TEMA 5 Saritura in lungime

    SĂRITURA ÎN LUNGIME CU 1 1/2 PAŞI ÎN ZBOR

 

Săritura în lungime are ca scop principal, în această etapă, formarea unei bătăi
eficiente, în vederea valorificării superioare a vitezei obţinute pe elan, materializată într-o
săritură cât mai lungă. Condiţie: cunoaşterea exerciţiilor din şcoala săriturii: pas săltat şi
pas sărit.

Sarcini: succesiunea metodică impune însuşirea fazelor în următoarea ordine în

predarea săriturilor cu paşi şi extensie:

1. bătaia - cu accent pe impulsie, respectiv avântare);

2. zborul - cu accent pe legare cu bătaia);
3. elanul - cu accent pe legarea cursivă de bătaie;
4. aterizarea - cu accent pe legarea şi valorificare a zborului), elan (cu
accent pe legare de bătaie).

            Exerciţii

- desprinderi în pas săltat pe piciorul de bătaie: succesive pe acelaşi picior, intrecalate

cu paşi de alergare;

- desprinderi în pas săltat, precedate de 3, apoi de 5 paşi de alergare;

- bătăi şi desprinderi repetate, precedate de 3, apoi de 5 paşi de alergare cu aterizare

pe piciorul de avântare (pas sărit);

- elan de 3-5 paşi, 7-9 paşi, sărituri pe diferite obiecte (se preferă lada de gimnastică),
cu aterizare pe piciorul de avântare. Coborârea de pe obstacol se realizează pe piciorul de
bătaie cu continuarea alergării. Înălţimea obstacolului 40-60-80-100cm, în funcţie de
vârsta şi nivelul de pregătire. De asemenea şi lungimea elanului va creşte, în funcţie de
aceste criterii;

- elan de 3-5 paşi, 7-9 paşi, sărituri peste diferite obstacole joase (înălţimea 40-
60cm),aterizare pe ambele picioare, pe saltele sau în groapa de nisip;

- elan de 3-5 paşi, bătaie liberă zbor şi aterizare în poziţia “fandat”;

- elan de 3-5 paşi, bătaie liberă şi desprindere în “pas sărit”, cu tendinţa realizării unui
zbor cât mai lung, aterizare, fără grabă, pe piciorul de avântare;
 - elan de 7-9 paşi, 11-13 paşi, bătaie liberă, săritură cu 1 ½ paşi; aterizare pe ambele
picioare;

- elan de 7-9 paşi, 11-13 paşi, având marcate locurile paşilor de bătaie (penultimul şi
ultimul pas), în contextul relaţiei – lung – scurt – săritură cu 1 ½ paşi bătaie liberă;

- alergare accelerată, progresiv, cu viteze tot mai mari, pe distanţe de 25-30 m;

- sărituri cu elan de 7-9 paşi, 11-13 paşi – etalonat – cu 1 ½ paşi în zbor, pentru
exersarea ritmului paşilor de bătaie;

- sărituri integrale, cu elan etalonat, cu efort mare şi maxim;

- sărituri în condiţii de întrecere.

Greşeli frecvente:

- elan prea lung;

- lungirea ultimului pas de elan;

- bătaie pe pingea;

- impulsie incompletă;

- aplecarea trunchiului la bătaie şi în zbor;

- grăbirea aterizării.

Precizările regulamentului de concurs

Concursurile se desfăşoară condiţii materiale standard, în care pista de elan

are lungimea minimă de 40m şi maxim de 45m, iar lăţimea de 1,22-1,25m fiind
marcată de două benzi late de 5cm.

Zona de aterizare, respectiv groapa cu nisip are o lăţime minimă de 2,75m şi

maximă de 3,00m fiind aşezată cu ax longitudinal, în prelungirea pistei de elan.
Groapa de aterizare este umplută cu nisip fin şi umed, a cărui suprafaţă este la acelaşi
nivel cu pragul de bătaie.
 Bătaia se efectuează la pragul de bătaie construit din lemn, la nivelul pistei de
elan, lung de 1,21-1,22 m şi lat de 20cm, plasat la o distanţă de cel puţin 10m faţă de
extremitatea zonei de aterizare; marginea pragului dinspre groapa cu nisip, numită
linia de bătaie se continuă cu pragul pentru plastilină lat de 10cm şi lung de 1,21-
1,22m ridicat faţă de nivelul pragului de lemn, la o înălţime de 7mm, sub un unghi
30º, în direcţia alergării.

Ordinea desfăşurării săriturilor în concurs este trasă la sorţi, fiecare atlet având
dreptul la trei sărituri. Săriturile se măsoară de la urma faţă de prag, cea mai apropiată
lăsată de orice parte a corpului (cota “0” a ruletei), perpendicular până la linia de
bătaie a pragului.

Clasamentul se efectuează în ordinea descrescătoare a performanţelor obţinute;

în caz de egalitate, se ia în considerare următoarea performanţă ca valoare; primii opt
săritori, în ordinea performanţelor au dreptul la trei încercări suplimentare.

Se consideră o greşită o încercare a unui săritor, dacă acesta:

-  depăşeşte linia de bătaie;

- atinge solul dincolo de linia pragului, înainte de zona de aterizare, cu orice

parte a corpului;

- efectuează bătaia de o parte sau alta a extremităţilor laterale ale pragului de

bătaie, fie în faţa sau în spatele liniei de bătaie prelungită;

- în aterizare atinge solul în afara zonei de aterizare, mai aproape de linia de

bătaie, decât urma cea mai aproape rămasă în nisip.

- părăseşte zona de aterizare, iar primul său contact cu solul la exteriorul zonei
este mai aproape de linia de bătaie, decât decât semnul cel mai aproape făcut în
nisip;

- depăşeşte timpul acordat pentru efectuarea unei săriturii, respectiv 1 minut.