EVA1

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM
SI SPORT

Disciplina :Badminton

Tema :Sistematizarea tehnicii ,notiuni de

tactica elementara , regulament-executarea
serviciului – scorul in set si meci

LECTOR UNIV.DR.: Petan Petru-Florin ANUL 3:Educatie fizica si

sport
Oradea 2021

Student:Oltean Raul Alexandru

 Istoricul

Jocul de badminton are o vechime de cateva mii de ani.

In antichitate, grecii practicau un joc foarte popular numit „Sferica” in care
intrebuintau rachete confectionate cu racordaj din intestine de animal cu care loveau
fructe uscate, in care erau infipte cateva pene de pasari.
Romanii au preluat acest joc sub denumirea de „Paganica”.
In China se practica „Di – Dsien – Dsi” cu rachete din lemn, joc preluat si de Japonia
sub numele „Oibane” in secolul al XIX-lea.
Calatorul englez R. Parkinson descrie in cartea sa jocul „Tabane”, considerat un
stramos al jocului de badminton.
Incasii si astecii practicau si ei un joc asemanator cu badmintonul, care consta in
lovirea unei mingi de piele, ornata cu pene de diferite culori, cu rachete usoare.
Adevaratul stramos al jocului a aparut in Europa in secolul al XVII-lea, primind
denumirea „Sen volant” (jocul zburator). Regulamentul jocului, care, cu mici
modificari, este valabil si in zilele noastre, a fost adus de ofiterii britanici din India in
jurul anului 1860, jocul practicat atunci fiind denumit „Poona”, de fapt jocul „Oibane”
din Japonia.
Primele concursuri au fost organizate in 1872 de catre printul Beaufort, pe domeniul
din BADMINTON – Anglia, de unde a primit denumirea sub care s-a facut cunoscut
in intreaga lume.
In 1934 ia fiinta I.B.F. la Londra cu participarea a 5 tari.
Din 1903 se desfasoara anual Campionatele Internationale ale Angliei, care pana in
1977 erau considerate neoficial, mondialele la probele de simplu.
Din 1968 se organizeaza din doi in doi ani Campionatele Europene la toate cele 5
probe.
In Romania, badmintonul se practica de un timp relativ scurt si anume din anii' 60.
Primele competitii au fost organizate incepand cu anul 1975 la Targu-Mures, anul
1976 aducand primul concurs interjudetean (peste 100 de jucatori si jucatoare din 12
judete). In 1979 s-a organizat primul concurs international judetean la copii in Targu-
Mures precum si primele intalniri internationale.
In 1990 ia fiinta F.R.B. care asigura desfasurarea activitatii pe plan national si
international

1
Sistematizarea tehnicii , notiunile de tactica elementara si
regulamentul
Totalitatea elementelor si procedeelor tehnice care prin forma si continutul lor
asigura posibilitatea practicarii acestui sport, in conformitate cu regulamentul de joc,
constituie tehnica jocului de badminton.
Elementele tehnice constituie forme generale ale miscarii caracteristice
badmintonului.
Procedeele tehnice reprezinta modul concret de executare a elementelor tehnice in
functie de conditiile de joc.
Elementele tehnice se impart in doua categorii;
a) Elemente tehnice fara minge:
Priza rachetei
Pozitia fundamentala
Miscare in teren

b) elemente tehnice cu minge:

serviciul;
loviturile propriu-zise.

Datorita dinamicii jocului, dezvoltarii materialelor si modificarii regulamentului de

desfasurare, miscarile pot prezenta si alte structuri din punct de vedere tehnic,
accentuand caracterul evolutiv sau dinamic al acesteia.

A.1. Priza rachetei

Priza reprezinta modul in care racheta este tinuta in mana si sta la baza invatarii si
perfectionarii miscarilor de lovire a mingii.

Racheta trebuie tinuta cu destula forta incat sa nu cada din mana, dar nu rigid, astfel
incat sa permita sportivului sa imprime mingii o lovitura puternica si in mare viteza.

In jocul de badminton se disting trei tipuri de prize:

priza forhand

priza backhand

priza rush (folosita in apropierea fileului mai ales de catre jucatoare partidele de
dublu)

A.1.1. Priza forhand

Denumirea provine de la faptul ca aceasta priza se intrebuinteaza la loviturile

executate pe partea mainii care tine racheta, palma fiind orientata spre fileu. Se mai
intalneste sub denumirile de „priza ciocan” sau „priza de dreapta”.

Racheta este tinuta cu mana stanga (pentru dreptaci) in fata liniei mediane a
corpului, cordajul perpendicular pe sol, manerul orientat spre corpul sportivului.
Palma dreapta cu degetul mare departat se pune pe cordajul rachetei dupa care se

[Type text]
Sistematizarea tehnicii , notiunile de tactica elementara si
regulamentul
muta de-a lungul tijei in directia manerului pe care il infasoara. Degetul mic si inelar
fixeaza manerul, celelalte degete avand un rol important in dirijarea loviturilor.

A.1.2. Priza backhand

Se intrebuinteaza pentru loviturile de pe partea opusa mainii care tine racheta, de

unde si denumirea acesteia. Poate fi intalnita si sub denumirea de „priza de stanga”.

Trecerea la aceasta priza se realizeaza cu ajutorul degetului mare care se aseaza

longitudinal pe maner si executa o usoara rasucire a rachetei spre partea stanga.
Dupa lovirea mingii se revine la priza forhand, acest tip de lovitura fiind mai des
folosita.

A.1.1.3. Metodica invatarii prizei

Invartirea rachetei in mana, la semnal invartirea inceteaza si se apuca priza corecta.

Lovirea mingii succesiv pe verticala de pe loc, din mers si din alergare.

Lovirea mingii succesiv pe verticala cu trecerea rachetei in mana neandemanatica si

reapucarea acesteia dupa fiecare lovitura.

Lovirea mingii pe verticala, alternativ cu forhand-ul si backhand-ul (o lovitura

forhand, una backhand)

Lovirea mingii aruncate de partener.

Schimburi de lovituri intre parteneri: forhand – forhand; backhand – backhand;

alternativ forhand – backhand
A.2. Pozitia fundamentala

Pozitia in care se afla jucatorul atunci cand asteapta mingea de la adversar

reprezinta pozitia fundamentala.

Picioarele sunt departate aproximativ la nivelul umerilor, piciorul opus bratului

indemanatic mai in fata, corpul este indoit din articulatiile gleznelor, genunchilor si
soldului, greutatea egal repartizata pe ambele picioare, mai mult pe varfuri.

Bratul care tine racheta este indoit din articulatia cotului, astfel incat, cordajul
rachetei sa se afle aproximativ in dreptul pieptului. Bratul liber, usor in lateral, indoit
din cot, ajuta la mentinerea echilibrului. Privirea urmareste miscarile adversarului si
zborul fluturasului.

Jucatorul trebuie sa ocupe in teren, o pozitie centrala si la o distanta de aproximativ

2 – 2,5 m. de linia de fund. Adoptand aceasta pozitie, jucatorul poate reactiona in cel
mai scurt timp, deplasarile si pregatirea loviturilor fiind de asemenea favorizate.

[Type text]
Sistematizarea tehnicii , notiunile de tactica elementara si
regulamentul

A.3. Miscarea in teren

Totalitatea deplasarilor pe care le realizeaza jucatorii in vederea plasarii cat mai

avantajoase pentru lovirea mingii, reprezinta miscarea in teren.

In jocul de badminton, se folosesc cu precadere alergari, deplasari cu pasi adaugati,

sarituri, fandari sau combinari ale acestora. Datorita complexitatii jocului si
dimensiunilor terenului, miscarile se efectueaza in toate directiile, pregatirea fizica
fiind un factor important in obtinerea victoriei.

Deplasarea trebuie sa inceapa intotdeauna cu piciorul din directia in care urmeaza a

fi efectuata. Important este ca ea sa se termine inainte de executarea loviturii pentru
ca aceasta sa poata fi realizata dintr-o pozitie echilibrata.

Metodica invatarii pozitiei fundamentale si a miscarii in teren.

Luarea pozitiei fundamentale pe loc;

Din deplasare, la semnal, oprire in pozitie fundamentala (la inceput din mers si apoi
din alergare);

Sarituri variate (cu intoarceri, de pe aparate, etc.), dupa aterizare luarea pozitiei
fundamentale.

Deplasari in pozitie fundamentala (la inceput fara racheta si apoi cu racheta in

mana);

Din pozitie fundamentala, deplasari in diferite directii cu imitarea loviturilor (la inceput
fara racheta si apoi cu racheta);

Combinari de deplasari din pozitie fundamentala: pasi adaugati – fandare; pasi

adaugati – saritura; alergare – fandare; etc., in toate directiile, fara si cu racheta;

Combinari de deplasari, in teren cu imitarea loviturilor (dupa fiecare lovitura se revine

in pozitie fundamentala).

Simularea unui joc cu accent pe pozitia fundamentala si miscarea in teren.

B. Elemente tehnice cu minge

[Type text]
Sistematizarea tehnicii , notiunile de tactica elementara si
regulamentul
B.1. Serviciul

Element tehnic de baza in jocul de badminton, serviciul nu este doar o modalitate de

punere a mingii in joc, ci si o posibilitate de luare a initiativei. El trebuie executat
astfel incat adversarul sa i se reduca orice sansa de a ataca chiar de la inceput.

Se poate realiza atat prin lovitura forhand cat si backhand.

Dupa traiectoria imprimata fluturasului, serviciul poate fi lung sau scurt. Serviciile
lungi, folosite cu precadere in jocul de simplu, pot fi inalte sau joase, in functie de
adversar.

Serviciile scurte, trebuie executate cat mai razant cu fileul si se folosesc cu

precadere in jocul de dublu.

Faza pregatitoare

Din pozitie fundamentala, se retrage bratul cu racheta, trunchiul se rasuceste usor

spre dreapta, greutatea trece mai mult pe piciorul din spate, cordajul rachetei este
paralel cu solul printr-o extensie din incheietura mainii. Bratul liber, indoit din cot, tine
fluturasul cu degetul mare si aratator in dreptul pieptului.

Lovitura propriu-zisa

Fluturasul este eliberat din mana, simultan cu impingerea din piciorul dinapoi si
ducerea bratului cu racheta spre inainte. Trunchiul se rasuceste spre fileu, are loc
translatia greutatii dinapoi spre inainte, racheta loveste fluturasul printr-o flexie a
antebratului pe brat, umerii ajung paraleli cu fileul.

Faza de incheiere

Bratul cu racheta isi continua miscarea spre inainte sus, greutatea este pe piciorul
din fata, piciorul din spate este ridicat pe varf, dupa care jucatorul revine rapid in
pozitie fundamentala.

Forta loviturii este diferita, in functie de traiectoria imprimata fluturasului.

Metodica invatarii

Balansul bratului dinapoi – inainte, similar efectuarii serviciului;

[Type text]
Sistematizarea tehnicii , notiunile de tactica elementara si
regulamentul
Balansul bratului de lovire cu rasucirea trunchiului spre stanga;
Idem cu transferul de greutate de pe piciorul din spate spre cel din fata;

Eliberari ale fluturasului;

Eliberari ale fluturasului cu balansul bratului dinapoi – inainte;

Toate exercitiile efectuate fara fluturas si fara racheta.

Cu fluturas, cu racheta:

Executarea serviciului fara fileu;

Executarea serviciului in teren fara fileu;

Servicii peste fileu la inceput pe tot terenul si apoi in zonele de serviciu;

Servicii inalte, joase, lungi, scurte, etc.

B.2. Loviturile propriu-zise

B.2.1. Criterii de sistematizare a loviturilor

In functie de priza rachetei:

Lovituri forhand (de pe partea bratului care tine racheta);

Lovituri backhand (partea opusa);

Lovituri cu priza rush.

In functie de inaltimea la care se executa:

Inalte (deasupra capului);

Medii (intre sold si cap);

Joase (sub nivelul soldului):

[Type text]
Sistematizarea tehnicii , notiunile de tactica elementara si
regulamentul

In functie de traiectoria mingii:

Lungi (in apropierea liniei de fund);

Scurte sau stopate (in apropierea fielului);

Razante (catre marginile laterale, razant cu fileul);

De atac (smeci).

Dupa directia in care se executa:

In lungul liniei;

In diagonala:

Lovituri speciale:

Lovituri taiate;

Lovituri inselatoare;

Lovituri fortate (in situatii limita).

B.2.2. Lovitura forhand

Foarte des folosita in jocul de badminton, lovitura forhand o intalnim atat la atac cat
si la aparare, insusirea ei fiind o cerinta majora pentru fiecare jucator:

In functie de inaltimea la care se executa lovitura, aceasta poate fi: joasa, medie si
inalta:

In executia loviturii, actiunea trunchiului si picioarelor este asemanatoare pentru

toate cele 3 tipuri de lovituri. Difera doar actiunea bratului si nivelul la care acesta
actioneaza.

Pregatirea loviturii

Din pozitie fundamentala se retrage bratul cu racheta in partea dreapta, odata cu

rasucirea trunchiului si soldului in aceeasi directie. Greutatea trece pe piciorul din
spate care este indoit din articulatia genunchiului, axa umerilor ajunge aproape
perpendiculara pe fileu, privirea urmareste fluturasul.

Lovitura propriu-zisa

[Type text]
Sistematizarea tehnicii , notiunile de tactica elementara si
regulamentul
Simultan cu actiunea bratului spre inainte, printr-o impingere din piciorul din spate
care se ridica pe varf, are loc translatia greutatii spre piciorul din fata, in momentul
impactului, centrul de greutate avand inaltimea maxima.

Rotatia trunchiului si bazinului spre stanga imprima fluturasului o viteza crescuta,

axa umerilor ajungand paralela cu fileul.

Finalizarea loviturii

Dupa contactul rachetei cu fluturasul se franeaza treptat miscarea bratului, greutatea

este pe piciorul din fata, piciorul din spate este intins pe varf, dupa care se revine in
pozitie fundamentala.

B.2.3. Lovitura backhand

Folosita mai putin decat cea de forhand, dar la fel de utila atat in atac cat si in
aparare, necesita o insusire temeinica datorita tacticii care trebuie abordata mai ales
in jocul de simplu.

Similar loviturii forhand, in functie de inaltimea la care se executa, poate fi joasa,

medie sau inalta. Actiunea trunchiului si a picioarelor este asemanatoare, difera doar
actiunea bratului si nivelul la care acesta actioneaza.

Pregatirea loviturii

Din pozitia findamentala se retrage bratul cu racheta in partea stanga odata cu pasul
inapoi cu piciorul stang si rasucirea trunchiului si soldului in aceeasi directie.
Greutatea trece pe piciorul din spate care este indoit din articulatia genunchiului,
piciorul drept pivoteaza in acelasi sens, corpul se intoarce cu spatele la fileu, umarul
stang mai coborat decat dreptul.

Lovitura propriu-zisa

Incepe printr-o impingere din piciorul dinapoi simultan cu actiunea bratului spre
inainte, greutatea trece treptat pe piciorul din fata, trunchiul se rasuceste spre
dreapta printr-o miscare continuu accelerata.

Finalizarea loviturii

Dupa contactul rachetei cu fluturasul se franeaza treptat miscarea bratului, umarul

stang ajunge inainte, greutatea pe piciorul din fata, dupa care se revine in pozitie
fundamentala.

[Type text]
Sistematizarea tehnicii , notiunile de tactica elementara si
regulamentul
REGULAMENT

Terenul de joc - date tehnice

Stalpii de sustinere a fileului au inaltimea de 1550mm, fiind plasati la mijlocul liniei

laterale a terenului de dublu, indiferent daca se disputa o partida de simplu. Plasa
din care este confectionat fileul este din fir subtire de culoare inchisa, dimensiunile
ochiurilor fiind de minim 15/15 mm sau maxim 20/20 mm. Latimea plasei este 760
mm, inaltimea fileului la mijlocul terenului este de 1524 mm. Plasa are o banda
superioara de 75mm, indoita peste un cablu care trece prin ea si pe partea
superioara a stalpilor, fiind uniform intinsa, fara spatii intre plasa si stalpii sustinatori.

Jocul propriu-zis

La jocul de simplu, de fiecare parte a fileului este cate un jucator, iar la jocul de
dublu cate doi jucatori.

Inainte de inceperea meciului, partile adverse trag la sorti. Castigatorul poate alege
sa serveasca, sa primeasca sau sa joace intr-o anumita parte a terenului. Partea
care a pierdut poate alege altermativele ramase.

Jocul este castigat de partea care care face prima 2 seturi din maxim 3.

Un set are 21 de puncte la toate probele. La 20 egal, partea care castiga doua
puncte diferenta fata de adversar, castiga setul. La 29 egal, partea care castiga
punctul 30, castiga setul.

In timpul unui set, cand una dintre parti ajunge la scorul de 11 puncte, se poate face
o pauza de maxim 60 secunde.

Dreptul de a servi este decis de actiunea jucata anterior. Daca partea aflata la
serviciu castiga actiunea de joc, atunci castiga un punct si va servi pentru
disputarea urmatorului punct. Daca actiunea de joc este pierduta de partea care a
servit, se schimba serviciul si partea care anterior a fost la primire castiga un punct.

Mingea este lovita pe rand de partea care serveste si cea care primeste, pana cand
se produce o greseala sau mingea nu mai este in joc.

Partea care castiga un set serveste prima in setul urmator, iar terenurile se schimba
la sfarsitul fiecarui set.

Pauza dintre seturi este de maxim 120 secunde.

In caz de egalitate la seturi, in setul decisiv, terenurile se schimba cand una din parti
a ajuns la 11 puncte. Daca se uita schimbarea terenurilor in setul decisiv si greseala
este descoperita, scorul se pastreaza, efectuandu-se schimbarea imediat.

[Type text]
Sistematizarea tehnicii , notiunile de tactica elementara si
regulamentul

Serviciul este corect cand :

- mingea este lovita de sub sold,

- in momentul contactului cu mingea, partea superioara a rachetei este sub nivelul

pumnului care tine racheta,

- miscarea mainii care tine racheta este continua, fara intreruperi,

- se realizeaza pe diagonala terenului, in careul corespunzator.

In jocul de simplu, jucatorii vor servi si vor primi, din si in suprafata de serviciu din
dreapta fiecaruia, cand jucatorul care serveste a obtinut un numar par de puncte in
setul disputat si vor servi si vor primi, din si in suprafata de serviciu din stanga
fiecaruia, cand jucatorul care serveste a obtinut un numar impar de puncte in setul
disputat.

La serviciu, atat jucatorul care serveste cat si cel aflat la primire trebuie sa fie cu
ambele picioare in contact cu solul.

In jocul de dublu, jucatorii trebuie sa decida mai intai cine va servi si cine va primi
primul serviciu din partea dreapta a terenului, (jucatorul A si jucatorul B, de
exemplu).

Pozitia jucatorilor partii aflate la serviciu se va schimba cu fiecare punct castigat,

parte aflata la primire, pastrandu-si pozitiile de pana la pierderea serviciului, urmand
ca la castigarea punctului pe serviciul adversarilor sa serveasca, celalalt jucator din
pozitia careului de serviciu dreapta sau stanga, functie de evolutia scorului partii
respective, par sau impar. Dupa ce serviciul a fost realizat si returnat, mingea va
putea fi jucata de oricare din jucatorii partii care a servit si apoi de partea opusa
pana cand se produce o greseala sau mingea inceteaza sa mai fie in joc.

Ordinea jucatorilor la serviciu si la primire poate fi schimbata la inceputul fiecarui

set.

Oprirea jocului sau/si repetarea actiunii, poate fi facuta numai cu acordul arbitrului, in
conformitate cu Regulamentul Jocului de Badminton aprobat de IBF, (ex. daca
partea aflata la serviciu executa serviciul inainte a partea de la primire sa fie in
pozitie de asteptare a serviciului; daca o minge din alt teren deranjeaza jocul sau
daca o minge lovita de o parte, nu din serviciu, ramane agatata pe fileu de parte
cealalta a terenului).

[Type text]