STUDIU PRIVIND FOLOSIREA APARATELOR AJUTĂTOARE

ÎN PERFECȚIONAREA PROCEDEELOR TEHNICO-TACTICE

ÎN JOCUL DE FOTBAL LA JUNIORII II-I

Autor,

Cârciag Petre Daniel

 PLANUL LUCRĂRII

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

1.1 Prezentarea temei

1.2 Însemnătatea teoretică şi practică a temei
1.3 Motivele alegerii temei. GraduL de actualitate
1.4 lpotezele lucrării

CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICĂ A LUCRĂRII

2.1 Noutăţi și tendinţe în jocul de fotbal actual

2.2 Particularităţile s:omatomotrice și funcţionale ale vârstei de 14-16 ani
(juniori III)
2.3 Fotbalul la nivelul bazei de masă a sportului de performanță specific
vârstei (14-16 ani)
2.4 Particularităţi privind învățarea tehnicii jocului de fotbal la jucătorii de
14-16 ani
2.5 Aparate ajutătoare utilizate în pregătirea tehnică la juniorii III

CAPITOLUL 3 ORGANIZAREA CERCETĂRII

3.1 Perioada și locul desfășurării cercetării

3.2 Subiecţii
3.3 Metode de cercetare

CAPITOLUL 4 PREZENTAREA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREADATELOR

CAPITOLUL 5 CONCLUZII. PROPUNERI. BIBLIOGRAFIE. ANEXE

2
 CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

1.1. Prezentarea temei

Nu putem vorbi despre fotbal fără a încerca măcar o succintă enumerare a cauzelorcare
provoacă așa numitul “miraj al fotbalului”. În special tinerii și în general bărbaţii găsesc în jocul de
fotbal mai mult decât un spectacol sportiv (căci altceva ce este, în ultimă instanţă un joc de fotbal,
dacă nu un spectacol?). De fapt, găsesc o formă de a-și compara expectacţiile cu preferințele și
simpatiile apriorice, de a-și defula emoţiile, de a-şi satisface unele tendinte și chemări fireşti, de la
idolatrie si până la cizolvarea tensiunilor emoţionale ale incertitudinilor.
Nu de puţine ori spectatorii își confruntă emațional dorințele cu realitatea imediată saucu
cele ce urmează să se întâmple. Confruntările sunt atât interioare, cât și exterioare,
pentrusupremaţia anticipării, confirmarea pronosticului, pentru spiritul de întrecere, de afirmare,
etc.Contraargument la aceste afirmaţii ar fi interesul scăzut și lipsa tensiunilor emoţionale la
unmeci între daua echipe a căror diferenţă de valoare este foarte mare, şi la care rezultatul
finaleste cert.
Rămâne însă o întrebare fără răspuns: de ce fotbalul are totusi asa mulți adepți,pasionați și
interesați?
Nu credem că se va putea răspunde satisfăcător la această întrebare, însă putem să
facem trimitere la un aspect care merită să fie luat în seamă: scopul imediat al jocului de
fotbal:marcarea golului și apropierea victoriei. Sau poate să ne gândim la simplitatea sa
desăvârăită,care conferă actului fotbalistic o largă accesibilitate fie că este practicat, fie ca este
contemplat.
Cel mai rudimentar jucător este atras cu o forța neîntâlnită de mirajul mingii, dorește
săintre în posesia acestui obiect sferic, care, în miscarea lui eternă descrie traiectorii
nebănuite,să-l stăpânească cât mai mult și cât mai bine să-și finalizeze efortul oricât de mic pe
care îl facepentru acesta. La rândul său cel mai neiniţiat spectator are o satisfacţie deosebită
atunci cand,pierdut în mulţime, caută prilejul să-și manifeste personalitatea erijându-se în cel mai
infailibilexpert, perorând excesiv dacă este contrazis chiar fără a fi forțat să abdice de la părerile
saleabsolute, indiferent ce contraargumente i se aduc.
Fără îndoială, fotbalul a încetat să mai fie un simplu joc, ci a devenit un fenomen cu
multiple implicaţii în plan economic și social.
Un campionat mondial de fotbal este vizionat sau televizionat de miliarde de spectatorisau
telespectatori, probabil mai mulţi decăt cei care urmăresc unele evenimente epocale, cumar fi
aselenizarea. Un meci foarte important de fotbal poate concentra valori umane și materiale

3
incredibile, poate duce chiar la conflicte interstatale, la pierderi de vieţi omenești, la descărcăride
energii și emații incredibile (unele, din păcate, cu efecte distructive).
Conștientizând efectul social, unii fotbaliști, depășesc motivaţia gloriei sportive,
arecompenselor materiale și descătușează energii creative de o spectaculozitate rară, greu
deapreciat ca limite fiziologice firești, întrecându-se pe sine.
Uneori fotbaliştii sunt mai celebri decât șefii de state, mai idolatrizați decât vedetele
dinlumea artei, mai populari şi mai îndrăgiţi de copii decăt o rnerită, într-o “scară raţional“
aierarhiei valorice.
Pentru noi românii, fotbalul a însemnat mult mai mult, a fost modalitatea de descatușarea
energiilor ascunse în străfundurile sufletelor. Într-o seara de mai 1986 fotbalul scotea pestradă
sute de mii de oa,eni într-o m=re manifestare de bucurie - STEAUA era CampioanaEuropei, lucru
ce s-a mai întâmplat și când echipa naţională a României pătrundea în etapelesuperioare ale
Campionatului Mondial de fotbal.
Problemele teoriei și practicii acestui joc sunt multiple. Ele au fost elucidate princercetări şi
observaţii efectuate de antrenori, medici si psihologi, pedagogi, sportivi, etc.
Datorită acestei armate de specialisti, problemele ce le ridică astăzi jocul siantrenamentul
de fotbal sunt studiate în toată complexitatea lor, făcând ca el să se bazeze pe
reguli şi principii fundamentate științific.
Cunoștințele căpătate în procesul de antrenament, cumulate cu priceperea cu care
suntîndrumați sportivii care interpretează sus spre înalte performanțe.
Datorită specificului său, jocul de fotbal îl pune pe jucător în condiţii deosebite în
teren:schimbări bruște de direcţie, opriri, sărituri, fente, schimbări de ritm, condiţii de
echilibru,miscări ce nu sunt ciclice.
Evolutia fotabalului a însemnat evoluţia tuturor acestor elemente si mișcări care ausolicitat
din plin inventivitatea jucătorului în teren și a antrenorului în procesul de antrenament.
Calităţi fizice ca viteza, forta, rezistența sunt hotărâtoare în formarea unui jucătoradevărat
de fotbal, dar fără îndemânare ele nu se pot întregi și nici desăvârși la viitorul jucător.
Eficacitatea acestor calităţi nu poate fi dovedită fără îndemânare la un jucător de
fotbal.Jocul modern cere de la toţi jucătorii deținerea unei game bogate de procedee tehnice,
executate de bază în jocul de fotbal este o problemă în formarea viitorului jucător de mare
performanță.

1.2. Însemnătatea teoretică și practică

Respectiva lucrare încearcă să arate, să expună amprenta pozitivă și firească pe care ova
lăsa atât studiul din punct de vedere teoretic cât și practic înceea ce priveşte creșterea

4
nivelului tehnic știindu-se din lucrările de specialitate că tehnica individuală odată însușită greuse
mai poate corecta. În condiţiile creșterii valorii performanţelor sportive la cote înalte, pentrua
putea aspira la un loc pe podiumul mondial, este necesară cunoaşterea cât mai precisă afactorilor
care conduc la aceste performanţe.
Orice activitate de cercetare care se dorește a avea un rezultat se bazează pe întrebări—
răspunsuri, aplicari și experimente prin realizarea de testări care vor cuprinde exerciţispecifice,
având ca rezultat eficiciența sau noneficienţa.
Orice domeniu de activitate a căutat să găsească metoda ideală de a perfecționa
sigur,rapid eficient cunoașterea specifică domeniului de a depăși etalonul datorită cerinţelor tot
maimari cu care ne confruntăm, vorbind de un prgres în sport.
Referindu-se la domeniul sportiv, această mult discutată problemă în atingerea celor
maiînalte performanțe, putem spune că pentru realizarea acestui scop este nevoie de mai
mulţifactori: pe de o parte, exigenţa în selecția primară 8-10 ani (fiind diferența de vârstă în
selecţiepentru anumite discipline sportive); această selecţie se realizează în funcţie de substratul
morfo-functional al factorilor limitatori privind carecterele ereditare ale indivizilor respectivi; iar pe
dealtă parte pregătirea metodică care face corp comun cu cea tehnico-materială (baza materială).
Despre acest lucru - baza materială - o să încerc a evidenția importanţa
aparatelorajutătoare care contribuie la creșterea nivelului tehnic. În fotbal planșele, kinograrnele,
mijloaceleaudio-video, etc., contribuie la însușirea de către sportivi a gândirii tactice, execuţiei
tehnice(numai prin reprezentarea mentală a procesului respectiv); aparatele sunt cele care ajută
laexecuția “vie” și perfecționarea motrică a procedeului respectiv.
Dacă cele două elernente care constituie structura, baza antrenamentului vor fi
perfectînsușite eficient în realizare a ceea ce ne-am propus este sigură, optimă; spre
exemplu,creşterea nivelului tehnic.
Teoria, mai bine zis partea toretică a pregătirii presupune însusirea, reprezentareamentală
a exerciţiului, a modului de execuţie iar practica presupune reprezentarea, realizareamotrică,
corectă a exerciţiului; intervenind în execuţie numai acele grupe musculare necesarerealizării
procedeului respectiv.
Spunem aceasta deoarece atât prin teorie cât si prin practică se realizează ostimululare a
grupelor musculare care trebuie să intervină efectiv în executarea mișcării, fără aintra în acţiune
alți mușchi sau grupă de mușchi care poate duce la oboseala precoce asportivului în urma
repetărilor rezultând o alterare a coordonării în mişcare fiind afectatăîndemânarea, calitate
matrică de bază în pregătirea tehnică. Exemplu: lovirea cu capul a mingiisuspendate.
Aparatul ajutător este cel care impune execuţia mișcării într-o anumită identitate
decondiții, date în primul rând de înălțimea la care este suspendată mingea. Prin teorie se

5
exemplifică cum se face săritura pentru a lovi mingea (de pe loc sau din deplasare). bătaia seface
pe unul sau ambele picioare, desprindere de la sol, lovirea mingii cu fruntea.
Dacă se vor repeta acești “pași” teoretici în executarea practică, corectitudinea loviriimingii
va fi sigură cuun minim de efort și cheltuieli energice reduse. Cum pozite să fie mai binesă fie
însușit un procedeu tehnic întâlnit în sport și cu precădere în fothal decât învăţare șiperfecţionare
a acestuia la aparate?
“De ce elementul tehnic de lovire a mingii cu capul sau piciorul nu poate să seperfecționeze
fără aparat?” Răspunsul, părerea mea personală, ar fi: aparatul prin conceperea,construcţia lui
ridică probleme de dificultate în excuţie creează condiţii de concurs, de la celemai simple până la
ceie mai complexe.
Astfel, un anumit mod de lovire a mingii cu capul sau piciorul dacă nu a fost executatcorect
poate fi repetat în aceleași condiţii până când se consideră că a fost însușit corect dinpunct de
vedere tehnic.
Alt fapt deosebit al unor aparate ar fi acela că ele pot juca rol de adversar fie și
pasiv.Aparatul prin parametrii lui: înălțime, lungirne, distanţă între elemente, diferitele unghiuri în
careeste plasat oferă condiții ideale de a fi executate procedeele tehnice în timp și în spaţiu;
acestecaracteristici fiind capabile, ideale de a concluziona, de a ridica probleme subiecţilor în
pregătire;similare cu cele de concurs.
Lucrul individual la un aparat fiind considerat o îngreunare benefică pentru
individ;îngreunare care prin învăţare asigură realizarea exerciţiului. Adaptabilitatea prin lucru la
aparatconstă și în faptul că acestora li se pot modifica: înălțimea - în cazul perfecționării execuţiei
loviriimingii cu capul și piciorul; unghiul în care diferitele părți constitutive ale aparatului sunt
plasate -în situatia în care mingea capătă o altă direcţie, traiectorie de revenire după ce aceasta a
fosttrimisă într-o anumită zona; lungimea portiței prin care se indică a se trimite mingea sau
loculmarcat pe un perete unde se va indica trimiterea mingii - referitor la perfecţionarea
preciziei,corectitudinea, siguranța în reușită, iar lipsa acestuia din pregătire poate să constituie o
frânarea execuţiei rapide a pregătirii tehnice.

1.3. Motivele alegerii temei. Gradul de actualitate

Se obseravă că acolo unde aparatele sunt folosite, nivelul progresului tehnic și fizic esteîn
continuă creştere. Lipsurile în ce privește pregătirea tehnică, în primul rând, libertatea
demanevrare a mingii, respectiv preluarea, conducerea mingii și driblingul, precizia şi
varietateapaselor, precum și precizia șutului la poartă ţinând seama și de dinamica lui, lasă mult
de dorit.

6
 În actualele condiții de pregătire când antrenorii nu au la dispoziţia lor un “sortiment”
maimare de instalații (aparate) ajutătoare, care să înlesnească și să accelereze gradul de
progrestehnic al jucătorilor, este greu să vorbim de înlăturarea rapidă a deficienţelor menţionate.
Toate aceste deficiențe sau neglijențe nu vor putea fi eliminate doar cu ajutorul
unoraparate corespunzătoare, fără introducersa unor exerciții și a unui număr corespunzator
derepetări a diferitelor elemente tehnice, executate în mod individual de către jucători, cu
ajutorul,de exemplu, a diferiților pereți, mici porţi, țăruși (jaloane), mingi suspendate, etc.
Dorind să se remedieze unele lacune existente în acest domeniu se recomandă
tuturorcluburilor și secţiilor de fotbal, de a acorda atenţia cuvenită materialelor ce li se pun la
dispozițiepentru execuția și darea în folosință celor mai indispensabile aparate ajutătoare, care pot
fiexecutate în condiții economice, cu un minim de investiţii și instalaţii pe stadioane sau terenuride
antrenament corespunzatoare,
Înzestrarea “terenurilor de antrenament” cu toată gama de aparate ajutătore vacontribui la
îmbunătățirea și îmbogățirea programului de exerciții de pregătire tehnică, va ajutaca exerciţiile
să devină mai atractive, stimulând antrenamentul individual.
Gradul de actualitate referitor la construcţia și utilizarea aparatelor ajutătoare
pentrupregătirea tehnică trebuie să fie un element mereu discutat; în atenția specialiștilor în
domeniu. Aceste aparate au fost și vor fi de acum înainte de aciualitate, deoarece nu se
cunoaște o altăformă (metodă, mijloc) de perfecţionare care să contribuie la modelarea rapidă,
ușoară, bună, apregătirii tehnice.
Spun că aceste aparate care ajută la creșterea nivelului tehnic sunt de actualitate,deoarece
motivația în atingerwea obictivului propus este PROGRESUL.
Orice domeniu care se dorește fi mereu în progres; cum ar fi anatomia, fizica,
fiziologia,cibernetica, sub toate aspectelei ai, a căutat să aducă elementele uluitoare, performanţe,
deprecizie pentru a măsura diferiţi parametri.
Depărtându-ne puţin de subiect dar cu un înțeles exemplificativ în procesul deantrenament
sportiv, ar fi idea că economia unei ţări bine dezvoltate presupune robotizarea,mecanizarea totală,
iar OMUL creator este cel care acţionează asupra lor urmărind doar bunafuncționalitate din toate
punctele de vedere (precizie, randament, calitate, etc), însușiri care levom scoate în evidență în
următoarele capitole, deoarece acestea, prin definiţie, sunt dorite decătre sportivi.
Antrenorul, prin observaţia sa stiinţifică, trebuie să elimine elementele
nesemnificative,greșite din pregătirea subiecților. Într-un cuvânt am spune că aparatele nu pot fi
încriminate întotalitate sau deloc atunci când individul nu execută corect exercitiul care-i va
asigura pregătireapentru viitor.

7
 Nu puțini sunt cei care când lucrează cu partenerul (fără folosirea aparatelor
ajutătoare)spun: "N-a putut executa corect exercițiul deoarece X (perechea) nu mi-a pasat
corespunzător”.Deci cu cât tehnica de perfecţionare a aparatelor, materialelor, instalaţiilor s-a
mărit, cu atât performanța sportivă a crescut.
Un argument la cele prezentate ar fi faptul că în unele sporturi pregătirea artistică, estetică
joaca rolul primordial în fotbal pregirea tehnică se află în prim plan, bineînţeles fără aneglija
pregătirea fizică (baza de fundamentare a pregătirii).
De fapt, pregătirea tehnică presupune totalitatea acţiunilor motrice executate, ideal,
dinpunct de vedere al eficienței acestora, rațional şi economic în vederea unui randament maxim
încompetiții.

1.4. lpotezele lucrării

Pentru a evidenția utilitatea practică, indespensbilă a aparatelor ajutătoare privindcreșterea

nivelului tehnic, în cercetarea de față, am plecat de la următoarele ipoteze:
- dacă folosim în procesul de antrenament, la nivelul juniorilor 3, aparate ajutătoare,
atuncirandamentul sportivilor va crește;
- dacă să dezvoltăm ansamblu tehnic la nivelul juniorilor 3, atunci putem folosi mijloacebazate pe
aparate ajutătoare;
- dacă folosim aparate ajutătoare în pregătire, atunci sportivii pot executa un număr cât maimare
de repetări care asigură perfecţionarea procedeelor tehnice.
În situaţia dată, cadrul metodologic ar cuprinde aparate care ajută la dezvoltarea
tehniciijucătorului de fotbal, modul cum subiecții se adaptează la acest tip de pregătire, precum
șitactul pedagogic al profesorului - antrenor,

8
 CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICĂ A LUCRĂRII

2.1. Noutăţi și tendinţe în jocul de fotbal

Fotbalul de performanță a încetat să fie de multă vreme, o activitate pur

distractivă.Antrenamentele și jocurile s-au transferat într-o activitate responsabilă în care sunt
implicate:efortul fizic și psihic, considerabil, capacitatea de rezistenţă la efort, pentru a face față
lupteisportive și voința fermă în procesul autodepășirii.
Problemele ridicate de fotbalul contemporan, perfecţionat în toate compartimentele
salesunt mult mai complexe ca altă dată, jocul în sine, din zilele noastre, fiind complet. diferit
înraport cu cel practicat în deceniile anterioare.
Ridicarea calitativă şi afirmarea din ce în ce mai puternică pe plan internaţional alfotbalului
românesc constituie obiectivul principal al federaţiei de specialitate, cluburilor șiasociaţiilor
sportive, al antrenorilor şi tehnicienilor, care activează în domeniul acestui popularsport.
Veriga de bază asupra căruia trebuie să ne îndreptăm atenţia este tehnica de
joc,supranumită, pe drept cuvânt, partea de “aur” a fotbalului. Cu alte cuvinte, tehnica nu
constituienici o noutate, nici tendință în jocul de fotbal actual, ea reprezentâtnd o parte din
structurajocului de fotbal; tendința tehnicii fiind perfecţionarea și adaptarea “noutăţilor”
(condiţiilor noi)impuse de adversari, societate, fenomen ce se perfecționează prin lucru,
antrenament având cabază mingea, diferitele aparate ajutătoare, care au menirea de a grăbi
nivelul de însusire adiferitelor procedee.
Astfel, în centrul antenamentelor stă MINGEA, aceasta fiind “nucleul” noii pregătiri.
La fel și în jocul oficial și în antrenament totul trebuie să se concentreze în jurul mingii;
cuajutorul căreia se va realiza noutatea jocului, indiferent de natura lui.
Mulţi antrenori, profesori care preiau așa zisa “moștenire” a unei echipe (mai bună saumai
rea) consideră că trebuie să aducă noutăți în pregătirea echipei, ceva care să asigurenivelul înalt
al performanței. Unii au tendința să amelioreze pregătirea fizică, alții mizează pescheme tactice
care se ocupă de tehnica jucătorului.
Acesta, de fapt, formează o unitate indisolubilă. În jocul de fotbal actual, care de fapt
esteun joc modern, de cea mai mare importanță ar fi tendinţa chiar necesitatea de a
perfecționaprin noi metode, pregatire fizică de cel mai înalt nivel, îndemânarea și tactica în funcţie
de
capacitatea de înțelegere a jocurilor și spiritul de echipă.
Marii jucători vin cu o seamă de aptitudini de la natură, dar și ei trebuie să învețe
modulcum să-și valorifice talentul. Sarcina antenorului este să-i facă să înțeleagă această
necesitate

9
10
prin exemplificarea cât mai clară a noutăților impuse de joc, și tendinţa în direcţia care se
cerelucrat.
Putem spune că fotbalul este dominat de apărători, de jucători care să-și
păzeascăadversarul cu o consecvență de fier, care atacă fulgerător, în timp ce liberoul joacă în
funcţie desituație. Cu alte cuvinte, în deosebi meciurile cu o miză foarte mare constituie noutate
atâtpentru adversari, în primul rând, cât si pentru spectatorul fidel jocului de fotbal.
Fotbalul este de la etapă la etapă, de la campionat la campionat, fie el intern
sauinternaţional tot mai dinamic, căutând datorită înnobilării diferitelor calități de către
jucători,tendințe de perfecționare, pentru a constitui noutăţi în concepția de joc a echipei
respective —având ca scop ieșirea din anonimat, lucru posibil prin VICTORII.
În jocul de fotbal actual tendința urmarită este în primnul rând performanţa înaltă, careare
echipe în măsură să rezolve la fel de eficient atât atacul, cat și apărarea, apoi LUPTA cu unsistem
de joc pe măsura capacităților jucătorilor, trebuind să se realizeze un joc în temporidicat, toată
partida prin aplicrea acelor noutăţi învățate și cunoscute.
Vorbindu-se de noutăţi în jocul de fotbal actual, am putea sublinia un fapt destul
derelevant, palpabil de orice cunoscător al acestui frumos joc, prin faptul că jucătorii
continentalisunt suta la suta superiori actualmente celor britanici la capitolul jocului de pase. Ei
învaţă detimpuriu să stăpânească balonul. Este un lucru firesc, căci cu cât tehnica este mai bună
cu atâtsunt mai precise pasele.
Jucătorii britanici devin de abia acum conştienţi de faptul că drumul cel mai scurt
cătrepoarta adversă nu este și cel mai bun. Această eroare fundamentală este la originea
tacticilor“MINGEA - ÎNAINTE”, care în fotbalul actual, modern nu poate duce decât la eșecuri.
Ca o paranteză, argumentarea acestui fenomen ar putea fi si proverbul “Drumul cel
maicunoscut este mai sigur, decât scurtătura”.
Într-adevăr trebuie amintit faptul că până acum câţiva ani fotbalul englez își
spuneacuvântul prin practicarea unui joc cu mingi înalte, cu mingi “aruncate la bătaie”, având
unuldintre cele mai puternice campionate, din lume.
Pe măsura progresului, această noutate s-a învechit, locul fiind luat actualmente de unjoc
nou, cu o manevrare cât mai agilă a balonului de către jucători (jocul latin), construirea cugrijă a
fiecărui atac, relizand acel du-te - vino aparent inutil, spaţiul liber, dând ocaziaadversarului să
patrundă pe aici.
Noutatea jocului de fotbal presupune pasarea rapidă și precisă a mingii, iar apoialergarea,
să nu se stea pe loc, o pendulare permanentă, un joc fără minge cu demarcări dincele mai
neașteptate, surpriza; noutatea pentru adeversari; astfel, adversarii fiind puși în fațaunei “mașini
de fotbal” având în față un angrenaj de “unsprezece pistoane” în plină activitate cuun randament
fizic, tehnic, tactic, etc., eficient.

11
 În curând se va ajunge, va deveni noutate faptul că o echipă de fotbal la fel ca una
debaschet, va ataca și se apară cu taţi jucătorii.
Dacă am realiza o “radiografie” a jocului de fotbal actual ne vom da seama că acestlucriu
chiar se petrece, prin faptul că fiecare juicător a devenit un jucător “all-round” (multilateral)în
stare să fie folosit pe orice post.
Numerele de pe spate nu vor mai servi decât pentru identificarea jucătorilor de
cătrespectatori și arbitri.
Fotbalul actual se poate caracteriza prin:
a) dinamismul și solicitarea la efort;
b) disponibilitatea jucătorilor în manevrarea rapidă a mingii, în diferite faze de joc (atac —
apărare);
c) exerciţii rapide si eficace, accelerări progresive ale vitezei jocului, mai ales lafinalizare;
d) acţiuni individuale și bine concepute, care pun în evidență creativitatea, iniţiativa si
gândirea tactică;
e) înalta clasă profesională a jucătorilor se bazează pe mentalităţile și atitudinile
responsabile şi angajate.
Prospectarea manierei în care va evolua fatbalul actual si cunoaşterea direcției
evolutive,determină stabilirea strategiei generale şi speciale, dându-se astfel posibilitatea să se
acționezeasupra dezvoltării jocului în perspectivă.
Astfel, se vor consolida următoarele idei:
- consolidarea caracterului colectiv al atacului și apărării asigurată de strânsa colaborare
între linile de jucători şi compartimente:
- asigurarea unui ritm rapid și susținut, în acţunile ofensive și, mai ales la finalizare;-
folosirea apărărilor active, a presingului după pierderea mingii, realizând un marcaj strict
asupra adversarului;
- acțiunile ofensive numeroase creeaza situații favorabile pentru surprinderea adversarului
ininferioritate numerică;
- prezenţa în echipe a jucătorilor de clasă înaltă (personalități) și adaptarea spontană la
unele
scheme sau manevre tactice, vor valorifica, la un nivel superior disponibilităţile acestor
jucători, angrenandu-i chiar și pe cei mediacri;
- păstrarea echilibrului psihic, luciditatea în momentele dificile ale jocului; modificări
nefavorabile în evoluţia jocului, a scorului, intervenții brutale din partea adversarului,
presiunea publicului și a mass-mediei, etc.
În concluzie, am putea spune că noutatea în jocul de fotbal actual este dinamica tot
maimare a jocului cu tendinţa de eliminare a tipicului jucătorilor pentru un post, devenind un
jucător

12
polivalent, capabil de a face față diferitelor posturi impuse de situaţia de joc, dar toate
acesteapresupun o pregătire din toate punctele de vedere (fizic, tehnic, tactic,biologic,psihologic,
etc.).Exemplu: Gheorghe Hagi - campionatul mondial U.S.A. '94.
Acesta, prin felul său de joc, a arătat mult prin faptul că a făcut un joc de mijloc -
coordonare - atac susținut prin prezența sa și chiar venirea în apărare:
Este de așteptat ca la apropiatul Campionat Mondial să apară o serie de noutăți șitendințe
legate de: jocul portarului (care nu are voie să prindă mingea cu mâna transmisă de
uncoechipier), de faptul că atacul din spate nu este permis, de sistemele de joc folosite de
uneleechipe ofensive si unele defensive, etc.

2.2. Particularitățile somato-matrice și funcţionale

ale vârstei (juniorii Il)

Performanța de nivel înalt, obținută la o vârstă cât mai tânară şi cu cheltuieli materialecât
mai reduse este dezideratul oricărui antrenor sau manager sportiv. Se vorbește tot maimult de o
condiționare somatică, funcțională și motrică a tipului constituţional și în același timp,se realizează
corelarea atât biologică cât și tehnico — sportivă a multiplilor parametrii cupeformanța obținută,
astiel încât mult complexificată, metodologic și în conţinutui său; legăturaîntre tipul costituțional și
performanţa sportivă are o valoare deosebită atât în selecţie cât și înantrenamentul sportiv.
În condiţiile creșterii valorii performanţelor sportive este necesară cunoașterea cât
maiprecisă a factorilor care conduc la aceste performanțe: pe de o parte organismul uman, pe
dealtă parte pregătirea metodică.
Pentru ca procesul de pregătire să beneficieze de sanse de reușită este necesar să
secunoască ce fel de calități necesită sportul respectiv (somatice, motrice, funcţionale] şi, pe
dealtă parte, cei supuși selecției, pregătirii să posede acele calităţi la un nivel cât mai
ridicat,cunoscând că unele dintre acestea sunt perfecționate prin antrenament, iar altele mai
puţin,fiind vorba de caractere ereditare stbile și labile.
Referitor la dezvoltarea fizică [somatică) aceasta reprezintă rezultatul interferării a
douăprocese: creșterea [acumularea și amplificarea cantitativă) și diferenţierea (modificări
funcţionaladaptive si diversificări structurale).
În aprecierea dezvoltării fizice trebuie să ţinem seama de următorii factori: condiţiile
demediu - în mod evident alimentaţia, urbanizarea și accesul mai larg la informaţie, si-au
pusamprenta pe dezvoltarea fizică a indivizilor în ultimul sfert de veac (statura mai înaltă cu 8-
10cm, 0 evoluţie a staturii cu vârsta).

13
 Vârsta de 14-16 ani poate fi considerată ca un studiu de consolidare morfologică
sifuncţională, care durează unul sau doi ani. Dacă ar fi să luăm în comparație cele două
sexe,curbele ceșterii în înălțime la această vârstă se despart, indicând pentru fete un nivel
constantal nivelului taliei, iar pentru băieţi o creştere foarte lentă a acestora.
Curbele creșterii greutăţii continuă să urce la ambele sexe, indicând o împlinire acorpului.
Datorită creșterii diametrelor și perimetrelor, corpul se apropie de dimensiunile omuluitânăr,
proporțiile între segmente fixându-se. Astfel faza critică a marilor disocieri și contraste atrecut iar
cauzele tulburărilor pubertare au încetat.
Obiectivele urmărite prin studiul dezvoltării fizice la sportivi ar fi. stabilirea gradului
dedezvoltare. fizică în raport cu vârsta și sexul, comparativ cu popiiiația nesportivă;
apreciereavârstei fiziologice în raport cu gradul dezvoltării fizice, orientarea sportivilor spre
ramura desport cea mai indicată,
Spre deosebire de concepțiile anterioare, această vârstă de 14-18 ani, mergând chiarspre
19 ani nu trebuie privită ca o etapă de criză sau de menajare. Din contra, în cadrul acesteivârste
aproape toți indicii fizici sunt în creștere, din punct de vedere motric sportivul ajunge la
ocapacitate fizică și de muncă optimă. Pentru stabilirea tipului somatic optim pe ramura de
sport,de o mare însemnătate este stabilirea nivelului calităţilor motrice.
Necesitatea intensificării acţiunilor de atrager.: a copiilor la o vârstă mai mică de 14
ani,pentru activitatea fotbalistică devine cu atât mai stringentă, cu cât începerea
practicăriifotbalului după 14-15 ani anulează în mare măsură posibilitatea valorificării unor
aptitudiniatente, chiar deosebite care nefiind stimulate la vârste fragede, ulterior pot fi valorificate
maigreu corespunzător cerințelor fotbalului de performanţă.
Calitățile motrice sunt cele care definesc mișcarea, iar conţinutul lor exprimă posibilitățileși
substratul efectuării actului motric. Dezvoltarea motricităţii este condiţionată de factoriinterni și
externi care acționează toată viața, dar cu intensitate mult sporită în copilărie și laadolescenţă. La
această vârstă de 14-16 ani dereglările care pot apare, în special sub aspectulîndemânării, se
datorează insuficienței “fixării” a coordonării în perioada anterioară – selecţiainiţială (primară) -
care se face în fotbal la 8-10 ani.
În aceste cazuri se recomandă renunțarea la însuşirea unor acţiuni motrice noi
șicorectarea, consolidarea elementelor învățate. În această perioadă se realizează o consolidareși
chiar o finalizare a dezvoltării unor calităţi motrice.
Forța și rezistența pot fi dezvoltate intens. Fotbalistii au un tip de construcţie
corporalămedie, normală, atletică care-pentru calitățile motrice cerute la jocul de fotbal —
REZISTENȚA,VITEZA, FORȚA, ÎNDEMÂNARE - corespunde.

14
 FORȚA are ca substrat morfo-funcțional sistemul neuromuscular. Acordând
forțeidesfășurate la vârsta adultă un procent de 100% se apreciază că aceasta evoluează între 10
-16 ani, astfel:

- 10-14 anibăieiii dezvolta 56% din forță de la vârsta adultă, iar fetele 56,2%;
- 4-16 ani băiaţii dezvoltă 68% din forța de la vârsta adultă, iar fetele 81,25%.

La vârsta de 16 ani băieții dezvoltă 4/5 din forța pe care o vor avea la maturitate,
acestnivel fiind destul de ridicat pentru a îngădui începerea antrenamentelor specializate, fără
teamăîncă de la această vârstă.
ÎNDEMÂNAREA se află pe primul plan în fotbal, fiind răspunsul motric în fațaadversarului.
VITEZA este determinată în fotbal priri relizarea cotraatacului, replierii,
marcajului,demarcajului, etc., având ca substrat morfo-funcțional scoarța cerebrală (cortexul) cu
omaturizare în jurul vârstei de 14 ani.
Selecţia definitivă pentru cei care vor să se dedice sporturilor ce reclamă viteză (dereacţie,
de execuţie, de repetiție) poate fi făcută în jurul acestei vârste.
REZISTENȚA sub formă de rezistență generală la 14 ani (fete) și 16 ani (băieţi), atingcirca
80% din volumul inimii și din consumul maxim de oxigen. În afară de elementele legate detipul
somatic, fiziologic în futbal se va avea în vedere și parametrii privind motriitatea siactivitatea
psihică.
După cum am amintit, calitatea motrică cea mai importantă, având în vedere că
estenumitor comun pe tot parcursul celor 90 minute de joc, este îndemânarea, de
naturăpsihobiomotrică.
Fotbaliştii nu reprezintă o populație omogenă ci diferă în ceea ce priveşte
construcţiacorporală în funcţie de poziția din joc. În mod special portarii se deosebesc de restul
jucătorilor.
Alături de îndemânare, pentru jocul de fotbal este necesară și viteza, în regim derezistență,
rezistența și forța îndeosebi a trenului inferior, a musculaturii trunchiului, capului sigâtului.
Probele de viteză (100 m alergare), rezistență (1500 şi 3000 m) şi de forță la
aceastăvârstă de 14-16 ani sunt obligatorii privind obiectivizarea progresului în antrenamente,
Bineînţeles că în obținerea unor rezultate optime, dintre factorii antrenamentului nutrebuie
neglijată pregătirea fizică deosebit de importantă, reprezentând de altfel suportulbiologic al
performanței.
Un alt aspect, o altă particularitate ce caracterizează această vârstă este stareafuncțională
a organismului. În acest sens, interesează integritatea funcţională globală:endocrino-metabolice,
neuromusculară, neuropsihică, hepato-renală, hematolagică, cardio-respiratorie.

15
 Dintre toate organele și sistemele, aparatul cardio-respirator este cel care se adapteazăcel
mai repede la efortul fizic, răspunzând cu promptitudine solicitărilor impuse.
Recoltarea datelor privind aceste funcțiuni se face uşor și sunt la îndemâna
oricăruispecialist, nefiind necesară o aperatură complicată. Astfel, cu ajutorul unui cronometru, un
aparat de tensiune și un spirometru, putem aprecia capacitatea funcţională a acestor organe.
Astfel și jocul de fotbal se caracterizează ca majoritatea jocurilor sportive, prin efort mixt
aerob (cu consum de oxigen) — anaerob (fără consum de oxigen), ceea ce înseamnă o foarte
bună rezistență aerobă (rezistenţa fizică generală), precum și o bună capacitate
anaerobă(rezistența în regim de viteză și forța în regim de viteză), aceasta reprezintă combinaţiile
decalităţi motrice ce caracterizează jucătorul de fotbal,
Vorbind de vârsta de 14-16 ani vorbim de selecţia secundară, reprezentând
monmientuladevărat al selecției sportive, care ne pune în față un adolescent, ieșit din "furtuna
pubertară",instruit câțiva ani în tainele fotbalului, putându-i aprecia dinamica parametrilor
morfologici,funcționali și neuropsihici ai organismului, adaptat cât de cât la cerințele fotbalului.
La această vârstă se impun mai multe probleme privind continuarea efortului respectiv;pe
de o parte își spune cuvântul amprenta biologică, pe de altă parte pot interveni uneleîmbolnăviri,
traumatisme, rezolvate în timp. De aceea vârsta de 14-16 ani necesită acelmicromodel biologic,
care va ţine seama ue datele oferite de medici, referitor la modul deadaptare la efort a marilor
funcțiuni-respiratorii si circulatorii- precum şi de evoluţia stării desănătate de până atunci.
În concluzie am putea face un profil destul de semnificativ al individului sportiv la vârstade
14-16 ani:
 Înălțimea peste media generală cu 15-20 cm
 Capacităţi aerobe și anaerobe bune.
Referitor la aceste capacități frecvenţa cardiacă ne dă indicaţii foarte preţioase, atât încazul
aprecierii calitative cât și celei cantitative a efortului.
Astfel:
 o frecvență cardiacă situată sub 130 pulsaţii/ minut ne indică efectuarea unui effort pur
aerob
 frecvență cardiacă de 130-170 pulsaţii//minut ne indică efort aerob, iar pe măsurăce se
apropie de 170 pulsaţii//minut vorbim de o rată anaerobă
 frecvența cardiacă de 170-180 pusaţii/minut ne indică un efort mixt în care
suntprezentate în proporții aproape egale cu rata de efort aerob si efort anaerob(fotbalul)
e frecvența cardiacă peste 180-185 pulsaţii/minut ne arată un efort
predominantaerob.

16
 Aceasta reprezintă o metodă de apreciere a valorii efortului pe cât de simplu, pe atât
deaproape de advesar.
- Forţa lombară este de la această vârstă față de greutatea corporală.
- Capacitatea vitală 50-55 cmc/kilogramcorp.
- Inteligență ridicată.
- Coordonarea neuromotorie și îndemânarea la parametrii ridicaţi.
De asemenea, vorbim de un minim de acuitate vizuală, obligatorie cum ar fi: 2/3 la unochi
și 1/3 la ochiul celălalt. Sistemul cromatic va fi intact și va admite corecţia.
Pentru portari menționăm:
- înălțimea 178-180 cm
- anvergura de 8-10 cm
- detenta mare 55-60 cm
- lungimea (circumferința) palmelor de 23-35 cm sau sub 8% din talie.
Este de la sine înțeles că portarii pot avea (prezenta) celelalte calități motrice, funcţionaleși
somatice menţionate anterior.

2.3 Fotbalul la nivelul bazei de masă a sportului de performanţă

specific vârstei de (14-16 ani)

Acest adevărat fenomen social, numit jocul de fotbal recunoscut ca cel mai popular, iubitși
răspândit joc de pe glob este practicat în prezent în mod organizat în mai mult de 150 de ţăriale
lumii, numărând peste 40 milioane de jucători legitimați. Frumuseţea, surprizele
șispectaculozitatea sa atrag în fiecare an sute de milioane de spectatori pe terenurile de joc, casă
nu rai vorbim de cifra miliardelor de telespectatori.
Teoria şi metodica jocului de fotbal studiază o sferă largă de probleme referitoare lafotbalul
în școală, fotbalul de masă, fotbalul la nivelul bazei de masă a performanţei (copii șijuniori),
fobalul de performanţă.
Fotbalul ca disciplină sportivă, a cunoscut o dezvoltare deosebită, organizându-se înprezent
competiţii pentru toate categoriile, de la fotbal de masă până la cel de mareperformanţă .
Paralel cu dezvoltarea sa cantitativă fotbalul a evoluat mult sub aspect calitativ, nivelul
lacare se practică fiind deosebit de ridicat.
Specialiștii în domeniu se preocupau de o continuă perfecţionare a jocului de fotbal.Practica
a demonstrat că pentru obţinerea unui grad ridicat de măiestrie în fotbalt estenecesară o perioadă
de 8-10 ani de pregătire (începători, avansați și de performanţă).

17
 Plecând de la această realitate se impune cât condiție obligatorie depistarea elementelorde
valoare încă de la vârsta de 8 ani pentru a avea timpul necesar unei pregătiricorespunzătoare, în
concordanţă cu cerințele fotbalului de performanţă.
Activitatea sportivă de performanță cuprinde, în afara jucătorilor consacraţi și elemente
talentate, de perspectivă, care alcătuiesc “baza de masă a fotbalului de performanţă " în
carecopiii, juniorii, tineretul, printr-o activitate susținută de pregătire competițională bine
organizată,aspiră să ajungă în rândurile jucătorilor de elită.
Obţinerea unor performanțe superioare în fotbal este determinată, în bună măsură,
depregătirea cât mai timpurie a jucătorilor, respectiv a capiilor și adolescenților.
Experiența acumulată ne indică necssitatea unui stagiu de 7-9 ani de pregătireorganizată
sistematic. Din statistici rezultă că vârsta medie pentru marea performanţă în fotbaleste de 24-25
ani.
Marile performanțe în jocul de fotbal pot fi obținute ca urmare a unui proces raţional
dedepistare a elementelor talentate, conjugat cu un proces instructiv-educativ realizat pe
bazanoilor cuceriri ale științei. "Posibilitatea realizării unor performanţe sportive de valoare este
cuatât mai mare cu cât baza necesară obţinerii lor a fost pusă mai de timpuriu în anii copilăriei
şiadolescenței" (V. MAZILU — Selecţia în sport).
Modelul structurii sportului la copii și juniori, modul său de funcţionare coristituieproblema
majoră a teoriei și metodicii bazei de masă a sportului de performanţă.
Pregătirea copiilor și juniorilor pentru sportul de peformanţă se realizeaza în modorganizat
în cadrul unor unități specializate: cercuri sportive, C.S.S de înaltă performanţă, centrede
pregătire ale cluburilor studențești. Cercurile de fotbal se organizează în principal în cadrulșcolilor
generale și chiar licee. Un elev (subiect) nu poate activa mai mult de doi ani într-o grupădin cerc.
Cei dotați sunt promovați în secţiile de fotbal din cadrul cluburilor sportive scolare, iarcei ce nu
satisfac exigenţele impuse de sistemul de probe și norme de selecție sunt îndrumațicătre
activitatea de masă sau alte discipline sportive specifice vârstei.
Baza de masă a fotbalului de performanţă,componenta fundamentală a sistemuluiramurii
noastre de sport, fotbalul are drept obiectiv major, care îl definește însăși raţiunea de aexista,
furnizarea permanentă de elemente din ce în ce mai bine pregătite, cu o capacitate deperformanţă
mereu îmbunătăţită, eșaloanelor de performanţă.
Realizarea acestui obiectiv este condiţionată în cea mai mare măsură, de creștereacontinuă
a calităţii și eficienței muncii de selecţie-instruirii la nivelul copiilor şi juniorilor, deoptimizare a
procesului de pregătire.
Vârsta de 8-10 ani reprezintă "ucenicia” în fotbal care poate fi extinsă până la 14 ani,vârsta
la care cei cu aptitudini pot fi promovați în grupele de avansați, dacă pe parcurs auîndeplinit
normele de control prevăzute.

18
 Între 14-16 ani este indicat să se facă o preselecție prin care să se renunțe la cei ce nufac
față cerințelor, astfel că la 17-18 ani să se facă selecţia definitivă. Vârsta de 14-16 anicorespunde
cu începerea pregătirii dirijate și cu alcătuirea echipelor de copii.
În conceptul contemporan despre antrenamentul de fotbal, instruirea copiilor și juniorilor
este o parte integrantă a sistemului de pregătire pentru fotbalul de performanţă. În acestcontext,
cantitatea, dar mai ales calitatea procesului de instruire a copiilor și juniorilor, careconsituie bază
de masă a fotbalului de performanţă reprezintă un factor hotărâtor al asigurăriiunei capacități
superioare de performanță a fotbalului la nivelul exigențelor jocului actual si înperspectiva
evoluției lui.

Calitatea de bază a fotbalului de performanţă, condiţia valorii performanţei în fotbal

estedeterminată de mai mulţi factori, dintre care unii se detașează ca importanţă.
Organizareaactivității la nivelul grupelor, al secţiilor de fotbal din cadrul unităţilor sportive, pe plan
local șicentralizat, reprezintă cadrul de desfășurare a procesului de instruire și condiţionează
calitateaacestuia.
Preluand din teoria antrenamentului sportiv ideea potrivit căreia antrenamentul
sportivtrebuie să aibă un caracter stadial, teoria și metodica jocului de fotbal au stabilit o
stratificarespecifică instruirii copiilor și juniorilor, în concordanță cu particularitățile de vârstă
șiparticularitățile instructiv-educative și de performanţă, fixate pentru fiecare eșalon al bazei
demasă a fotbalului de performanţă. Astfel, au fost mai multe stadii:

 copii începători la vârsta de 8-10 ani și 10-12 ani

 copii avansați, proveniţi din grupele de începători cu o evoluţie mai lentă, dar perspectiva
reală (12-14 ani)
 copii de performanţă sau juniori III cu evoluție foarte rapidă, elemente de excepţie (12-14

19
ani)

20
  juniorilll avansați, care provin din grupele de copii de performanţă și de avansați la care se
adaugă și juniorii sau selecționați - începătorii - ale căror calități le facilitează o integrare
rapidă în eşalon (14-16 ani)
 junioril, de performanță, proveniţi din grupele de juniori | (16-18 ani).

Ca orientare generală trebuie să gândim că pregătirea copiilor de azi trebuie făcută în12-14
aniperspectiva participării la ediţiile marilor competiţii care sunt permanente.
Unităţile sportive au ca principală sarcină pregătirea individuală progresivă, pe
plansuperior, a copiilor și juniorilor în jocul de fotbal si în al doilea rând, activitatea şi
rezultatelecompetiționale de echipă.
Preocuparea pentru o pregătire temeinică și de perspectivă a copiilor și juniorilor lafotbal,
urmare a unor serii de cercetări și observații știițifice, precum şi experienţa dobândită înpractica
de antrenament au adus la integrarea jocului de fotbal la copii si juniori în sistemulsportiv general.
Această preocupare s-a constituit în rezolvări organizatorice (modele de structurare:cercuri
de iniţiere, secţii în cadrul cluburilor și asociaţiilor sportive, centre de pregătire olimpice,cluburi
sportive); teoretico-metodice (concepție, modele de joc, de pregătire şi de jucători,metodologice
etc), sistem competiţional rezervat acestui eșalon.
Competițiile cu caracter de masă reprezintă, totodată, și o bază de selecţie, cei rnai
bunijucători cu aptitudini și calități deosebite la care se observă o mare disponibilitate
pentruperformanţă sunt orientaăţi spre eșalonul bazei de masă sau chiar a fotbalului de
performanţă.
Spre deosebire de multe discipline sportive, fotbalul este practicat în mod neorganizatsub
formă de joacă - divertisment-recreere. Ca sport de performanță, fotbalul solicită sportiviloro
muncă intensă la antrenamente ce conțin uneori sarcini extrem de grele, a căror rezolvare nueste

21
posibilă decât în urma unei încordări maxime a tuturor capacităţilor fizice, morale, de voinţăși
intelectuale.
2.4 Particularităţi privind învățarea tehnicii jocului de fotbal
la jucătorii de 14-16 ani

Marea majoritate a specialiștilor sunt de acord cu faptul că îndemânarea este cel mai
important factor al jocului. Îndemânarea stă la baza efectuării oricărei sarcini motrice, mai bine
zis, orice sarcină motrică pentru a fi efectuată necesită un grad mai mare sau mai redus
deîndemânare, indiferent dacă mișcările sunt relativ stereotipe sau nestereotipe.
Prin orice mișcare se caută atingerea unui anumit scop (a marca gol), a nu primi larândul
său impune o complexitate mai mare sau mai redusă a mișcărilor și care la rândul său solicită un
grad mai mare sau mai redus de csordonare, precizie, echilibru etc.
Din punct de vedere al coordonării cu cât mișcările sunt mai automatizate, cu
atâtîndemânarea este mai puţin solicitată în utilizarea acestor acțiuni. În acţiunile în care
suntnecesare intervenţiile colective îdemânarea este solicitată la un nivel ridicat.
Procesele de coordonare, care intervin în efectuarea acțiunilor motrice explicăcaracterul
complex al acestei calități-intercondiționarea ei cu celelalte calități, cu priceperile şideprinderile
motrice.
Factorii care condiţionează valoarea îndemânării:
Acești factori sunt de natură biologică, motrică și psihică:
a) Calitatea sistemului nervos central - valoarea proceselor de coordonare a
plasticităţiiscoarței. Scoarța, selectând informaţiile primite prin intermediul văzului, auzului,
sirnţuluimuscular, echilibrului etc. reţine pe cele ce sunt semnificative pentru a elabora
răspunsuriadecvate, impulsuri de contracție și relaxare, limitate în timp și spaţiu și ca nivel de
încordare allanțurilor musculare angrenate în mișcările impuse de situaţie.
Simţul muscular, vederea periferică, simţul alternării, simţul presiunii, simţul ritmului
etc.percep în ritmul execuției poziția corpului și a segmentelor, încadrarea mișcărilor în timp
șispatiu, gradul de încordare. musculară, sincronizarea acestora dependent de anumite
cerinţeimpuse de activitatea desfășurată și transmit permanent centrilor nervoși informaţii
complexe.
Scoarța intervine cu corectări și reglări ale execuţiei, emițând impulsuri către
efectorimenite să încadreze eficient mișcările în limite de timp si spaţiu conforme cu noile
condiţiiimpuse în efectuarea mișcării.
b] Finețea-acuitatea și precicizia de simţ în mod deosebit a analizatorilor motrici- sirnţul
muscular (presiunea în mușchi, tendoane, articulații), simţul echilibrului, simţul ritmului
(ritmulcontracțiilor musculare) a orientării și expresivităţii motrice.
În procesul de antrenament elevul dispune de posibilități sporite pentru. încadrareamișcării

22
în coordonatele de spaţiu și timp pentru perceperea poziției corpului și segmentelor.

23
 Perfecţionarea organelor de simţ este subliniată prin națiuni specifice: vedere periferică,
simţulgleznei, simţul armoniei și plasticitatea mișcării.
Echilibrul este condiționat de calitatea aparatului vestibular și automatismelor tonice
încadrul cărora senzațiile chinestezice au un rol important.
Ritmul contracțiilor musculare care în antrenament se percepe și se educă conducândla
formarea senzațiilor ritmului și la perfecționarea simțului ritmului este alt element pentruvaloarea
îndemânării.
c) Experiența motrică anterioară - reprezentată de bogăţia și varietatea deprinderilor
șipriceperilor motrice stăpânite de individ. Este cunoscut că îndemânarea este hotârâtorinfluențată
de coordonare - de plasticitatea scoarței manifestată în proprietatea de a comtinamai multe -
tereotipuri dinamice elementare pentru elaborarea unui răspuns complex.
În formarea şi elaborarea noilor deprinderi se perfecționează analizatorii motrici,procesele
de selectare a informaţiilor, de analiză și comparare, asociere și generalizare —perfecţionare ce se
vor repercuta favorabil și asupra îndemânării.
Deci îndemânarea se perfecționează, în primul rând, în procesul învățării unui numărmare
de deprinderi și priceperi motrice, în condiţiile utilizării ulterioare a acestora în condiţiilemereu
schimbătoare.
Așadar, cu cât experiența motrică a individului va fi mai bogată şi mai variată, cu
atâtîndemânarea ecestuia se va manifesta la indici calitativi superiori.
d) Nivelul dezvoltării vitezei, forței, rezistenței și suplețai — implică aspecte de
coordonare,de reglare fină a proceselor nervoase fundamentale, de integrare a funcţiilor şi
activitățiiorganismului, dependent de cerințele impuse de activitatea motrică desfățurată.
Unii autori menţionează, printre factorii implicaţi în îndemânare şi gândire. În
toatesporturile rolul gândirii apare predominant, în însușirea mișcării în tactica și tehnica
individuală.
Rapiditatea și suplețea gândirii sunt calități de bază. Prima este rezultanta forţeiproceselor
nervoase, excitația și inhibiţia, iar cea de-a doua rezultanta echilibrul dintre acestedouă procese
nervoase.
Gândirea este caracterizată de o mare lărgime, însusire ce duce la rezolvarea imediată
aproblemelor de motricitate care sunt atat de complexe si pline de neprevăzut în sport, îngeneral,
și în jocul de fotbal în special. În educarea gândirii un rol mare îl au procesele psihiceca: memoria,
judecata, atenţia, imaginaţia.
De asemenea, suplețea este un factor care condiţionează într-un rol hotărâtorîndemânarea.
Este o calitate nativă, dar care se poate educa și dezvolta prin antrenament.
Fâră supleţe nici o calitate motrică fizică și nici o componenţă a îndemânării nu se
potvalorifica.

24
 Ținând seama de specificul jocului de fotbal este necesară respectarea unei
anumitemetodologii în formare și dezvotare a viitorului fotbalist:
- dezvoltarea cu precădere a îndemânării, concretizată în indici sporiți de stăpânirea
aparatului locomotor, în condiții variate de ecthilibru, întoarceri, ocoliri, opririîi bruște, etc.,
precum și executarea corectă a principalelor procedee tehnice;
- organizarea sub formă de joc a exerciţiilor sa fie judicios îmbinată cu însușireaanlitică și
temeinică a mecanismului de bază al principalelor procedee tehnice;
- dezvoltarea acționării rapide în joc și antrenament, cu indici crescuţi de viteză dereacţie şi
de execuţie;
- dezvoltarea treptată a gândirii tactice.
La această vârstă trebuie acordată o deosebită atenţie însuşirii mecanismului de bază al
următoarelor elemente și procedee tehnice:
a) lovirea mingii cu piciorul (cu șiretul, cu latul, cu exteriorul, cu câlcâiul);
b) lovirea mingii cu capul (cu fruntea, cu una din părțile laterale, cu creștetul);
c) preluarea mingii: cu latul, cu exteriorul, cu ristul, cu pieptul în faţă sau rasucireatrunchiului
spre stânga, dreapta;
d) conducerea mingii: cu latul, cu exteriorul, cu siretul;
e) mişcări înşelătoare cu și fără minge.
Copiii de 14 - 16 ani au îndemânarea necesară pentru a-şi însuși aceste procedee. Înjocul
lar îndemânare se manifestă în special în specificul execuțiilor tehnice și în forme variatede
alergări și sărituri şi mai ales în alergările care implică schimbări rapide de direcţie,înoarceri,
ocoliri, etc.
Mișcările executate sunt foarte variate ca formă, amplitudine, succesiune, viteză și
suntdictate de cele mai multe ori în mod rapid de situaţia generală a joculuil de intenţia
adversarului.
Tehnica individuală caracteristică fiecârui jucător reprezentată fiind prin ansamblul dedeprinderi
motrice specifice ca formă și conţinut poartă. în limbajul de specialitate denumirea deprocedeu
tehnic.
Procedeul tehnic se referă atât la manevrarea mingii, căt și la deplasarea jucătoruluipentru
executarea acestei manevre.
În fotbal nesiguranța în dirijarea mingii apare mai vizibilă decât în celelalte jocuri
sportiveunde acest lucru se face cu mâinile. Acest lucru explică și durata însușirii și
perfecționăriiprocedeelor tehnice mai complicate, durata ce este mai mare decât în celelalte jocuri
sportive.
Tehnica are o serie de caracteristici:
=> caracter individual - fiecare jucător acţionează printr-o anumită mișcare și mișcare
care-i este proprie;

25
26
 => tehnica nu rămâne neschimbată; ea se perfecționează și se modifică permanent,
pemăsură îmbunătățirii experienţei practice și o dată cu acumularea cunoştintelor teoretice.
Toate aceste trăsături depind de calitățile motrice, de tipul de sistem nervos și
alteparticularităţi ale jucătorului.
Mecanismul fundamental al jocului de fotbal are un caracter general precizând
sructuragenerală a mişcării. Elementele de bază sunt:
- elemente tehnice fără minge de deplasare jucătorului pentru manevrarea mingii:
alergări, schimbări de direcţie, sărituri:
- elemente tehnice cu minge legate direct de manevrarea mingii: lovirea mingii,
preluare, conducere, protejarea mingii, aruncarea mingii de la margine, deposedarea
adversarului de minge;
- elemente de tehnică a jocului portarului: poziția fundamentală, plonjonul, prinderea
mingii, boxarea mingii, devierea mingii, ieăirea din poartă, degajarea cumâna sau cu
piciorul.
Procedeele tehnice: - complexele de mişcări ale segmentelor executate într-osuccesiune
rațională, în scopul realizării unei acțiuni de joc, formează procedeul tehnic. Ele pot fisimple,
complexe sau specifice postului,
Simple - sunt executate pe baza unti stereotip dinamic. Este necesară respectarea
uneisuccesiuni identice în executarea lor: poziție inițială, execuţia propriu-zisă, poziţia finală.
Suntfolosite în cazul lecţiilor de învățare a procedeelor tehnice - deci izolate de joc și în timpul
joculuiprin acțiuni individuale în momente fixe ale jocului, cum ar fi: lovitura de pedeapsă, lovitura
depoartă, lovitura de calț și aruncarea de la margine.
Complexe - în timpul jocului situațiile mereu schimbătoare, variațiile de ritm,
intensitțăţte,poziţii diferite, întreruperi ale execuţiei unor elemente și continuarea lor cu altele.
Apar deci întimpul jocului înlănţuiri de procedee tehnice, fapt ce se datorește plasticităţii scoarţei
cerebralecare permite. jucătorului să selectaze din procedeele tehnice învățate anterior pe cel
maiadecvat situaţiei tactice de momen. În joc, procedeele tehnice simple și complexe se
înlănţuiescîn condiţii varite de viteză, forță, rezistenţă.
Procedeele tehnice specifice postului: - se diferenţiază ca sarcină principală.
Specificfiecărui post, deși astăzi se vorbește din ce în ce mai mult de dispariţia posturilor,
jucătoriiexecută mai des anumite procedee tehnice. În fotbalul modern se cere fiecărui jucător sa
fiecapabil să îndeplinească dublu rol, atât în apărare cât și în atac, deci să știe să facă fațăambelor
faze ale jocului. Dar sarcina principală rămâne aceeași ori de atacant, ori de apărătorși este
experimentată în teren printr-o tehnică ce diferă de la unul la celălalt.
Datele privitoare la echilibrul corpului, stabilirea centrului de greutate și
determinareamecanismului de bază al procedeului respectiv, mișcare pe care o efectueză jucătorul
până la

27
contactul cu mingea, mișcările segmentelor corpului care sunt angrenate în execuţia propriu-
zisă intră în componența și analiza procedeului tehnic.
Echilibrul şi stabilitatea centrui general de greutate al corpului
Centrul general de greutate al corpului este acel punct în care se aplică rezultantatuturor
forțelor care actionează asupra lui. Se știe că poziţia normală de stând, centrul generalde greutate
se află la 4-5 cm deasupra axei transversale a articulației coxo-femurale.
Dacă o parte oarecare a corpului se deplasează, centrul general de greutate sedeplasează
în aceeași direcţie. Verticala centrului de greutate cade pe suprafața bazei desusținere, păstrând
echilibrul jucătorului în timpul jocului. În cazul când verticala în susţinere,echiliarui este tulburat,
fiind nzcesar un efort muscular suplimentar pentru restabilirea !ui,
Determinarea acestuia .este necesară pentru orientarea corectă a activităţii metodice
șipractice a antrenorului și permite aprecierea corectitudinii execuțiilor tehnice și stabilireacauzelor
care determină greșelile.
În jocul de fotbal, datorită faptului că marea majoritate a procedeelor tehnice se executăcu
piciorul, este normală axarea determinării mecanismului de bază pe lucrul membrelorinferioare.
Funcţiile locomotorii ale membrelor inferioare sunt:
- caorgan de sprijin;
- utilizarea pentru execuţia diferitelor procedee tehnice (lovire - preluare).
În orice procedeu tehnic exista un “picior de sprijin” și un “picior de execuţie" Dar într-
omăsură mai mare sau mai mică în executarea unui procedeu tehnic participă toate
părţilecorpului, membrele superioare participă la menţinerea stabilității prin miscări
compensatorii, iartrunchiul asigură corectitudinea poziției.
Toate mișcările pe care le efecuează jucătorul la executarea unui procedeu se împart
înfaze. Dupa separarea fazelor mișcării, analiza procedeului trebuie făcută din punct de vedere
logic pe elemente.

2.5. Aparate ajutătoare utilizate în pregătirea tehnică la juniorii III

Nivelul fotbalului actual nu a putut fi atins fără contribuţia permanentă și valoroasă

aantrenorilor și tehnicienilor de pretutindeni. Spiritul de inventivitate, cercetările şi
experimentelelor au contribuit în mare măsură la ridicarea nivelului pregătirii fizice (prin numărul,
viteza şiforța exerciţiilor) a perfecţionării tehnice și a unor acțiuni tactice simple.
Culoarul de tras
Este un cadru dreptunghiular cu lungime variind între 2-3 m și înălțimea 2,5-3 m.
Pentruconfecționarea acestui culoar este nevoie de lemn de brad pentru schelet și părţile laterale,
plasă

28
de sârmă cu ochiuri mici, a cărei grosime să asigure evitarea deformărilor şi pentru cajucătorul să
aibă condiţii cât mai aproape de joc (aer şi bună vizibilitate).
Peretele din spate care constituie partea fundamentală a instalaţiei care trebuie să fiefăcută
din beton pe care sunt fixați stâlpii de lemn de diferite forme. În partea de jos va avea untriunghi
(cerc, pătrat) pentru prcizia șuturilor. Porțiunea de teren din interiorul acestui culoartrebuie să fie
din pământ bine nivelat și bătătorit.
Jucătorul exersând la culoarul de tras vine în contact foarte des cu mingea carericoșează
spre el cu diferite intensităţi, traiectorii, mingii cu efect, în așa fel încât jucătorul poatelovi mingea
cu ambele picioare în continuă mișcare cu ambele picioare.
La acest aparat se poate impune un ritm susținut pe o durată scurtă. De
asemenea,exersarea la un culoar realizează economie de timp prin îndepărtarea timpilor morţi
(când sepierde mingea).
Culoarul de tras se folosește la învățarea și perfecţionarea lovirii mingii cu piciorul și
laexersarea trasului la poartă, jucătorul lucrând individual. În scurt timp jucătorul depune un
volummare de muncă, fiind solicitat fără răgaz.
Exersarea poate dura 6-8 minute cu o pauză de relaxare de 2-3 minute.
Aparat cu mingi suspendate
Aparatul este confecţionat din ţeavă “ixată într-un postament îngropat în pământ. Dinacest
postament ies două ţevi cu diametrul de 4-5 cm, care se ramifică la înălțimea de 3 ra, înformă de
palmieri cu două brațe. Cu fiecare braţ luat în parte formează un semicerc cudiametrul de di
metri. În interiorul țevii va trece un cablu de sârmă sau sfoară acționat de undispozitiv cu ajutorul
căruia mingea va fi suspendată mai sus sau mai jos. Aceste aparate suntfolosite ia învățarea și
perfecționarea jocului cu capul de pe loc sau din deplasare, precum și ladezvoltarea detentei.
Aparatul poate fi folosit si pentru mingi lovite cu piciorul lăsând mingea mai sus sau maijos
pentru unele procedee tehnice specifice portarului (exemplu: boxarea mingii).
La aparatul metalic, atunci când se lucrează individual, jucătorul sare prin scurtedeplasări
spre stânga sau spre dreapta la cele două mingi suspendate. Dacă este în acelaşitimp folosit de
mai mulți jucători creează condiţii de atenţie concentrată asemănătoare cu celede pe teren în
timpul jocului. Exerciţiile la aceste aparate pot fi de mare folos dacă se lucrează laele după un
exerciţiu deja efectuat sau în cazul unui complex de exerciţii.
Exemplu: jucătorii execută pasa în doi fără prelucrare în maximum de viteză pe distanțade
20 m, apoi unul din aceștia execută o pasă în adâncime la un alt partener care centrează înfața
porţii. Cel care a dat pasa execută un sprint scurt după care lovește mingea cu capul la aparatul
cu mingi suspendate;

29
  lovirea mingii cu capul fără desprinderea de la sol pentru învățarea biomecanicii S
mişcării;
 aceleași exerciţii de pe loc sau din săritură;
 lovirea mingii suspendate după un elan de 2-3 m;
 același exercițiu cu doi jucători simultan;
 e lovirea mingii cu capul din plonjon;
 e lovirea mingii din foarfecă etc;
 e jaloane.
Jaloanele pot fi de mai multe feluri:
=> confecționate din cauciuc cu o înălțime de 1,70 m, înălțimea medie a
jaloanelor.Extremitatea superioară poate fi colorată pentru a favoriza orientarea jucătorului, astfel
încâtjucătorul în posesia mingii să aibă privirea orientată în sus către culoarea respectivă, în
scopulmai mult de a delimita anumite spaţii de teren:
=> jaloanele sunt fixate într-un suport de fier sau de fontă care asigură revenirea
jalonuluiîn echilibru pe baza centrului de greutate;
=> au forma unor coșuri de hârtii; se pot confecţiona din lernn;
=> jaloanele din bară de fier pe care se fixează siluete de jucători.
La jaloane să poată executa conducerea mingii printre ele și fără fente.
Exerciţiile de conducere a mingii pot fi sub forme diferite, combinate cu alte procedee(pase
directe, pase din întoarcere, tras la poartă etc.).
Exerciţiile şi formaţiile folosite să fie cât mai apropiate de condițiile de joc.
Jaloanele pot fi așezate în diferite formaţii în funcţie de jocul pe care îl
urmăreşteantrenorul. De asemenea, se folosesc la alergările cu schimbări de direcţii înselătoare,
laexersarea paselor din deplasare și mișcările înșelătoare.
Jaloanele suspendate și mobile
Sunt confecţionate din lemn sau ţeavă metalică formând un cadru asemănător porții.
Înacest cadru se suspendă 4-5 saci umpluţi cu rumeguș [alt material) de formă cilindrică. Sacii
auo lungime de 0,80 cm și suspendaţi ei trebuie să ajungă până în dreptul centurii. Sunt vopsiți
înroșu sau alb pentru a fi ușor percepuți cu ochiul liber (vedere periferică),
Aparatul este foarte puţin costisitor deoarece săculeţii se pot confecţiona foarte usor
șiieftin, iar în cazul în care sunt suspendaţi sacii pot fi improvizaţi apelându-se la cadrul porții.
Pe lângă acestea se poate imprima sacilor o miscare pendulantă, se creează condiții câtmai
grele pe care jucătorul trebuie să le rezolve neapărat, dezvotându-i astfel gândirea tactică.
- Conducerea mingii între sacii suspendaţi cu și fără fente;

30
 - Imprimându-le jaloanelor o mișcare de dute-vino, fotbaliști vor fi solicitaţi și mai intens,ei
trebuind să evite ciocnirea cu sacii (jaloanele) în mișcare. Aceste jaloane pot fi folosite laexersarea
șuturilor la poartă.
Panoul de rogojină
Cadrul panoului este confecționat din lemn, având o lungime de 3,50 m şi o înălţime
de1,70 m. Se întrebuințează cu mult succes la exersarea și specializarea loviturilor cu boltă
pestezid, sau pe lângă zidul format de jucători.
Pentru o mai temeinică consolidare a acestor lovituri este bine ca antrenorii săorganizeze
concursuri individuale și pe grupe în cadrul echipei, având în vedere că executareaprecisă a
loviturilor are mai mare importanță în jocul de fatbal, Ele pot aduce chier și la victoria în unele
momente ale jocului.
Panourile
Aceste panouri. au aspectul panoului cu rogojină însă prezintă alte dimensiuni.
Suntconfecționate din lemn și au lungimea de 2 m, iar înălțimea de 0,80 m.
Se întrebuinţează cu succes la învățarea și perfecţionarea paselor din deplasareefectuate
cu orice parte a piciorului, din diferite traiectorii ca si a conducerii balonului.
Pentru a-și atinge scopul, antrenorul are nevoie de 8-8 panouri. Exerciţiile ca și
formaţiilefolosite trebuie să fie cât mai apropiate de joc. Panourile pat fi asezate în diferite formaţii
înfuncţie de scopul urmărit de antrenor.
Porțile mici și pliante
Porţile mici au lungimea de 1 m și înălțimea de 0,50 m.
Se folosesc la precizia paselor pe jos, la pase în doi sau la jocul la patru porți.
Acest joc este un bun mijloc de pregătire fizică, de orientare și de anticipare a situaţiei
șiconstă din: porţile se așează în așa fel încât să se privească una pe alta (față în faţă),
seformează două echipe a cel puţin 4 jucători fiecare. Fiecare ehipă în parte apară și atacă
toatecele 4 porți.
Acest joc este un excelent mijloc de orientare și pregătire fizică specială.
Panou cu suprafață denivelată
Aparatul se prezintă sub forma unui panou având lungirea de 4-5 metri, iar înălţimea
de1,60-1,70 m. Este construit din lemn având suprafața neregulată prezentând anumitedenivelări.
Aceste denivelări sunt scobite în masa lemnului cu ajutorul daltei.
Apartul se folosește în antrenamentul fotbalistilor cu mai multe scopuri. La acest
aparatexecutantul va lovi mingea care va ricoșa din panou în diferite direcţii datorită
denivelărilorexistente.
Acest aparat va pune pe executant mereu în situaţii diferite față de mingea care varicoșa în
diferite direcţii și el va trebui să se deplaseze rapid ceea ce îl va solicita foarte mult din punct de

31
vedere fizic, cât şi al atenţiei. La acest aparat pot să lucreze simultan 2-3 jucători,creându-se
astfel o densitate în antrenament.
Rozeta pentru pase
Este compusă din trei paduri confecţionate din lemn care se fixează pe nişte
suporturimetalice.
Fiecare panou are înălțimea de 1,50 m și lățimea de 1 m. Se foloseste pentru
exersarealovirii mingii cu piciorul sau cu capul, individual sau pe grupe de jucători. Fiind compusă
din treipanouri prezintă avantajul că în același timp pot executa trei jucători pentru învăţarea
sauperfecționarea unui procedeu tehnic.
La acest aparat execiţiile sunt asemănătoare cu cele de la zidul de tras unde procedeele
tehnice sunt exersate individuale - sau pe perechi cu schimbul de locuri. Lovirea mingii se
poateface cu orice parte a piciorului, viteza de execuţie și distanța putând fi variate.
Porţi marcate (zidul de tras)
Sunt confecționate din beton sau lemn bine închegat cu o lungime de 8,50 m și înălțimede
3,50 m.
Pe acest zid se va desena o poartă cu dimensiuni normale. Pe suprafaţa porţii vor
fidesenate pătrate numerotate în funcţie de eficacitatea loviturilor.
Zidul de tras se folosește în gei:eral la exersarea loviturilor cu piciorul favorizândrepetarea,
iar porțile marcate ajută la precizia loviturilor, precum și la trecerea unor norme decontrol.
La zid se poate lucra pentru însușirea corectă a lovirii mingii cu diferite părţi alepiciorului, a
paselor scurte, semilungi etc. Se poate lucra atât individual cât și pe grupe pentrutoate procedeele
tehnice din mișcare zidul obligând pe jucători să folosească ambele picioare.
Mingea poate fi lovită cu intensitate mărită din întoarcere de pe loc și din mișcare.
Deasemenea, poate folosi și pentru antrenarea portarului. Vor putea lucra în același timp 1-
2jucători cu și fără portar pentru a elimina timpii morți produși de pierderea mingii. Zidul va
fiprevăzut cu o plasă de sârmă cu înălțimea de 1,50 m, deasupra lui cât și lateral.
Peretele cu ţintă rotundă și dreptunghiulară
Lungimea lui variază între 14-16 m. Pe acest perete confecţionat din scândură vor
fiimprimate două feluri de ţinte: una rotundă cu diametrul de 0,50 m și una dreptunghiulară
culungimea de 3 m și înălțimea de 0,50 m. Distanţa dintre aceste două ţinte va fi de 0,50
m.Înălţimea variază de la 1,80-1,80 m.
La această instalație pot lucra mai mulţi jucători deodată. Ei vor exersa pase la semi-
înălțime prin trimiterea mingii la ţinta propusă. În caz de reuşită la sfârşitul traseului se voraduna
punctele acumulate. Acest parcurs se poate organiza sub formă de concurs.

32
 Zidul cu orificii
Zidul este construit din beton sau cărămidă având imprimat pe margine
dimensiunilenormale unei porți de fotbal. La fiecare din cele 4 colţuri ale porţii se află construite în
zid câtedouă c-ificii cu dimensiuni ceva mai mari decât dimensiunile normale ale unei mingi de
fatbal.
Acest zid se folosește mult pentru perfecționarea loviturilor libere de la distanță
șisemiristanţă, orificiile respective fiind ținta suturilor fotbalistilor. Zidul se poate f6losi totodată
încombinaţia cu panourile care ar reprezenta zidul format de apărători la exacutarea
loviturilorlibere. Totodată, el se poate întrebuința și în combinaţia cu alte aparate și instalaţii
ajutătoare.
Cercul pentru ţintă
Acest aparat se compune dintr-un cerc cu diametrul de 1 m, asezat pe un postament
cuînălțiriea de 1,70 m, ceea ce reprezintă înălțimea medie a unur jucător de fotbal. Cercul va fi
fixnepermițându-se balansarea lui.
Acest aparat se va folosi pentru perfecţionarea paselor la serniinălțime și înălțime,precum
și a centrărilor pentru jacul extremelor.

33
 CAPITOLUL 3
ORGANIZAREA CERCETĂRII

3.1 Perioada și locul desfășurării cercetării

Cu ajutorul studiului de față, încercăm să aflăm în ce măsură se pot învăța uneleelemente

de tehnică din jocul de fotbal, la nivelul unei echipe de juniori III, folosind aparateajutătoare.
Pentru aceasta am ales ca loc de desfășurare stadionul "Pandurii" din Tîrgu-Jiu. Peacest stadion și
terenurile anexe (teren nr. 2 — iarbă și teren nr. 3 — zgură) echipa de juniori IIIC.S.S. Tîrgu-Jiu
și-a organizat întregul proces de antrenament.
Perioada cercetării a fost: 01.09.2003-22.03.2004.
În această perioadă au avut loc testările tehnice propuse, precum și activitatea depregătire
tehnică cu ajutorul aparatelor ajutătoare în zilele de luni și vineri.
Pe lângă aparatele ajutătoare descrise în capitolul anterior, baza materială la nivelulgrupei
a mai cuprins:
- 10 mingii antrenament și 2 mingii competiţie;
- 16tricouri antrenament;
- set echipament alb-roșu — competiţie.

3.2 Subiecţii

Grupa de juniori III, la nivelul căreia s-a realizat cercetarea, a fost alcătuită din 18
sportivicomponenți ai C.S.S. Tg-uiu.
Nr. Data Greutatea Înălţimea
Numele şi prenumele Postul
Crt. naşterii (kg) (m)

1 Apostol Costel Portar 22.04.1989 63,5 1,78

2 Bucşa Nicuşor Portar 01.06.1989 54 1,70

3 Burtel Vasile Fundaş 15.06.1989 68 1,73

4 Basarab Claudiu Fundaş 01.03.1989 72 1,78

5 Cercel Dan Fundaş 14.07.1989 68 1,75

6 Coleaşa Dorel Fundaş 23.08.1989 70 1,73

7 Dinu Mădălin Fundaş 01.06.1989 56 1,70

8 Ene Ion Mijlocaş 26.03.1989 75,5 1,70

9 Filipoiu Adrian Mijlocaş 05.08.1989 65 1,58

34
 10 Juverdeanu Marian Mijlocaş 30.03.1989 46,5 1,58

11 Lazăr Giorghiţă Mijlocaş 31.10.1989 58,5 1,72

12 Rădulescu Adrian Mijlocaş 17.09.1989 53 1,70

13 Seizu Marius Mijlocaş 01.04.1989 57 1,69

14 Vasile Ovidiu Înaintaş 04.01.1989 54 1,68

15 Vasile Mădălin Înaintaş 15.09.1989 70 1,70

16 Vânja George Marius Înaintaş 15.11.1989 67,5 1,72

17 Cărăuş Valentin Înaintaş 21.08.1989 69 1,71

18 Mirică Petrică Înaintaş 17.12.1989 71,5 1,74

3.3. Mutade de cercetare

Metodele de cercetare pe care le-am folosit în vederea realizării sarcinilor studiului defață
au fost:

3.3.1. Studiul bibliografiei de specialitate.

Pentrua a verifica principala ipoteză a lucrării și pentru a evidenția utilitatea practică
aaparatelor ajutătoare, a fost necesar să se facă o clasificare a instalațiilor ajutătoare din punctde
vedere tehnic (care pot influența acest factor al antrenamentului). Acest lucru a fost posibilcu
ajutorul studierii unui bogat material de specialitate, preluând, astfel, informaţiile care au
avutlegătură directă cu tema lucrării.

3.3.2 Metoda observației

În orice domeniu există aspecte pozitive şi negative. Pentru a îndepărta sau
îndreptaaspectele negative, am folosit metoda observaţiei în cadrul antrenamentelor şi al
testărilor.
În acest mod, sportivii grupei supuse cercetării au putut să folosească mai bineaparatele
ajutătoare la care au lucrat (descrise în capitolul anterior).

3.3.3. Metoda înregistrării

Rezultatele obţinute în cadrul celor trei testări au fost recoltate cu ajutorul
metodeiînregistrării la următoarele probe:
1. Pasarea mingii printr-o portiţă, alergare, săritura peste portiță, preluare, întoarcereși
din nou pasa prin portiță, etc. - 1 minut;
2. Pasrea mingii la 2 panouri așezate la 8 m unul de celălalt - la mijlocul distanţei
segasește subiectul testat, care pasează mingea alternativ la cele 2 panouri - 1 minut;

35
 3. Conducerea mingii printre 5 jaloane (3 m distanţă unul de celălalt) și finalizare pespațiul
porţii după autopasă prin portiţă - se repetă de 3 ori și se cumulează timpul;
4. Conducerea mingii printre jaloane așezate în cerc pe distanţa de 50 m;
S. Lovituri libere de la distanța de 20m (10 repetări) - mingea să cadă în poartă;
6. Autopasă [de la 16 m), lovirea mingii cu capul pe spaţiul porţii mingea să cadă înpoartă)
- 10 repetări,
La aceste 6 probe tehnice, testările: iniţială, intermediară și finală, au fost efectuate
laurmatoarele date:
Testarea inițiala =>
Proba 1 + Proba 2 + Proba 3 09.09.2003
Proba 4 + Proba 5 + Proba 6 10.09.2003
Testarea intermediară =>
Proba 1 + Proba 2 + Proba3 14.11.2003
Proba 4 + Proba 5 + Proba6 15.11.2003
Testarea finală =>
Proba 1 + Proba 2 + Proba 3 19.05.2004
Proba 4 + Proba 5 + Proba 6 20.05.2004

3.3.4. Metoda calculului Statistico-maternatic

Am constatat progresul sau regresul grupei cercetare prin intermediul celor 6
probeprezentate mai sus, cu ajutorul acestei metode.
Astfel, am calculat mediile grupei la fiecare probă pentru fiecare testare și amplitudine,
pentru a observa gradul de omogenitate.

3.3.8. Metoda anchetei - chestionar

Pentru a întregi rezultatele acestui studiu, am alcătuit un chestionar cu S întrebări și i-am
adresat unui număr de 8 specialişti la nivelul copiilor și juniorilor:
1. Ce aparate folosiți pentru creșterea nivelului tehnic sau, de ce nu le folositi?
2. Daca aţi dispune de aparate, consideraţi că subiectii s-ar adapta lucrând la acestea?
3. Credeţi că folosirea diferitelor aparate ar duce la creşterea nivelului tehnic indvidual sau
pe echipă? 4
4. Folosind aparatele ajutătoare în pregătire, credeti ca rmonotonia antrenamentului va
fiînlăturată ?
5. Cam cât din timpul afectat pregătirii pe un monociclu ar trebui să se lucreze cuaceste
aparate?

36
 CAPITOLUL 4
PREZENTAREA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Într-o lume în continuă și permanentă schimbare, în care fluxul informațional este atât de
puternic, este foarte greu să ţii pasul cu ceea ce este nou. Profilul profesional al antrenorului,flat
în transformare din motive expuse mai sus, a căpătat o serie de trăsături, care sereflectează în
activitatea de porformanță. Pe acesto coordonate se înscrie tema lucrării de faţă,în care utilizarea
unor aparate ajutătoare într-un anumit context poate conduce la obţinereaunor rezultate bune, în
cazul de față cu învățarea unor elemente de tehnică ale jocului de fotbal.
Pentru ca o cercetare să fie eficientă, ea nu trebuie să fie lipsită de testări în anumite faze
ale procesului desfășurat. În acest sens, în capitolul acesta, voi prezenta, prelucrare
siinterpretarea datele, voi urmări realitatea, căutând să obțin material cât mai bogat
pentrurealizarea capitolului următor. Astfel, după cunoașterea colectivlui echipei de juniori III
CSS.Târgu-Jiu și prezentarea aparatelor ajutătoare la care grupa se va pregăti în zilele de luni
șivineri, pe o perioadă de 9 luni, am efectuat prima testare.
TESTAREA INIȚIALĂ - am hotărât cca cele 6 probe să fie împărţite în două:
În prioma zi (9.09.2003) să efectuăm testarea probelor 1 - 3, iar în a doua zi(10.09.2003),
testarea probelor 4 - 6. Am obţinut rezultatele:

197
Proba nr.1x̅= = 10,9 execuții/minut
18
W=13 – 8 = 5 execuții
446
Proba nr. 2x̅= = 24,8 execuții/minut
18
W=28 – 20 = 8 execuții
378
Proba nr. 3x̅= = 23,6 execuții/minut
18
W=24,7 – 22,8 = 1,9 sec
334,3
Proba nr. 4x̅= = 18,5sec
18
W=19,8 – 17,9 = 1,9 sec
84
Proba nr. 5x̅= = 4,6execuții
18
W=7 – 3 = 4 execuții
88
Proba nr. 6x̅= = 4,8execuții
18
W=7 – 3 = 4 execuții

37
 Jucătorii care s-au prezentat cel mai bine la această primă testare au fost:
Proba nr. 1 - Ene lon, Rădulescu lon, Cărăuș Valentin - 13 execuţii
Proba nr. 2 - Filipoiu Andrian - 28 execuţii
Proba nr. 3 - Vânja George - 22,8 sec
Proba nr. 4 - Cărăuș Valentin - 17,9 execuţii
Proba nr. 9 - Lazăr Gheorghiţa - 7 execuții
Proba nr. 6 - Cercel Dan și Lazăr Gheorghiţa - 7 execuţii
La polul opus (cele mai slabe rezultate) s-au aflat sportivii:
Proba nr. 1 - Bucşă Nicușor - 8 execuţii
Proba nr. 2- Bucșă Nicuşor - 20 execuţii
Proba nr. 3 - Apostol Costel - 24,7 execuţii
Proba nr. 4 - Bucșă Nicuşor - 19,8 execuţii
Proba nr. 5 - Bucşă Nicușor și Ene lon - 3 execuţii
Proba nr. 8 - Bucşă Nicuşor - 3 execuţii
Dupa efectuarea testării iniţiale am trecut la lucrul efectiv la aparatele
ajutătoare.Menţionez că aparatele ajutătoare pe care le-am folosit în procesul de antrenament
(descrise lacapitolul 2, subcapitolul 2.5) au fost realizate cu ajutorul și concursul C.S.S. Tg-Jiu,
conduceriiacestuia, din partea căreia am primit tot sprijinul. Unele aparate ajutătoare au suferit
mai micisau mai mari modificări (în funcţie de posibilitățile existente la atelierul mecanic al
stadionului Tg-Jiu). Altele (cele mobile) au fost împrumutate de la echipa de seniori “Pandurii”.
Redau în continuare mijloacele aplicate în cadrul celor două antrenamente săptămânale;
Exercițiul nr, 1 - conducerea mingii printre jaloane, pasă la portița mică, ocolire, preluaresi
sut la poartă, Dozare - 15 min/jucător.
Exerciţiul nr. 2 - conducerea mingii printre jaloane, combinaţie în triunghi la
panouri,preluare și șut la poartă. Dozare 15 min/jucător.
Exerciţiul nr. 3 - Pase prin portițe (3) cu săritură, combinaţie în triunghi la panou,preluare
și șut la poartă. Dozare - 15 min/jucător.
Exerciţiul nr. 4 - Conducerea mingii printre jaloane, centrare peste panoul de lemn
șifinalizare de către un coechipier cu capul sau din vole. Dozare - 20 min.
Exerciţiul nr. 5 - Pase în doi peste panou, cu şi fără traiectorie înaltă. Dozare - 10 min. cu
preluare, 10 min. - fără preluare.
Exerciţiul nr. 6 - Pase în doi cu capul peste panou, cu și fără preluare. Dozare - 10 min.
Exercițiul nr. 7 - Lovirea mingii la panou, individual cu ristul plin - 3 min,, ristul interior –
3min. şi ristul exterior - 3 min.
Exerciţiul nr. 8 - Lovirea mingii la panoul (peretele) cu ţintă rotundă și
dreptunghiulară.Dozare - 25 pase la ţinta rotundă și 25 pase la cea dreptunghiulară. Acert

38
exerciţiu se va

desfășura sub formă de concurs.

Exerciţiul nr. 9 - ldem exerciţiul 8, dar la panoul (zidul) cu orificii.
Exercițiul nr. 10 - Lovirea mingii cu piciorul la instalaţia cu mingii suspendate Dozare -
3x30".
Exercițiul nr. 11 - Lovirea mingii în culoarul de tras. Dozarea - 3 min. piciorul drept; 3
min.piciorul stâng.
Exercițiul nr. 12 - Pe perechi - pase altrnative la panoul cu suprafaţă denivelată. Dozare -
3x2 min. (pauză 30").
Exarciţiul nr. 13 - Executarea loviturilor libere directe de la 18 - 20 m, peste zid (panou)la
poarta marcată (zid rnarcat). Dozare - 15 min.
Exerciţiul nr. 14 - Pase în doi la distanță medie, la a treia pasă se va ţinti un cerc fix,
aflatîntre cei doi partaneri. Dozare - 15 min.
Exerciţiul nr. 15 — Două panouri așezate la o diatanța de 2 m unul da celălalt (cuspatele).
Jucătorul cu mingea execută o combinaţie în triunghi la panoul 1, aleargă, preiamingea, conduce,
ocolind panourile și efectuează o nouă combinaţie în triunghi la panoul nr. 1.Dozare - 15 repetări x
3.
Exerciţiul nr. 16 — Două panouri așezată față în față - jucătorul așezat între ele pasează
alternativ. Dozare - 5 min -cu preluare (pauză 1`);
- 3 min - fără preluare.
Exerciţiul nr.17 - Pase în doi cu diferite părţi ale piciorului - unul prin portiță, celălaltpeste
portiță. La semnal sonor se schimbă rolurile. Dozare - 10 min.
Exercițiul nr.18 - Stafeta - conducerea mingii printre jaloane:
a) cu călcarea mingii pentru coechipier,

b) cu pasarea mingii pe sol - după ultimul jalon;

- după întoarcere;
c) cu pasarea mingii în aer - după ultimul jalon;
- după întoarcere;

d) cu transmitere prin portiţă;

e) cu transmitere prin pas cu panoul.
Execițiul nr.19 - Traseu combinat pe 80 m (jaloane, portiţe, panouri) cu finalizare pespaţiul
porţii sau la porți marcate. Dozare - 10 repatări.
Aceste mijloace au fost folosite în antrenament (rearmnintesc în zilele de luni și vineri)
înfuncţie de jocurile de Campionat. Astfel, au fost zile când s-a lucrat mai mult pe
transmitereamingii la distanță mare, altele când s-a lucrat pentru precizie la finalizare sau zile

39
cand s-a lucratpentru păstrarea mingii, bineînţeles cu ajutorul aparatelor ajutătoare.
În urma folosirii combinate a celor 20 de mijloace alese de mine, pe 14, respectiv 15

decembrie 2003, am efectuat testare a doua (câte 3 probe pe zi).

TESTAREA INTERMEDIARĂ - rezultate:
213
Proba nr.1 x̅= = 11,9 execiții/minut
18
Diferența (față de prima testare) = 0,9 execuții
W=14 – 8 = 6 execuții
481
Proba nr. 2x̅= = 26,7 execuții/minut
18
Diferența (față de prima testare) = 1,9 execuții
W=30 – 21 = 9 execuții
361,8
Proba nr. 3x̅= = 22,6 sec
18
Diferența (față de prima testare) = 1 sec
W=24,8 – 20,8 = 4 sec
322,7
Proba nr. 4x̅= = 17,8sec
18
Diferența (față de prima testare) = 0,6 sec
W=18,6 – 17,3 = 1,2 sec
94
Proba nr. 5x̅= = 5,2execuții
18
Diferența (față de prima testare) = 0,6 execuții
W=7 – 3 = 4 execuții
97
Proba nr. 6x̅= = 5,3execuții
18
Diferența (față de prima testare) = 0,5 execuții
W=7 – 4 = 3 execuții

În urma acestor rezultate se poate observa că la toate cele 6 probe s-au obținutprogrese.
Acest lucru ne-a dovedit că aparatele ajutătoare au o influență clară (pozitivă) înînvăţarea unor
elemente tehnice ale jocului de fotbal, putând continua astfel cercetarea.
După perioada de vacanță, grupa și-a reluat procesul de pregătire. Nu a existat
pregătirecentralizată (cantonament), echipa rămânâd în localitate.
Astfel, după 2 săptămâni de readaptare a organismului la efort, am reluat lucrul
laaparatele ajutătoare în aceleași zile de luni și vineri, dar cu intensitate și dozare mărite (față

40
deperioada septembrie - decembrie), a celor 20 de mijloace utilizate (în medie cu 5 minute în
plussau două serii de repetări mai mult). Această a doua etapă de lucru a durat aproximativ 3 luni

41
(sfârşitul lunii ianuarie 2004 — jumătatea lunii martie 2004) și s-a încheiat în zilele de 19 -
20.03.2004 cu ultima testare.
TESTAREA FINALĂ - rezultate:
243
Proba nr.1 x̅= = 13,5 execuții
18
Diferența (față de prima testare) = 2,6 execuții
W=16 – 10 = 6 execuții
526
Proba nr. 2x̅= = 29,2 execuții
18
344,1
Proba nr. 3x̅= = 21,5 sec
18
Diferența (față de prima testare) = 2,1 sec
W=23,9 – 20,1 = 3,8 sec
308,7
Proba nr. 4x̅= = 17,1sec
18
Diferența (față de prima testare) = 1,4 sec
W=17,6 – 16,6 = 1 sec
103
Proba nr. 5x̅= = 5,7execuții
18
Diferența (față de prima testare) = 1,1 execuții
W=7 – 4 = 3 execuții
109
Proba nr. 6x̅= = 6,6execuții
18
Diferența (față de prima testare) = 1,2 execuții
W=7 – 4 = 3 execuții

În testarea finală se observă că la toate cele șase probe tehnice propuse, s-au
înregistratprogrese importante.
La proba nr. 1 - s-a obținut, în final, un progres de 2,6 execuţii/jucător, însăomogenitatea
grupei scade ușor - în prima parte de la W = 5 la W = 6), după fiecare în final (adoua parte),
rămâne constantă la valoarea W = 6 execuţii.

În urma utilizării aparatelor ajutătoare, la proba aceasta, cel mai bun rezultat l-a
obţinutRĂDULESCU GABRIEL (mijlocaș), iar cel mai slab BUCȘĂ NICUȘOR (portar).

42
 La proba nr. 2 — diferența este pozitivă, relizându-se un progres mediu de 4,4 execuții
laultima testare față de prima. Omogenitatea, la fel ca la proba nr. 1, scade ușor în prira
parte,după -e se menţine (W1 = 8, W2=9,W3=9):
Performanţele cele mai bune la nivelul grupei: FILIPOIU ADRIAN și SEIZU MARIUS,
ambiimijlocași cu 33 execuţii, BUCȘĂ NICUSOR (portar) rezultatul cel mai slab - 24 execuţii.

La proba nr. 3 - media grupei se îmbunătățește de la 23,6 sec la 21,5 sec,

daromogenitatea scade foatre mult în prima parte, după care se îmbunătățește uşor (W1 = 1,9
sec; W2 = 4 sec; W1 = 3,8 sec). Este proba la care grupa a fost cel mai puţin omogenă.Jucătorii
care s-au evidenţiat au fost:
=> negativ - APOSTOL COSTEL (23,9 sec.)
=> pozitiv - LAZĂR GHEORGHIŢĂ (mijlocaș - 20,1 sec.).

43
 La proba nr. 4 - media scade de la 18,5 sec la 17,1 sec., iar omogenitatea grupeicrește
(W1 = 1,9", W2 = 1,2", W3 = 1"). Rezultatul cel mai bun l-a obţinut BASARAB CLAUDIU(fundaș) -
16,6 sec, la polul opus SEIZU MARIUS (mijlocas) a obţinut 17,6 sec.
La proba nr. 5 - sportivii grupei au ridicat media de la 4,6 x la 5,7 x. De asemenea,
seîmbunătățește și omogenitatea în prima parte (W1 = 4 x, W2 = 3 x) după care
rămâneconstantă (W3 = 3 x). Sportivii COLEAȘĂ DOREL (fundaș), LAZĂR GHEORGHIŢĂ (mijlocaș)
șiCĂRĂUȘ VALENTIN (înaintaș) cu 7 execuţii reușite au fost cei mai buni, iar portarul
APOSTOLCOSTEL cu 4 execuţii, cel mai slab.

La proba nr. 6 - media grupei crește de la 4,8 execuţii, iar omogenitatea seîmbunătățește
de la W1 = 4 execuţii la W2 si Wa = 3 execuţii.
5 jucători obțin performanţa cea mai bună: 7x CERCEL DAN (fundaș), ENE
ION,JUVERDEANU MARIAN, LAZĂR GHEORGHIŢĂ (mijlocași) și VASILE OVIDIU (înaintas).
PortarulBUCȘĂ NICUȘOR cu 4 x, obţine rezultatul cel mai slab.

Constatăm că aparatele ajutătoare folosite în mod rațional au condus la dezvoltareatehnicii

pentru următoarele elemente:

- Lovirea mingii cu piciorul

44
 - Lovirea mingii cu capul

- Conducerea mingii

- Preluarea mingii

- Fără minge - alergare, săritură, întoarcere.

În încheiere, din conţinut se desprind următoarele idei:

1. La întrebarea nr. 1, cele mai folosite aparate ajutătoare la nivelul copiilor si
juniorilorsunt jaloanele, portițeie, mingi suspendate și panouri, chiar dacă toți antrenorii
chestionaţi aufost de acord cu importanţa și utilitatea acestora.
2. În ceea ce priveşte adaptabilitatea sportivilor la mijloace ce conţin aparate ajutătoare,5
antrenori consideră că adaptarea se face rapid, iar 3 consideră că mai greu, cel puţin laînceput.
3. Din răspunsurile la întrebarea nr. 3, se pare că nivelul tehnic al echipei ar creşte
înprimul rând (5 răspunsuri), într-o proporție relativ egală [2 răspunsuri) și nivelul tehnic ar
creșteîn primul rând (1 răspuns).
4. Prin folosirea aparatelor ajutătoare monotonia antrenamentului este înlăturată, maiales
atunci când apar rezultate. Dacă le folosim prea mult și fără rezultate, monotonia se vainstala, iar
dorința de pregătire ar scădea [acestea au fost părerile celor chestionați) .
5. La ultima întrebare din chestionar, răspunsurile variază, între:

- 2-3oripe săptămână;

- în fiecare lecţie de pregătire fizică:

- destul de des.

Facem precizarea că, deși studiul nostru nu s-a referit si la jocul competiţional (nu
amrealizat înregistrări în acest- context], echipa de juniori III a C.S.S. Tg-Jiu a obţinut rezultate
maibune în returu! campionatului decât în tur. Astfel, dacă în tur echipa a obţinut din 13
jocurioficiale: 5 victorii, 2 meciuri nule si 6 înfrângeri, în retur au fost 7 victorii, 2 meciuri nule şi
4înfrângeri.
Putem pune aceste rezultate într-o măsură mai mare sau mai mică și pe seama
învăţăriiunor elemente de tehnică folosind aparatele ajutătoare.

CONCLUZII. PROPUNERI

45
 Concluziile pe care le desprindemn în finalul acestui studiu sunt:

- vârsta de 14-16 ani (juniori III), la care se referă lucrarea de față,

datorităparticularităţilor morfofunsţionale, este optimă pentru dezvoltarea îndemânării, respectiv a
,tehnicii jocului de fotbal, prin folosirea aparatelor ajutătoare (facem această afirmaţie
deoareceprin cercetarea efectuată ipotezele au fost verificate);
- dezvoltarea tehnicii jocului de fotbal cu ajutorul unor aparate (instalații) nu se face
separat în procesul de antrenament.ci în strânsă legătură cu ceilalți factori (fizic,tactic,psihic,
etc.);
- prin realizarea unui număr de repetări din c= în ce mai mare, în cadrul mijloacelor
carecuprind aparate ajutătoare, tehnica juniorilor III se poate perfecționa și odată cu ea și
pregătireafizică generală și specifică;
- aparatele ajutătoare prezentate în lucrare, folosite în mod raţional conduc la un
niveltehnic care este rai greu de atins pe alte căi;
- exerciţiile la aparatele ajutătoare aduc o mare contribuţie la efectuarea. pregătiriitehnice.
Totodată, ele contribuie și la individualizarea antrenamentului, fiecare jucător putândlucra la
aparatul respectiv pentru a învăța și consolida procedeul tehnic deficitar. Însăconsiderăm că nu
este indicată folosirea acestora în mod exagerat din două motive:
a) poate interveni monotonia, iar sportivul nu mai este receptiv la ceea ce face (caz în care
procesul de învățare-consolidare se oprește);
b) îndepărtează conţinutul antrenamentului de condiţiile jocului. În acest caz procesul
deperfecţionare care se realizează numai în condiții apropiate de joc sau analoage jocului(prezența
obligatorie a adversarului semiactiv și activ nu se poate realiza, toate acesteaavând repercusiuni
asupra rezultatelor competiţionale sau asupra selecţionării juniorilor înfotbalul de performanță.
PROPUN:
- Experimentarea unui număr mai mare şi mai variat de exerciţii la aparatele
ajutătoarecunoscute, în scopul obţinerii unui material îndrumător bogat, literatura de
specialitatecâștigând evident în acest sens, precum și a înarmării antrenorilor cu noi cunoştinţe în
acestsens;
- Pe lângă jaloane și portițe, panourile mari și porțile marcate să facă parte în
modobligatoriu din baza materială a cluburilor care au centru de copii și juniori. Consider că
acesteaparate nu sunt costisitoare și au o eficienţă crescută;
- Realizarea de noi aparate ajutătoare nu numai pentru pregătirea tehnică, dar și pentrucea
fizică și tactică, în scopul ridicării și realizării periormanţelor în jocul de fotbal.

46
 BIBLIOGRAFIE

ARDELENU, C; ȘICLOVAN, I — Fotbal la capii. Edit. Stadion, Bucureşti, 1971.

BÂRSAN, M - Fotbal, probleme generale în tehnica jocului, Editura LE.F.S., 1980.
COJOCARU, V - Curs de fotbal — specializare, Vol. I, A.N.E.F.S., București, 1994.
DRAGNEA, A - Antrenamentul sportiv. Teorie și metodologie, Vol. | și II, Editura Tineret
șiSport, 1992.
DRAGNEA, A - Antrenamentul sportiv. Edit. Didactică și Pedagogică RA. Bucuresti,1996.
DRĂGAN, | — Selecţia medico-biologică în sport, Editura Sport-Turism, București, 1979,
DRĂGAN, | - Medicina sportivă aplicată, Edit. pentr. Tineret și Sport, 1994.
ECONOMU, V - Fotbalul modern simplificat și 400 întrebări, Editura Stadion,
București,1972.
EPURAN, M - Metodologia cercetării activităţilor corporale, Biblioteca ANEFS,București,
1993.
EPURAN, M - Ghidul psihologic al antrenorului, Edit. l.E.F.S., București, 1982.
MOTROC, I; COJOCARU, V — Tehnică și tactică. Fotbalul în școală, Vol, I, II, III, Editura
A.NE.F.S., București, 1991.
MOTROCG, I; MOTROC, FL - Fotbal de la teorie la practică, Editura Rodos, Bucureşti, 1995.
MOTROC, I - Fotbalul la copii și juniori, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996.
NICULESCU, A - Metode și mijloace, fotbal, Editura Stadion, Bucuresti, 1972.
MANUȘARIDE, G; GHEMINGEANU, C - Aproape totul despre fotbal, Editura Sport-
Turism,București ,1982.
STOICA, P — Fotbal. Curs specializare.
STOICA, D — Fotbal. Curs de bază, Editura Universitaria, Craiova, 2004.

47
 Chestionar nr. 1

NUMELE ȘI PRENUMELE: COSTEA ION

ECHIPA: C.S.S. TG-JIU :UNIORI II

1. Ce aparate folosiţi pentru creșterea nivelului tehnic, sau de ce nu folosiţi?

√Aparate extrem de utile pentru creşterea nivelului tehnic nu există din lipsă defonduri. Nu
dispunem decât de jaloane și portiţe.
2. Dacă aţi dispune de aparate considerați că subiecții s-ar adapta lucrând cu acestea?
√Consider că subiețiii s-ar adapta lucrând cu diferite aparate.
3. Credeţi că folosirez: diferitelor aparate ar duce la creşterea nivelului tehnic individualsau pe
echipă?
√Cred că dacă ar exista o largă gamă de aparate, nivelul tehnic ar crește pe echipă,deoarece
subiecţii s-ar completa între ei.
4. Folosind aparatele ajutătoare în pregătire credeţi că monotonia antrenamentului ar fiînlăturată?
√Monotonia antrenaemntului nu intervine decât atunci când se lucrează într-oidentitate de
condiţii.
5. Cam cât din timpul afectat pregătirii pe un monociclu ar trebui să se lucreze cuaceste aparate?
√Cred că arfi indicat să se lucreze de două, trei ori pe săptămână.

Chestionar nr. 2

NUMELE ȘI PRENUMELE: BASARAB GHEORGHE

ECHIPA: C.S.S. TG-JIU JUNIORI I

1. Ce aparate folosiți pentru creșterea nivelului tehnic, sau de ce nu folosiţi?

√Nu dispun de aparate, cauza fiind lipsa de fonduri.
2. Dacă aţi dispune de aparate consideraţi că subiecţii s-ar adapta lucrând cu acestea?
√Cred că adaptarea ar fi rapidă lucrând la aparate.
3. Credeţi că folosirea diferitelor aparate ar duce la creşterea nivelului tehnic individualsau pe
echipă?
√ Consider că nivelul tehnic ar creşte mai mult individual în prima fază.

48
4. Folosind aparatele ajutătoare în pregătire credeţi că monotonia antrenamentului ar fiînlăturată?
√ Gama de aparate folosite să fie largă pentru a se evita monotonia.
5. Cam cât din timpul afectat pregătirii pe un monociclu ar trebui să se lucreze cuaceste aparate?
√ În fiecare lecţie de pregătire tehnică.

Chestionar nr. 3

NUMELE ȘI PRENUMELE: DONOSE CONSTANTIN

ECHIPA: SENACO NOVACI

1. Ce aparate folosiți pentru creşterea nivelului tehnic, sau de ce nu folosiți?

√ Aparatele pe care le avem în dotare sunt: jaloane, portițe mici, mingi suspendate.
2. Dacă aţi dispune de aparate consideraţi că subiecţii s-ar adapta lucrând cu acestea?
√Lucrând la aceste aparate s-ar adapta repede și cred că și alte tipuri ar determinaaciaptare
opiilor.
3. Credeţi că folosirea diferitelor aparate ar duce la cresterea nivelului tehnic individualsau pe
echipă?
√ Nivelul tehnic cred că ar crește pe echipă.
4. Folosind aparatele ajutătoare în pregătire credeți că monotonia antrenamentului ar fiînlăturată?
√ Da, o îmbinare armonioasă a tehnicii — prin lucru la aparate — cu tactica, pregătireafizică ar
diminua monotonia.
5. Cam cât din timpul afectat pregătirii pe un monociclu ar trebui să se lucreze cuaceste aparate?
√ Tehnica la această vârstă ar trebui mult stimulată si implicit lucrul la aparate să fieprezent des
în monociclu.

49
 Chestionar nr. 4

NUMELE ȘI PRENUMELE: SĂNDOI EMIL

ECHIPA: PANDURII TG-JIU

1. Ce aparate folosiți peri:ru creșterea nivelului tehnic, sau de ce nu folosiţi?

√ Folosim aparatele ajutătoare din dotare: portițe, mingi suspendate, zid mobil, panouri,cercuri
suspendate.
2. Cum s-au adaptat subiecții la pregătire cu aceste aparate?
√ S-au adaptat greu.
3. Nivelului tehnica crescut individual sau pe echipă?
√ Nivelul tehnic cunoaște o creștere în plan individual, dar actualmente se cunoaște peechipă.
4. Apetitul (dorința) pentru pregătire există folosind aceste aparate?
√ Dorinţa pentru pregătire există folosind aparatele respective.
5. Cam cât din timpul afectat pregătirii pe un monociclu ar trebui să se lucreze cuaceste aparate?
√ Consider că ar trebui să se lucreze de trei ori pe săptămână.

Chestionar nr. 5

NUMELE ȘI PRENUMELE: STOICA DORU

ECHIPA: F.E.F.S. CRAIOVA JUNIORI III

1. Ce aparate folosiţi pentru creșterea nivelului tehnic, sau de ce nu folosiți?

√ Aparatele de care dispunem și le folosim sunt: jaloane, portiţe din garduri de atletismși porţi
mobile de dimenisiuni 2x4 m.
2. Cum s-au adaptat subiecţii la pregătire cu aceste aparate?
√ La început a existat o inadaptare, deoarece subiecţii considerau aceste aparateineficiente.
3. Nivelului tehnica crescut individual sau pe echipă?
√ Nivelul tehnic a crescut pe echipă.
4. Apetitul (dorința) pentru pregătire există folosind aceste aparate?
√ Dorinţa pentru pregătire există

50
5. Cam cât din timpul afectat pregătirii pe un monociclu ar trebui să se lucreze cuaceste aparate?
√ În afara ședinței de refacere și de pregătire fizică, cred că ar trebui să se lucreze înfiecare zi.

Tabel
Cu rezultatele ohținute la PROBA nr. 1 — TESTAREA INIȚIALĂ

Nr. NUMELE ȘI
DATA REZULTATELE 10,9 EX.
Crt. PRENUMELE

1 Apostol Costel 09.09.2003 9 execuții ♦

2 Bucşa Nicuşor 09.09.2003 8 execuții ♦

3 Burtel Vasile 09.09.2003 10 execuții ♦

4 Basarab Claudiu 09.09.2003 11 execuții ♦

5 Cercel Dan 09.09.2003 10 execuții ♦

6 Coleaşa Dorel 09.09.2003 11 execuții ♦

7 Dinu Mădălin 09.09.2003 12 execuții ♦

8 Ene Ion 09.09.2003 13 execuții ♦

9 Filipoiu Adrian 09.09.2003 11 execuții ♦

10 Juverdeanu Marian 09.09.2003 12 execuții ♦

11 Lazăr Giorghiţă 09.09.2003 12 execuții ♦

12 Rădulescu Adrian 09.09.2003 13 execuții ♦

13 Seizu Marius 09.09.2003 10 execuții ♦

14 Vasile Ovidiu 09.09.2003 9 execuții ♦

15 Vasile Mădălin 09.09.2003 10 execuții ♦

16 Vânja George Marius 09.09.2003 11 execuții ♦

17 Cărăuş Valentin 09.09.2003 13 execuții ♦

18 Mirică Petrică 09.09.2003 12 execuții ♦

Σ fx 197
Media grupei x̅ = = = 10,9 execuții
N 18
W=Xmax – Xmin = 13 - 8 = 5 execuții

Tabel

51
 Cu rezultatele obținute la PROBA nr. 1 — TESTAREA INTERMEDIARĂ

Nr. NUMELE ȘI
DATA REZULTATELE 11,8 EX.
Crt. PRENUMELE

1 Apostol Costel 09.09.2003 10 execuții ♦

2 Bucşa Nicuşor 09.09.2003 8 execuții ♦

3 Burtel Vasile 09.09.2003 11 execuții ♦

4 Basarab Claudiu 09.09.2003 13 execuții ♦

5 Cercel Dan 09.09.2003 11 execuții ♦

6 Coleaşa Dorel 09.09.2003 11 execuții ♦

7 Dinu Mădălin 09.09.2003 13 execuții ♦

8 Ene Ion 09.09.2003 13 execuții ♦

9 Filipoiu Adrian 09.09.2003 13 execuții ♦

10 Juverdeanu Marian 09.09.2003 12 execuții ♦

11 Lazăr Giorghiţă 09.09.2003 13 execuții ♦

12 Rădulescu Adrian 09.09.2003 14 execuții ♦

13 Seizu Marius 09.09.2003 12 execuții ♦

14 Vasile Ovidiu 09.09.2003 10 execuții ♦

15 Vasile Mădălin 09.09.2003 12 execuții ♦

16 Vânja George Marius 09.09.2003 13 execuții ♦

17 Cărăuş Valentin 09.09.2003 13 execuții ♦

18 Mirică Petrică 09.09.2003 12 execuții ♦

Σ fx 213
Media grupei x̅ = = = 11,8 execuții
N 18
W=Xmax – Xmin = 14 - 8 = 6 execuții

Tabel
Cu rezultatele obținute la PROBA nr. 1 — TESTAREA FINALĂ

52
Nr. NUMELE ȘI
DATA REZULTATELE 13,5 EX.
Crt. PRENUMELE

1 Apostol Costel 19.04.2004 12 execuții ♦

2 Bucşa Nicuşor 19.04.2004 10 execuții ♦

3 Burtel Vasile 19.04.2004 13 execuții ♦

4 Basarab Claudiu 19.04.2004 14 execuții ♦

5 Cercel Dan 19.04.2004 14 execuții ♦

6 Coleaşa Dorel 19.04.2004 13 execuții ♦

7 Dinu Mădălin 19.04.2004 15 execuții ♦

8 Ene Ion 19.04.2004 13 execuții ♦

9 Filipoiu Adrian 19.04.2004 14 execuții ♦

10 Juverdeanu Marian 19.04.2004 13 execuții ♦

11 Lazăr Giorghiţă 19.04.2004 15 execuții ♦

12 Rădulescu Adrian 19.04.2004 16 execuții ♦

13 Seizu Marius 19.04.2004 13 execuții ♦

14 Vasile Ovidiu 19.04.2004 12 execuții ♦

15 Vasile Mădălin 19.04.2004 13 execuții ♦

16 Vânja George Marius 19.04.2004 14 execuții ♦

17 Cărăuş Valentin 19.04.2004 14 execuții ♦

18 Mirică Petrică 19.04.2004 15 execuții ♦

Σ fx 243
Media grupei x̅ = = = 13,5 execuții
N 18
W=Xmax – Xmin = 16 - 10 = 6 execuții

Tabel
Cu rezultatele obținute la PROBA nr. 2 — TESTAREA INIȚIALĂ

53
Nr. NUMELE ȘI
DATA REZULTATELE 24,8 EX.
Crt. PRENUMELE

1 Apostol Costel 09.09.2003 22 execuții ♦

2 Bucşa Nicuşor 09.09.2003 20 execuții ♦

3 Burtel Vasile 09.09.2003 26 execuții ♦

4 Basarab Claudiu 09.09.2003 27 execuții ♦

5 Cercel Dan 09.09.2003 25 execuții ♦

6 Coleaşa Dorel 09.09.2003 25 execuții ♦

7 Dinu Mădălin 09.09.2003 27 execuții ♦

8 Ene Ion 09.09.2003 25 execuții ♦

9 Filipoiu Adrian 09.09.2003 28 execuții ♦

10 Juverdeanu Marian 09.09.2003 21 execuții ♦

11 Lazăr Giorghiţă 09.09.2003 26 execuții ♦

12 Rădulescu Adrian 09.09.2003 25 execuții ♦

13 Seizu Marius 09.09.2003 26 execuții ♦

14 Vasile Ovidiu 09.09.2003 24 execuții ♦

15 Vasile Mădălin 09.09.2003 25 execuții ♦

16 Vânja George Marius 09.09.2003 27 execuții ♦

17 Cărăuş Valentin 09.09.2003 24 execuții ♦

18 Mirică Petrică 09.09.2003 25 execuții ♦

Σ fx 1448
Media grupei x̅ = = = 24,8 execuții
N 18
W=Xmax – Xmin = 28 - 20 = 8 execuții

Tabel
Cu rezultatele obținute la PROBA nr. 2 — TESTAREA INTERMEDIARĂ

54
Nr. NUMELE ȘI
DATA REZULTATELE 26,7 EX.
Crt. PRENUMELE

1 Apostol Costel 09.09.2003 23 execuții ♦

2 Bucşa Nicuşor 09.09.2003 21 execuții ♦

3 Burtel Vasile 09.09.2003 28 execuții ♦

4 Basarab Claudiu 09.09.2003 28 execuții ♦

5 Cercel Dan 09.09.2003 27 execuții ♦

6 Coleaşa Dorel 09.09.2003 26 execuții ♦

7 Dinu Mădălin 09.09.2003 28 execuții ♦

8 Ene Ion 09.09.2003 26 execuții ♦

9 Filipoiu Adrian 09.09.2003 30 execuții ♦

10 Juverdeanu Marian 09.09.2003 23 execuții ♦

11 Lazăr Giorghiţă 09.09.2003 27 execuții ♦

12 Rădulescu Adrian 09.09.2003 27 execuții ♦

13 Seizu Marius 09.09.2003 29 execuții ♦

14 Vasile Ovidiu 09.09.2003 27 execuții ♦

15 Vasile Mădălin 09.09.2003 27 execuții ♦

16 Vânja George Marius 09.09.2003 29 execuții ♦

17 Cărăuş Valentin 09.09.2003 27 execuții ♦

18 Mirică Petrică 09.09.2003 28 execuții ♦

Σ fx 481
Media grupei x̅ = = = 26,7 execuții
N 18
W=Xmax – Xmin = 30 - 21 = 9 execuții

Tabel
Cu rezultatele obținute la PROBA nr. 2 — TESTAREA FINALĂ

Nr. NUMELE ȘI DATA REZULTATELE 29,2 EX.

55
 PRENUMELE
Crt.

1 Apostol Costel 19.03.2004 25 execuții ♦

2 Bucşa Nicuşor 19.03.2004 24 execuții ♦

3 Burtel Vasile 19.03.2004 30 execuții ♦

4 Basarab Claudiu 19.03.2004 31 execuții ♦

5 Cercel Dan 19.03.2004 30 execuții ♦

6 Coleaşa Dorel 19.03.2004 29 execuții ♦

7 Dinu Mădălin 19.03.2004 31 execuții ♦

8 Ene Ion 19.03.2004 28 execuții ♦

9 Filipoiu Adrian 19.03.2004 33 execuții ♦

10 Juverdeanu Marian 19.03.2004 27 execuții ♦

11 Lazăr Giorghiţă 19.03.2004 29 execuții ♦

12 Rădulescu Adrian 19.03.2004 28 execuții ♦

13 Seizu Marius 19.03.2004 33 execuții ♦

14 Vasile Ovidiu 19.03.2004 30 execuții ♦

15 Vasile Mădălin 19.03.2004 29 execuții ♦

16 Vânja George Marius 19.03.2004 31 execuții ♦

17 Cărăuş Valentin 19.03.2004 29 execuții ♦

18 Mirică Petrică 19.03.2004 29 execuții ♦

Σ fx 526
Media grupei x̅ = = = 29,2 execuții
N 18
W=Xmax – Xmin = 33 - 24 = 9 execuții

Tabel
Cu rezultatele obținute la PROBA nr. 3 — TESTAREA INIȚIALĂ

Nr. NUMELE ȘI DATA REZULTATELE 23,6 sec.

56
 PRENUMELE
Crt.

1 Apostol Costel 09.09.2003 24,7 sec. ♦

2 Bucşa Nicuşor 09.09.2003 23,9 sec. ♦

3 Burtel Vasile 09.09.2003 24,1 sec. ♦

4 Basarab Claudiu 09.09.2003 23,6 sec.

5 Cercel Dan 09.09.2003 23,7 sec. ♦

6 Coleaşa Dorel 09.09.2003 24,0 sec. ♦

7 Dinu Mădălin 09.09.2003 23,7 sec. ♦

8 Ene Ion 09.09.2003 23,4 sec. ♦

9 Filipoiu Adrian 09.09.2003 23,9 sec. ♦

10 Juverdeanu Marian 09.09.2003 23,1 sec. ♦

11 Lazăr Giorghiţă 09.09.2003 22,9 sec.

12 Rădulescu Adrian 09.09.2003 23,6 sec. ♦

13 Seizu Marius 09.09.2003 23,5 sec. ♦

14 Vasile Ovidiu 09.09.2003 24,5 sec. ♦

15 Vasile Mădălin 09.09.2003 23,5 sec. ♦

16 Vânja George Marius 09.09.2003 22,8 sec. ♦

17 Cărăuş Valentin 09.09.2003 23,1 sec. ♦

18 Mirică Petrică 09.09.2003 23,9 sec. ♦

Σ fx 378 ,5
Media grupei x̅ = = = 23,6 sec
N 18
W=Xmax – Xmin = 24,7 – 22,8 = 1,9 sec

Tabel

Cu rezultatele obţinute la PROBA nr. 3 - TESTAREA INTERMEDIARĂ

57
Nr. NUMELE ȘI
DATA REZULTATELE 22,6 sec.
Crt. PRENUMELE

1 Apostol Costel 09.09.2003 24,8 sec. ♦

2 Bucşa Nicuşor 09.09.2003 23,6 sec. ♦

3 Burtel Vasile 09.09.2003 23,6 sec. ♦

4 Basarab Claudiu 09.09.2003 23,4 sec. ♦

5 Cercel Dan 09.09.2003 23,6 sec. ♦

6 Coleaşa Dorel 09.09.2003 23,1 sec.

7 Dinu Mădălin 09.09.2003 22,9 sec. ♦

8 Ene Ion 09.09.2003 21,7 sec. ♦

9 Filipoiu Adrian 09.09.2003 20,9 sec. ♦

10 Juverdeanu Marian 09.09.2003 22,2 sec. ♦

11 Lazăr Giorghiţă 09.09.2003 20,8 sec. ♦

12 Rădulescu Adrian 09.09.2003 23,1 sec. ♦

13 Seizu Marius 09.09.2003 22,9 sec. ♦

14 Vasile Ovidiu 09.09.2003 21,7 sec. ♦

15 Vasile Mădălin 09.09.2003 22,6 sec. ♦

16 Vânja George Marius 09.09.2003 22,1 sec.

17 Cărăuş Valentin 09.09.2003 22,3 sec. ♦

18 Mirică Petrică 09.09.2003 22,7 sec. ♦

Σ fx 361,8
Media grupei x̅ = = = 22,6 sec
N 18
W=Xmax – Xmin = 24,8 – 20,8 = 4 sec

Tabel
Cu rezultatele ohţinute la PROBA nr. 3 — TESTAREA FINALĂ

Nr. NUMELE ȘI DATA REZULTATELE 21,5 sec.

58
 PRENUMELE
Crt.

1 Apostol Costel 19.03.2004 23,9 sec. ♦

2 Bucşa Nicuşor 19.03.2004 23,6 sec. ♦

3 Burtel Vasile 19.03.2004 22,1 sec. ♦

4 Basarab Claudiu 19.03.2004 22,9 sec. ♦

5 Cercel Dan 19.03.2004 21,5 sec.

6 Coleaşa Dorel 19.03.2004 21,9 sec. ♦

7 Dinu Mădălin 19.03.2004 20,9 sec. ♦

8 Ene Ion 19.03.2004 21,5 sec.

9 Filipoiu Adrian 19.03.2004 19,7 sec. ♦

10 Juverdeanu Marian 19.03.2004 20,9 sec. ♦

11 Lazăr Giorghiţă 19.03.2004 20,1 sec. ♦

12 Rădulescu Adrian 19.03.2004 21,6 sec. ♦

13 Seizu Marius 19.03.2004 20,7 sec. ♦

14 Vasile Ovidiu 19.03.2004 21,3 sec. ♦

15 Vasile Mădălin 19.03.2004 20,8 sec. ♦

16 Vânja George Marius 19.03.2004 21,5 sec. ♦

17 Cărăuş Valentin 19.03.2004 20,9 sec. ♦

18 Mirică Petrică 19.03.2004 21,3 sec. ♦

Σ fx 344,1
Media grupei x̅ = = = 21,5 sec
N 18
W=Xmax – Xmin = 23,9 – 20,1 = 3,8 sec

Tabel

Cu rezultatele obținute la PROBA nr. 5 — TESTAREA INIȚIALĂ

Nr. NUMELE ȘI DATA REZULTATELE 4,6 x

59
 PRENUMELE
Crt.

1 Apostol Costel 09.09.2003 4x ♦

2 Bucşa Nicuşor 09.09.2003 3x ♦

3 Burtel Vasile 09.09.2003 5x ♦

4 Basarab Claudiu 09.09.2003 6x ♦

5 Cercel Dan 09.09.2003 4x ♦

6 Coleaşa Dorel 09.09.2003 5x ♦

7 Dinu Mădălin 09.09.2003 4x ♦

8 Ene Ion 09.09.2003 3x ♦

9 Filipoiu Adrian 09.09.2003 5x ♦

10 Juverdeanu Marian 09.09.2003 5x ♦

11 Lazăr Giorghiţă 09.09.2003 7x ♦

12 Rădulescu Adrian 09.09.2003 6x ♦

13 Seizu Marius 09.09.2003 4x ♦

14 Vasile Ovidiu 09.09.2003 5x ♦

15 Vasile Mădălin 09.09.2003 4x ♦

16 Vânja George Marius 09.09.2003 4x ♦

17 Cărăuş Valentin 09.09.2003 5x ♦

18 Mirică Petrică 09.09.2003 4x ♦

Σ fx 84
Media grupei x̅ = = = 4,6 x
N 18
W=Xmax – Xmin = 7 – 3 = 4 x

Tabel

Cu rezultatele obţinute la PROBA nr. 5 — TESTAREA INTERNEDIARĂ

Nr. NUMELE ȘI DATA REZULTATELE 5,2 x

60
 PRENUMELE
Crt.

1 Apostol Costel 09.09.2003 4x ♦

2 Bucşa Nicuşor 09.09.2003 4x ♦

3 Burtel Vasile 09.09.2003 5x ♦

4 Basarab Claudiu 09.09.2003 5x ♦

5 Cercel Dan 09.09.2003 6x ♦

6 Coleaşa Dorel 09.09.2003 6x ♦

7 Dinu Mădălin 09.09.2003 4x ♦

8 Ene Ion 09.09.2003 5x ♦

9 Filipoiu Adrian 09.09.2003 5x ♦

10 Juverdeanu Marian 09.09.2003 7x ♦

11 Lazăr Giorghiţă 09.09.2003 5x ♦

12 Rădulescu Adrian 09.09.2003 5x ♦

13 Seizu Marius 09.09.2003 6x ♦

14 Vasile Ovidiu 09.09.2003 6x ♦

15 Vasile Mădălin 09.09.2003 5x ♦

16 Vânja George Marius 09.09.2003 5x ♦

17 Cărăuş Valentin 09.09.2003 6x ♦

18 Mirică Petrică 09.09.2003 6x ♦

Σ fx 94
Media grupei x̅ = = = 5,2 x
N 18
W=Xmax – Xmin = 7 – 4 = 3 x

Tabel

Cu rezultatele obținute la PROBA nr. 5 — TESTAREA FINALĂ

Nr. NUMELE ȘI DATA REZULTATELE 5,7 x

61
 PRENUMELE
Crt.

1 Apostol Costel 19.03.2004 4x ♦

2 Bucşa Nicuşor 19.03.2004 5x ♦

3 Burtel Vasile 19.03.2004 6x ♦

4 Basarab Claudiu 19.03.2004 5x ♦

5 Cercel Dan 19.03.2004 6x ♦

6 Coleaşa Dorel 19.03.2004 7x ♦

7 Dinu Mădălin 19.03.2004 6x ♦

8 Ene Ion 19.03.2004 5x ♦

9 Filipoiu Adrian 19.03.2004 5x ♦

10 Juverdeanu Marian 19.03.2004 6x ♦

11 Lazăr Giorghiţă 19.03.2004 7x ♦

12 Rădulescu Adrian 19.03.2004 6x ♦

13 Seizu Marius 19.03.2004 5x ♦

14 Vasile Ovidiu 19.03.2004 6x ♦

15 Vasile Mădălin 19.03.2004 6x ♦

16 Vânja George Marius 19.03.2004 5x ♦

17 Cărăuş Valentin 19.03.2004 7x ♦

18 Mirică Petrică 19.03.2004 6x ♦

Σ fx 103
Media grupei x̅ = = = 5,7 x
N 18
W=Xmax – Xmin = 7 – 4 = 3 x

Tabel

Cu rezultatele obținute la PROBA nr. 6 - TESTAREA INIȚIALĂ

Nr. NUMELE ȘI DATA REZULTATELE 4,8 x

62
 PRENUMELE
Crt.

1 Apostol Costel 09.09.2003 4x ♦

2 Bucşa Nicuşor 09.09.2003 3x ♦

3 Burtel Vasile 09.09.2003 6x ♦

4 Basarab Claudiu 09.09.2003 5x ♦

5 Cercel Dan 09.09.2003 7x ♦

6 Coleaşa Dorel 09.09.2003 5x ♦

7 Dinu Mădălin 09.09.2003 4x ♦

8 Ene Ion 09.09.2003 4x ♦

9 Filipoiu Adrian 09.09.2003 5x ♦

10 Juverdeanu Marian 09.09.2003 6x ♦

11 Lazăr Giorghiţă 09.09.2003 7x ♦

12 Rădulescu Adrian 09.09.2003 5x ♦

13 Seizu Marius 09.09.2003 4x ♦

14 Vasile Ovidiu 09.09.2003 5x ♦

15 Vasile Mădălin 09.09.2003 4x ♦

16 Vânja George Marius 09.09.2003 4x ♦

17 Cărăuş Valentin 09.09.2003 5x ♦

18 Mirică Petrică 09.09.2003 5x ♦

Σ fx 88
Media grupei x̅ = = = 4,8 x
N 18
W=Xmax – Xmin = 7 – 3 = 4 x

Tabel

Cu rezultatele obținute la PROBA nr. 6 — TESTAREA INTERMEDIARĂ

Nr. NUMELE ȘI DATA REZULTATELE 5,3 x

PRENUMELE

63
Crt.

1 Apostol Costel 09.09.2003 4x ♦

2 Bucşa Nicuşor 09.09.2003 4x ♦

3 Burtel Vasile 09.09.2003 6x ♦

4 Basarab Claudiu 09.09.2003 5x ♦

5 Cercel Dan 09.09.2003 5x ♦

6 Coleaşa Dorel 09.09.2003 6x ♦

7 Dinu Mădălin 09.09.2003 6x ♦

8 Ene Ion 09.09.2003 5x ♦

9 Filipoiu Adrian 09.09.2003 6x ♦

10 Juverdeanu Marian 09.09.2003 5x ♦

11 Lazăr Giorghiţă 09.09.2003 7x ♦

12 Rădulescu Adrian 09.09.2003 7x ♦

13 Seizu Marius 09.09.2003 6x ♦

14 Vasile Ovidiu 09.09.2003 5x ♦

15 Vasile Mădălin 09.09.2003 5x ♦

16 Vânja George Marius 09.09.2003 4x ♦

17 Cărăuş Valentin 09.09.2003 6x ♦

18 Mirică Petrică 09.09.2003 5x ♦

Σ fx 97
Media grupei x̅ = = = 5,3 x
N 18
W=Xmax – Xmin = 7 – 4 = 3 x

Tabel

Cu rezultatele obţinute la PROBA nr. 6 — TESTAREA FINALĂ

Nr. NUMELE ȘI DATA REZULTATELE 5,7 x

64
 PRENUMELE
Crt.

1 Apostol Costel 19.03.2004 5x ♦

2 Bucşa Nicuşor 19.03.2004 4x ♦

3 Burtel Vasile 19.03.2004 6x

4 Basarab Claudiu 19.03.2004 6x

5 Cercel Dan 19.03.2004 7x ♦

6 Coleaşa Dorel 19.03.2004 6x

7 Dinu Mădălin 19.03.2004 6x

8 Ene Ion 19.03.2004 7x ♦

9 Filipoiu Adrian 19.03.2004 6x

10 Juverdeanu Marian 19.03.2004 7x ♦

11 Lazăr Giorghiţă 19.03.2004 7x ♦

12 Rădulescu Adrian 19.03.2004 6x

13 Seizu Marius 19.03.2004 6x

14 Vasile Ovidiu 19.03.2004 7x ♦

15 Vasile Mădălin 19.03.2004 6x

16 Vânja George Marius 19.03.2004 5x

17 Cărăuş Valentin 19.03.2004 6x ♦

18 Mirică Petrică 19.03.2004 6x

Σ fx 109
Media grupei x̅ = = =6x
N 18
W=Xmax – Xmin = 7 – 4 = 3 x

65
 Colectiv redacţional:

Autor - prof. Cârciag Petre Daniel

Redactarea – inf. Tiberiu Adrian Ariton

66