UNIVERSITATEA „VALAHIA” - FACUL TATEA DE ȘTIINȚE UMANISTE

SPECIALIZAREA - KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

FUNDAMENTELE ȘTIINȚIFICE ALE JOCULUI DE FOTBAL

REFERAT

TEHNICA JOCULUI DE HANDBAL

PROFESOR:

Prof. Univ. Dr. Aurel IANCU

STUDENT:

IVĂNESCU LAURENȚIU

ANUL I, SEM. II, mai.2018

INTRODUCERE

Handbalul este un joc sportiv de echipă, cu un pronunţat caracter

dinamic. Fiind o sinteză a deprinderilor motrice de bază (alergare, săritură,
prindere şi aruncare), face parte din mijloacele de bază ale educaţiei fizice şi
sportive şcolare. Aria de practicare a jocului este mare, acesta fiind întâlnit în
trei ipostaze: mijloc al educaţiei fizice în învăţământul de toate gradele, joc
sportiv de performanţă şi mare performanţă, dar şi ca joc sportiv recreativ
(sport de masă). Regulamentul de joc este simplu, aplicarea regulilor de bază se
face cu uşurinţă chiar de la începutul perioadei de instruire. Instalaţiile şi
terenul de joc sunt simple şi relativ puţin costisitoare. Deşi, la handbal,
contactul corporal este permis, dacă se respectă regulamentul de joc, există
pericol redus de accidentări.

Ca important mijloc al educaţiei fizice şi sportive şcolare, contribuie la

realizarea obiectivelor acesteia în felul următor:
- contribuie la întărirea stării de sănătate a elevilor, având influenţe benefice
asupra marilor funcţiuni ale organismului;
- folosind în joc atât membrele superioare – pentru manevrarea mingii, cât şi
pe cele inferioare – pentru deplasări, contribuie la dezvoltarea fizică
armonioasă, angrenând toată musculatura pe parcursul jocului;
- jocul de handbal contribuie la dezvoltarea calităţilor motrice de bază,
îndeosebi asupra îndemânării, vitezei (sub toate aspectele) şi forţei. Se dezvoltă
deasemeni calităţile motrice specifice, detenta, rezistenţa în regim de viteză şi
forţă, dar şi îndemânarea în regim de viteză şi forţă;
- handbalul este un joc sportiv cu o tehnică şi o tactică reletiv simple,
accesibil tinerilor şi uşor de învăţat pentru a putea desfăşura joc bilateral;
- concomitent cu mişcările simple, apar o serie de acte şi acţiuni tehnico-
tactice ca; schimbări de direcţie, fente, sau cele specifice jocului de apărare,
care au influenţă deosebită asupra dezvoltării motricităţii generale;
Handbalul fiind un joc sportiv colectiv, favorizează dezvoltarea relaţiilor
interumane, de socializare, de respect, colaborare şi cooperare, contribuie la
educarea trăsăturilor voliţionale şi caracteriale.

TEHNICA JOCULUI DE HANDBAL

Conţinutul tehnico-tactic al jocului de handbal este unul care să poată

fi însuşit la nivel şcolar dar si la nivel de performantă, rezolvând obiectivele
specifice, referitoare la: însuşirea procedeelor şi acţiunilor tehnico-tactice de
bază ale jocului (pasarea mingii şi aruncarea la poartă); crearea deprinderilor
de aplicare în joc a cunoştiinţelor însuşite, cu respectarea regulilor jocului;
formarea capacităţii de a desfăşura în mod independent jocul bilateral în
condiţii regulamentare, în calitate de jucător dar şi de organizator sau arbitru.

2
 Prin tehnica jocului de handbal, se întelege totalitatea deprinderilor
motrice specifice, care tin cont de regulile privind manevrarea mingii si
miscarile jucatorului, cu scopul de a atinge eficienta maxima in joc.

Atunci cand ne referim la tehnica jocului de handbal utilizam de obicei

notiunile de elemente tehnice, procedee tehnice, stil si maiestrie tehnica.

Elementele tehnice sunt categorii generale de miscari care faciliteaza

rezolvarea scopului si a normelor globale ale jocului in conformitate cu
regulamentul de concurs. Sarcinile globale ale jocului sunt usor identificabile
in fazele de atac si de apărare: recuperarea mingii, trecerea in atac, finalizarea,
pierderea posesiei mingii, replierea si apararea in sistem. Aceste sarcini globale
(pe faze) sunt rezolvate prin anumite elemente tehnice distincte. Exemple:
recuperarea mingii presupune: prinderea, blocarea, deplasarea in aparare etc;
atacul presupune: pasarea, driblingul, aruncarea la poarta etc.

Elementele tehnice au o definitie abstracta si strict delimitata de sarcinile

globale ale jocului. Elementele tehnice ale jocului de handbal sunt:
• pozitia fundamentala;
• miscarea in teren;
• tinerea mingii;
• prinderea minii;
• pasarea mingii;
• driblingul;
• fentele sau miscarile inselatoare;
• aruncarea la poarta;
• scoaterea mingii de la adversar;
• atacarea adversarului aflat in posesia mingii;
• blocarea aruncarilor la poarta;
• elementele tehnice specifice portarului.

Conditiile de joc ce apar sau in care sunt aplicate elementele tehnice

(atac aparare), au condus la formarea si perfectionarea unor procedee tehnice
concrete (operationale) pentru rezolvarea respectivelor sarcini.

Procedeul tehnic se distinge in primul rând prin structura motrică de

organizare internă, învătată si perfectionată pana la automatism in cadrul
procesului de instruire.

Procedeele tehnice au o structura simpla sau complexa.

Procedeele tehnice simple sunt gesturi motrice a caror functie de

executie se incadreaza in trei faze (momente) distincte: pozitia initiala,
miscarea propriu-zisă si pozitia finală. Este bine de retinut ca ritmul de
executie al acestor faze este foarte important pentru eficienta, corectitudinea si
frumusetea procedeelor. În jocul de handbal procedeele simple apar numai

3
atunci cand opozitia adversarului este inexistenta (pasa de deasupra umarului,
driblingul etc.) sau in momente fixe ale jocului (aruncarile libere, de pedeapsa,
de la margine etc).

Procedeele tehnice complexe au o mai mare frecventa de utilizare in

jocul de handbal, structura motrica a acestora leaga doua sau mai multe
procedee simple. Datorita opozitiei adversarului, unele secvente isi pierd
caracterul invariabil (standard), fiind executate cu un alt ritm de executie, cu
intreruperi, cu introducerea altor acte motrice (fente) cu indici avansati de
viteza sau de forta, cu solutii creative personale sugerate de situatia de
moment. Exemple: dribling - aruncare, fente de pasa - aruncare etc.

Pe lângă sistematizarea clasică a elementelor tehnice, realizată de prof.

Ioan Kunst-Ghermănescu, se poate oferi si o altă clasificare, in functie de
situatiile tactice ale jocului de handbal, atacul si apărarea.

Tehnica jocului in atac:

• pozitia fundamentala de atac;

• miscarea sau deplasarea in teren;
• tinerea mingii;
• prinderea mingii;
• pasarea mingii;
• conducerea mingii;
• aruncarea la poarta;
• fentele sau miscarile inselatoare.

Tehnica jocului in aparare:

• pozitia fundamentala de aparare;

• deplasarea in aparare;
• atacarea adversarului cu corpul;
• scoaterea mingii de la adversar;
• blocarea aruncarilor la poarta.

Tehnica portarului:

• pozitia fundamentala;
• deplasarea in poarta;
• prinderea mingii;
• degajarea mingii;
• respingerea mingii cu bratele;
• respingerea mingii cu picioarele;
• plonjonul;
• miscarile inselatoare.

4
 Miscarea in teren cuprinde procedeele tehnice pe care jucatorul Ic
foloseste pentru a se deplasa in vederea manuirii mingii, pentru a initia si
finaliza atacurile cât si pentru realizarea fazei de apărare.

Astfel exista procedee de deplasare in teren specifice jocului de atac sau

jocului de aparare, cat si comune celor doua faze. Dintre cele mai importante
amintim: alergarea tropotita, lansata sau alergarea cu spatele; deplasarea cu
pasi adaugati, lateral, oblic inainte si inapoi (miscarea de translatie a
aparatorilor pe semicercul de la 6 metri se efectueaza de cele mai multe ori cu
ajutorul acestui procedeu tehnic); opririle; schimbarile de directie, simple sau
duble; săriturile ( se pot executa de pe loc si din deplasare cu bataie pe un
singur picior sau pe ambele picioare).

Tinerea mingii este elementul tehnic cu ale carui procedee un jucator de

handbal isi asigura posesia mingii pe timpul celor trei secunde regulamentare
sau pe durata de timp dintre o prindere si o aruncare. Tinerea mingii se poate
efectua cu doua maini sau cu o mana.

Prinderea mingii este elementul tehnic cu ale carui procedee jucatorul

de handbal intra in posesia mingii trimisa de un coechipier sau interceptata de
la un adversar. Prinderea mingii este un element de baza in jocul de handbal.
Astazi viteza si precizia actiunilor de joc au crescut atat de mult, incat nu se
mai poate concepe ca un jucator sa comita greseli in prinderea mingii.
Prinderea mingii se realizeaza cu numeroase procedee executate cu doua maini
si cu o mana, de pe loc, din alergare si din saritura. invatarea procedeelor
tehnice de prindere a mingii se realizeaza concomitent cu a celor de pasare.
Principalele procedee de prindere a mingii sunt: prinderea mingii cu doua
maini in dreptul pieptului (procedeu tehnic de baza); prinderea mingii cu doua
maini deasupra capului; prinderea mingilor care vin din lateral; prinderea
mingilor joase; prinderea mingilor care sar pe sol; culegerea mingilor
rostogolite; prinderea mingii cu o mana; prinderea mingii de deasupra
umarului; prinderea mingii cu o mana din lateral, etc.

Pasarea mingii. Aruncarea mingii unui coechipier si prinderea ei de

catre acesta poarta denumirea de pasă. Asadar, pasa este compusa dintr-o
aruncare si o prindere. Aceasta transferare a mingii de la un jucator la altul
realizata cu ajutorul procedeelor tehnice de aruncare se mai numeste si
pasarea mingii. Jocul modern de handbal impune cerinte extrem de mari in
ceea ce priveste precizia, siguranta, lungimea si viteza paselor, deoarece
apararile din ce in ce mai bine organizate nu mai pot fi depasite decat printr-
un joc colectiv al carui element principal de legatura il constituie pasarea
mingii.

Procedeele tehnice de pasare a mingii trebuie subordonate strict tuturor

principiilor de tactica individuala si colectiva si in special principiului
asigurarii mingii. in functie de situatia tactica respectiva pasa poate fi data

5
direct, cu bolta, cu pamantul sau precedata de o fenta, prin urmatoarele
procedee de pasare a mingii: pasa cu o mana de deasupra umarului; pasa
lansata inainte pe langa sold; pasa prin impingere; pasa cu doua maini de la
piept; pasa cu doua maini de la sold; pasa cu doua maini de deasupra capului;
pasele speciale: pasa din pronatie, pasa laterala din articulatia pumnului, pasa
inapoi pe deasupra umarului, pasa pe la spate, pasa pe sub picior.

Driblingul este un element tehnic care a aparut in jocul de handbal

odata cu introducerea regulii celor trei pasi si a celor trei secunde.

Cu ajutorul procedeelor de dribling, jucatorul se poate deplasa cu mingea

in teren, poate actiona ca varf de contraatac, se poate incadra in diferite
actiuni colective de atac, poate patrunde spre poarta sau actiona in vederea
pastrarii mingii, atunci cand coechipierii sai sunt marcati. Pe de altă parte,
folosirea exagerata a driblingului in joc franeaza construirea fazelor de atac si
da posibilitatea apararii adverse sa se organizeze. Driblingul poate fi simplu
(deplasare scurtă) sau multiplu (deplasare nlimitată).

Fentele sunt miscari facute de un jucator cu corpul sau cu segmentele

lui, cu si fara minge, pe loc si din deplasare, cu scopul de a induce in eroare pe
adversar asupra adevaratelor intentii viitoare. Sistematizarea procedeelor
tehnice de fentare este destul de dificila, deoarece miscarile sunt complexe,
constituite de cele mai multe ori din inceputul unei miscari, intrerupte la un
moment dat si reluate cu alta executie tehnica, care la randul ei poate fi
inlocuita cu executia in final a altui procedeu tehnic.

Numeroase procedee tehnice de aruncare la poarta care pana nu demult

au fost considerate executii personale sau 'stiluri' ale unor jucatori cu calitati
fizice deosebite, au intrat astazi in arsenalul jucatorilor obisnuiti si sunt
observate tot mai des chiar la juniori si copii. Astazi nu se mai poate concepe
un jucator de handbal care sa nu cunoasca cel putin 4-5 procedee diferite de
aruncare la poarta specifice postului ocupat in echipa. Aruncarea la poarta, ca
si pasarea mingii, poate fi realizata, sub aspectul miscarii si actiunii bratului
aruncator, prin zvarlire, lansare si prin impingere; din săritură, cu pas
încrucisat sau adăugat.

Cele mai multe procedee tehnice apartin jocului de atac. Jocul

aparatorului este mult mai sarac decat cel al atacantului in privinta
procedeelor tehnice. Printr-un numar restrans de procedee tehnice al jocului
de apărare, jucătorii trebuie sa se impotriveasca multiplelor si variatelor
situatii de atac create de adversari si sa impiedice, in ultima instanta,
inscrierea de goluri in poarta proprie. Daca in jocul de atac o imperfectiune
tehnica mai poate fi corectata de jucatorul respectiv sau coechipierii sai, in
jocul de aparare orice greseala tehnica poate avea ca urmare inscrierea unui
gol de catre adversari.

6
 La baza jocului de aparare stau procedeele tehnice de deplasare in
teren si pozitia fundamentala. Alergarea inainte, retragerea cu spatele,
pornirea rapida si oprirea brusca, intoarcerile rapide din deplasare, deplasarea
laterala, iesirea la omul cu mingea si retragerea pe semicerc, miscarea bratelor
independent de cea a picioarelor, supletea in miscari sunt indispensabile
fiecarui jucator cand actioneaza in calitate de aparator.

In afara acestor procedee de miscare in teren, tehnica aparatorului

cuprinde si unele procedee strans legate de lupta impotriva atacantului care se
gaseste in posesia mingii cum ar fi: scoaterea mingii de la adversar, blocarea
aruncarilor la poarta si atacarea adversarului cu corpul.

Tehnica portarului. Cu tot jocul bun tehnic si tactic al apararii, echipa

adversa isi creeaza pozitii de aruncare la poarta. Daca poarta este bine pazita
de un portar cu calitati si antrenat in mod corespunzator, multe din mingile
aruncate de adversar vor fi respinse. Calmul portarului, siguranta lui in
interventii, curajul si spiritul sau de sacrificiu pentru echipa influenteaza
favorabil starea de spirit a celorlalti jucatori, ii mobilizeaza la lupta.

Calitatile fizice cerute unui portar sunt: viteza sub toate formele ei de
manifestare si in mod special viteza de reactie, rezistenta specifica,
indemanarea, coordonarea buna a miscarilor, forta generala si in special forta
in picioare (detenta), forta in brate si abdomen.

Calitatile morale si de vointa au un rol deosebit la portarul de handbal.

Cea mai importanta calitate este curajul. Portarul trebuie sa fie calm, sa dea
dovada de multa liniste, siguranta si stapanire de sine.Datorita faptului ca in
handbal aruncarile la poarta se executa din apropiere, cu procedee tehnice
variate, portarul si-a format o tehnica speciala.

Unele procedee sunt identice cu cele analizate la tehnica jucatorilor de

camp. Altele insa sunt specifice portarului si aceste procedee sunt: pozitia
fundamentala; deplasarea in poarta; prinderea mingii; respingerea mingii cu
bratul; respingerea mingii cu piciorul; plonjonul; miscarile inselatoare;
degajarea mingii.

7
CONCLUZIE:
Datorita faptului ca majoritatea procedeelor tehnice sunt executate cu
mana, jocul de handbal poate fi invatat si practicat cu usurinta chiar de
indivizi fara o pregatire speciala indelungata. Din acest motiv poate fi organizat
in intreprinderi, institutii, unitati militare, facultati si cu deosebire in scoli,
fiind un joc cu influente pozitive asupra motricitatii, cat si asupra psihicului
celor care-l practica. Prin reusita actiunilor de atac, da satisfactie imediata
incepatorilor, care se simt astfel atrasi spre practicarea lui regulata.

Are o tehnica simpla si usor de invatat pentru a fi practicat ca sport de

masa, in scop recreativ sau ca mijloc de educatie fizica. Pe langa miscarile
simple si naturale, mai apar in joc si o serie de alte miscari mai complicate
cum sunt fentele, schimbarile de directie sau cele specifice jocului de aparare.
Toate acestea au o mare influenta asupra motricitatii si contribuie la
dezvoltarea fizica armonioasa.

Fiind un joc sportiv relativ tanar, handbalul cunoaste o necontenita

dezvoltare la fiecare mare competitie internationala, tezaurul tehnico-tactic al
jocului se imbogateste cu noi elemente, ceea ce demonstreaza ca are inca
frumoase perspective si ca este departe de vremea unei stabilizari depline.

BIBLIOGRAFIE:
[] Kunst-Ghermănescu, Ioan, „Handbal”, Ed. Sport Turism, București, 1978
[]Vick, W.; Busch, H.; Fischer, G.; Koch, R., „Pregătirea de handbal în sală”, Ed.
C.C.P.S., Bucuresti, 1995

• http://www.frh.ro/frh/pdf/program-saptamanal/caracteristicilejocului.htm accesat la
20.05.2018