea de mesaje nonverbale pe care le emit. Intelegerea
adecvata a mesajelor nonverbale imbunatateste atat trasmiterea, cat si receptionarea mesajelor.
Mesajele nonverbale sunt mai putin controlate constient si de aceea sunt mai greu de ascuns. Ele
pot dezvalui trairile si atitudinile noastre inconstiente. De exemplu, un antrenor, intreaba un sportiv cum
se simte inaintea inceperii concursului. Tanarul ofteaza, priveste in jos si murmura, Sunt bine. Desi

cuvintele transmit faptul ca este in regula, antrenorul va percepe un alt continut interpretand mesajele
nonverbale.
Desi mesajele nonverbale sunt foarte puternice, ele sunt adesea dificil de interpretat in mod just.
De aceea, trebuie sa avem grija in interpretarea lor si sa incercam sa judecam corect contextul in care se
receptioneaza.
Prezenta fizica. Adesea, prima impresie vizavi de o persoana depinde de prezenta sa fizica. Observam,
inca de la prima vedere, ca cineva este gras, slab, neindemanatic, familiar, atractiv. Un lucru cat de mic
poate transmite un mesaj consistent. Acum 20 de ani, daca un sportiv aparea in fata antrenorului sau cu un
tatuaj sau cu un cercel in ureche, ar fi fost repede dat afara din echipa. Acum este destul de acceptabil ca
un barbat sa poarte cercel in ureche si acest lucru transmite un altfel de mesaj. Imbracamintea si coafura
furnizeaza informatii deosebit de consistente.
Postura. Umerii lasati exprima o stima de sine scazuta sau depresie, in timp ce o postura dreapta
transmite control si energie.
Sportivii recunosc deseori adversarii frustrati si descurajati dupa felul in care se misca. Daca isi vad
adversarul clatinand din cap, ei stiu ca trebuie sa atace, pentru ca cel cu care se confrunta si-a pierdut
increderea in sine. Marii jucatori de tenis cunosc importanta posturilor si nu-si lasa adversarii sa
recunoasca ceea ce simt. Chiar daca reusesc o lovitura sau nu le iese jocul, ei actioneaza si se exprima la
fel. Acest lucru ii face mai puternici, pentru ca adversarii lor nu stiu cand sunt descurajati.
Gesturile. Ele transmit mesaje chiar daca nu ne propunem acest lucru. De exemplu, incrucisarea bratele
pe piept, in mod obisnuit, exprima o atitudine defensiva, lipsa dorintei de a te deschide in fata altora.
Strangerea bratelor pe ceafa denota superioritate. Antrenorii se exprima de multe ori prin gesturi daca
si-ar exprima verbal gandurile, ar risca sa fie penalizati sever de arbitri.
Pozitia corpului. Se refera la pastrarea unui spatiu intre interlocutori si la pozitia corpului in raport cu
altii. Este un aspect al proxemiei care studiaza modul in care oamenii comunica prin felul in care folosesc
spatiul. Un exemplu de limbaj care utilizeaza pozitia corporala este atunci cand antrenorul se apropie mai
mult de jucatorii cu care va incepe partida, decat de jucatorii de rezerva. Acest lucru denota un gen de
favoritism si ar trebui evitat.
Atingerile. Sunt modalitati puternice de comunicare nonverbala care sunt folosite pentru a calma sau a
exprima afectiune sau alte trairi, in functie de situatie. In ultimii ani, utilizarea atingerilor a devenit
socialmente mai acceptata decat cu doua decenii in urma. Un brat pe umar sau o atingere pe spate poate
comunica empatie.
Expresia faciala. Fata este cea mai expresiva parte a corpului. Atunci cand asculta pe altii, oamenii
studiaza adesea expresiile faciale si miscarile oculare pentru a gasi intelesurile ascunse ale mesajelor.
Mentinerea contactului vizual inseamna cel mai adesea ca ascultatorul este interesat de mesaj. Cand
oamenii se simt stanjeniti sau inconfortabil, au tendinta sa evite contactul vizual si privesc in alta parte.
Zambetul este mijlocul universal de a depasi bariere lingvistice si cel mai eficient mijloc de comunicare.
Zambetul si alte expresii faciale ne pot invita la comunicare si ofera feedback-uri cu privire la eficienta
comunicarii.
Caracteristicile vocii. Comunicarea verbala este adesea intarita sau contrazisa de sunetul vocii. Este
important ce spui, dar parca mai important este cum spui acel lucru. Caracteristicile vocii tradeaza

adevaratele trairi, dispozitii sau atitudini. Caracteristicile vocii sunt inaltimea (inalta sau joasa), tempoul
(viteza), volumul (tare sau incet), ritmul (cadenta) si articularea (enuntul).
Comunicarea eficienta presupune abilitate si efort de ambele parti. Procesul
este complicat si adesea este distorsionat. Aceste distorsiuni se pot datora atat
emitatorului, cat si receptorului.
Erorile emitatorului
Emitatorul poate transmite mesajul prea ambiguu. Sa spunem ca un antrenor se adreseaza unui
jucator spunandu-i ca daca continua sa se antreneze la fel de bine, va fi introdus in prima echipa la
inceputul campionatului. Apoi, in urmatoarele saptamani, antrenorul nu mai aminteste nimic despre
aceasta promisiune. Mai mult, cu doua zile inainte de inceperea sezonului, jucatorul afla cu surprindere
ca va fi rezerva. In acest caz antrenorul trebuia sa fie mai specific cu privire la criteriile de evaluare a
jucatorului si sa-i dea feedback-uri pe tot parcursul pregatirii.
Mesajele inconsecvente constituie o alta sursa de distorsiune in comunicare. Nimic nu poate fi mai
frustrant decat sa auzi ceva astazi si total altceva maine. Consecventa este critica in cladirea increderii si
relatiilor pozitive. De exemplu, daca antrenorul este suportiv la antrenamente, dar agresiv si critic in
timpul meciurilor, sportivul va deveni confuz sau chiar se poate bloca in timpul meciurilor.
Deseori inconsecventa in caz de conflict apare intre canalele verbale de comunicare si cele
nonverbale. Un profesor de educatie fizica poate adresa cuvinte de incurajare unui elev care incearca sa
invete o noua deprindere sportiva, in timp ce limbajul trupului si expresia faciala exprima descurajare si
plictiseala.
Inconsecventa in comunicare produce insecuritate si anxietate la cei care receptioneaza mesajul.
Profesionistii in sport doresc sa stabileasca o comunicare credibila, iar consecventa este o buna cale spre
acest obiectiv. Este necesar sa fii consecvent nu numai cu fiecare membru al colectivului in parte, dar si
cu colectivul ca intreg. De exemplu, un antrenor spune echipei ca de acum inainte fiecare intarziere se va
solda cu neintroducerea celui vizat in urmatorul joc. Antrenorul trebuie sa fie consecvent cu aceasta
regula indiferent daca este vorba de rezerve sau de vedeta echipei.
Erorile receptorului
Receptorul contribuie, de asemenea, la distorsiunea comunicarii. Ca
ilustrare, oferim cazul Biancai care este instructoare de inot. Ea vorbeste cu Patricia,
una din elevele sale care a lipsit mai multe ore. Patricia, ai lipsit de mai multe ori
de la lectiile de inot.Daca mai lipsesti mult o sa te ingrasi din nou. De fapt, daca
ma uit la tine, deja ai pus cateva kilograme. Bianca are intentia sa-si motiveze
eleva, dar Patricia retine doar te vei ingrasa si ai pus kilograme pe tine.
Supraponderala multi ani, ea este foarte sensibila la comentarii privind greutatea.
Ceea ce a retinut Patricia din mesaj a fost doar faptul ca s-a ingrasat. Daca ar fi fost
mai empatica, Bianca ar fi putut spune Patriciei ca a lipsit de la lectiile de inot, dar
este foarte bucuroasa ca a revenit. In acest caz problema este atat la expeditor, cat
si la receptor.

Pe langa interpretarea gresita a mesajului, neascultarea lui este o alta problema a receptorului. De
exemplu, profesorul poate preda foarte bine, dar studentii sa nu fie atenti, caz in care comunicarea este
distorsionata. Receptorul trebuie sa impartaseasca responsabilitatea cu expeditorul si trebuie sa depuna
efort pentru a asculta mesajul trimis.
CRITICA
Desi este bine sa fim pozitivi, sunt momente in care critica este necesara.
Din pacate multi oameni considera critica o amenintare la adresa stimei de sine.
Cand oamenii se simt amenintati raspund imediat cu un comportament defensiv. Ei
se concentreza sa se apere in loc sa asculte mesajul. Toate studiile in domeniu arata
ca abordarea de tip sandwich este cea mai eficienta in acceptarea criticii. Aceasta
abordare consta in trei elemente secventiale :
1. O declaratie pozitiva.
2. Instructiuni orientate spre viitor.
3. O incurajare.
Dupa ce un sportiv face o greseala, anticipeaza o remarca negativa din partea antrenorului sau
profesorului. Adeseori el se va proteja impotriva mesajului anticipat ca fiind neplacut si nu il va mai
asculta. Ca sa fim siguri ca individul va receptiona primul comentariu, el trebuie sa fie pozitiv. Declaratii
pozitive adecvate ar fi: Buna incercare, Angajamentul fizic a fost bun sau Important este ca ti-ai
asumat raspunderea. Odata ce persoana este receptiva la aceasta declaratie pozitiva de inceput, ea va
deveni receptiva la partea a doua, partea de instruire.
Cheia abordarii de tip sandwich este instruirea orientata spre viitor. Aceasta consta in
comportamente sau strategii pe care persoana le va folosi in viitor, cand va executa o deprindere.
Intructiunile trebuie orientate spre viitor pentru a abate atentia de la greseala imediata. Daca ne gandim la
o greseala este posibil sa o repetam. Feedback-ul trebuie sa fie pozitiv pentru a mentine individual
focalizat pe sarcina. Mesajul trebuie sa contina informatii cu privire la ce trebuie facut data viitoare nu
cuvinte care sa ridiculizeze, sa stanjeneasca sau sa critice. De exemplu,

Atunci cand baschetbalistul greseste o pasa, ii spunem: Data viitoare sa incerci o pasa cu
pamantul, iar privirea sa nu fie atintita spre jucatorul la care vrei sa trasmiti mingea.

Atunci cand elevul incearca un exercitiu la barna si cade, ii spunem :Ai nevoie de o concentrare
mai mare tinand privirea in fata, lucru care te va ajuta sa-ti mentii echilibrul.

Partea finala a sandwich-ului este o intarire, o incurajare. Dupa feedback-ul de

instruire, trebuie sa ne asiguram ca individul este increzator in performanta sa. Terminand interactiunea
intr-o nota pozitiva, ne asiguram ca informatiile furnizate se vor consolida. De asemenea, acest lucru ajuta
la cladirea increderii si a relatiei. Individul realizeaza ca o greseala nu este un capat de lume si ca oamenii
pot invata din greseli.
Iata doua exemple complete de abordare de tip sandwich

Mihai rateaza startul in proba de 50 de metri liber. Este in regula Mihai, a fost un start bun, dar
mai trebuie sa lucram la reactie. Data viitoare, incearca sa ai un control mai bun asupra
blocstartului.

Maria are dificultati in a-si coordona pasii cu muzica, intr-un exercitiu de aerobic: Maria , ai
depus un efort mare astazi. Pe viitor incearca sa incetinesti miscarile si urmareste ritmul muzicii.
O sa fie bine. Continua sa lucrezi la fel de constiincios ca si pana acum.
Ca si concluzie am putea spune ca o comunicare buna, poate duce la cresterea
performantei sportivului sau colectivului, fiind una din principalele elemente ale performantei si
ca o buna comunicare antrenor-sportiv face ca drumul spre inalta performanta sa fie mai usor si
placut de parcurs.