Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator științific
Absolvent
Dimitrioglo M. Dmitrii
BUCUREȘTI
2016
Planul lucrării
Introducere
Scopul lucrării…………………………………………………………………….……………6
1.3 Aspecte principale cu privire la tactica jocului de fotbal la nivelul copiilor de 10-12
ani……………………………………………………………………………..………………13
1.5 Principalele metode și mijloace utilizate pentru învățarea acțiunii tactice colective de atac
un-doi-ul………………………………………………………………………………..……..19
2.2 Subiecții………………………………………………………………………..………….24
2
3.1 Prezentarea datelor…………………………………………………………..……………28
Concluzii………………………………………………………………………………………41
Propuneri………………………………………………………………...……………………41
Bibliografie………………………………………………………………..………………….42
Anexe
3
Introducere
„ E foarte simplu să joci fotbal, dar să joci un fotbal simplu e cel mai greu lucru.”
(Johan Cruyff)
În acest citat, înscris în istorie de legendarul fotbalist, antrenor olandez, descoperim o
parte din filosofia fotbalului. Existența unor caracteristici specifice acestei discipline
angrenează un număr mare de practicanți, specialiști și anume: antrenori, profesori, cercetători
științifici, biologi, fiziologi, medici, fizioterapeuți, psihologi, teoreticieni, jurnaliști,
informaticieni, dar mai ales un număr foarte mare de spectatori.
În societate are o răspândire foarte larga,în primul rând este un sport de performanță,
este privit ca un mijloc al educației fizice datorită valențelor sale instructiv-educative, este un
mijloc asociat al kinetoterapiei, este un mijloc complementar pentru alte sporturi. Ca activitate
motrică de timp liber contribuie la întărirea sănătății, dezvoltarea multilaterală a capacităților
fizice și psihice, acumularea deprinderilor tehnico-tactice specifice.
Ca și alte sporturi, fotbalul a evoluat pas cu pas, ca în prezent să ajungă la acest nivel
mondial. Pentru mine ca student și practicant al acestui sport,fotbalul are o importanță
deosebită. Emoțiile și trăirile petrecute în teren și în afara lui m-au făcut să-l iubesc,să-l
respect și să-l promovez.
Suportul teoretic și practic acumulat pe parcursul studiilor a trei ani la Universitatea
Națională de Educație Fizică și Sport contribuie la dezvoltarea mea profesională și m-a
motivat să continui în această direcție.
Caracteristicile jocului de fotbal în prezent îl fac să fie iubit și admirat de o mulțime de
oameni la nivel mondial. Creativitatea, inteligența, dăruirea, perseverența, curajul, motivația,
frumusețea, eleganța, armonia sunt o serie de calități pe care le putem vedea într-un meci de
fotbal. Aptitudinile unor mari jucători ca Ronaldinho, Messi, Ronaldo, Iniesta, Xavi,
Ibrahimovic, Suarez, Neymar ne arată modele moderne din care este alcătuit un jucător
profesionist adevărat. Inventivitatea și gândirea tactică de care au dat dovadă aceste celebrități
au adus fotbalului un nou prag de performanță. Competiții cum ar fi Campionatul
Mondial,Campionatul European,inter-cluburi Champions League,Europa League, Liga
4
Campionilor CONCACAF,Campionatul Mondial al Cluburilor sunt mereu urmărite de
milioane de spectatori din lume.
Putem admira țări ca Spania, Anglia, Germania, Italia, Franța, Olanda, Croația,
Brazilia, Argentina unde fotbalul are o importanță deosebită,mai ales în perioada pregătirii
încă de la vârste mici. Metodele si mijloacele folosite la nivel de copii si juniori de aceste țări
au fost într-atât de eficiente și bine gândite,întrucât au produs jucători și echipe de valoare
nemaipomenită. Pentru o pregătire corectă din toate punctele de vedere,de la vârste mici e
nevoie să se respecte metodica predării și o serie de principii legate de formarea jucătorului de
fotbal. Organizarea și desfășurarea procesului de selecție trebuie să se realizeze
continuu,pentru a putea evidenția un talent sau altul. Talentul și munca mereu au fost cheia
succesului.
Pentru a stimula practicarea jocului de fotbal profesorul sau antrenorul trebuie să
identifice cele mai eficiente mijloace. Formarea tânărului jucător are loc pas cu pas,etapă cu
etapă respectându-se toate componentele antrenamentului modern. Participarea conștientă si
activă la antrenament și nu numai,rezultă din interesul și pasiunea de a practica fotbalul.
Acțiunea tactică colectivă de atac un-doi-ul este mijlocul tactic prin care se urmărește
de a scoate din joc unul sau mai mulți adversari,se urmărește câștigarea de spațiu și crearea
situației de marcare a golului. Este o acțiune tactică des întâlnită atât în jumătatea proprie de
teren cât si în jumătatea adversă. Principalele trăsături ale acestei acțiuni sunt desfășurarea
fizică pe zone reduse,viteza maximă de execuție în condiții de spațiu și timp limitat și
adversitate.
Am ales această temă, deoarece practicând fotbalul am realizat că un-doi-ul este una
dintre cele mai eficiente și rapide acțiuni tactice colective de atac ce contribuie la obținerea
performanței unei echipe. Totodată, consider ca pe parcursul a trei ani de studii în cadrul
U.N.E.F.S București am acumulat cunoștințe teoretice si practice în acest domeniu care mă
vor ajuta pentru activitatea mea ca antrenor pe viitor.
5
Această lucrare își propune să studieze jocul de fotbal din punct de vedere tehnico-tactic
și să scoată în evidență acțiunea tactică colectivă de atac un-doi-ul care în concepția mea o văd
extrem de importantă.
Prin studiul propus sunt de părerea că această lucrare are un grad mare de actualitate,
pentru că jocul modern are cerințe impuse și studiul dat va îmbunătăți procesul de pregătire a
copiilor cu vârsta de 10-12 ani în ceea ce privește învățarea acțiunii tactice colective de atac
un-doi-ul.
La nivelul acestei categorii de vârsta trebuie să se țină cont de caracteristicile psihologice
și fiziologice specifice pentru o bună organizare a activității propuse. Fotbalul evoluează rapid
și de aceea e nevoie de o bună conștientizare a procesului instructiv-educativ, trebuie
consultată explozia informației științifice și valorificată prin antrenament și joc.
Scopul lucrării.
Scopul lucrării constă în elaborarea unor mijloace de învățare a acțiunii tactice colective
de atac un-doi, în funcție de particularitățile de vârstă ale copiilor de 10-12 ani. Pentru
realizarea scopului propus am stabilit următoarele obiective :
sistematizarea literaturii de specialitate
elaborarea fișelor de înregistrare cu ajutorul cărora s-au înregistrat datele colectate pe
parcursul meciurilor
colectarea datelor observate pe parcursul meciurilor
elaborarea mijloacelor de învățare a acțiunii tactice colective de atac un-doi
prelucrarea și interpretarea datelor obținute pe baza fișelor de înregistrare
Îmi propun ca în această lucrare să evidențiez cele mai bune metode și mijloace privind
învățarea acțiunii tactice colective de atac un-doi la nivelul echipei de 10-12 ani cu un scop
clar de a îmbunătăți calitatea jocului.
6
Capitolul 1 .Fundamentarea teoretico-metodică a lucrării.
1.1 Noutăți și tendințe în jocul de fotbal din punct de vedere al problematicii abordate.
Nivelul fotbalului actual este mult mai mare în comparație cu jocul de acum câteva
decenii. Putem afirma cu încredere că fotbalul de astăzi este un fotbal total, este mult mai
aspru și mult mai complex.
Acțiunea tactică colectivă de atac un-doi-ul o vedem în jocul modern o acțiune
complexă, deosebită, rapidă, bine pregătită și pusă la punct în schemele de joc. Dacă este
realizată eficient, această acțiune conduce neapărat la marcarea golului și obținerea victoriei.
În timpul jocului, jucătorii trebuie să-și manifeste calitățile lor psihice și fizice în scopul
rezolvării eficiente și optime a acțiunilor tactice colective de atac.
Sub aspect individual, dar și colectiv, jucătorii trebuie să participe în acțiunile tactice
ale jocului prin execuții simple și rapide pentru a crește ritmul și calitatea jocului. În
realizarea acțiunii tactice colective de atac un-doi, trebuie să fie implicați atât apărătorii cât și
atacanții. Pentru reușita un-doi-ului,cum am menționat mai sus e nevoie de execuții simple și
rapide,deoarece criza de spațiu și timp este foarte des întâlnită în situațiile de joc.
Prezentăm câteva caracteristici cum se desfășoară pregătirea acestei acțiuni tactice
colective de atac în fotbalul modern:
La realizarea acestei acțiuni trebuie să participe întreaga echipa
Trebuie să fie echilibrată
Circulația continuă a jucătorilor după pasarea mingii
Crearea situației de finalizare cu șanse mari de a înscrie golul
Surprinderea apărării echipei adverse și crearea culoarelor pentru pasele decisive
Demarcarea jucătorilor în permanență pe spațiile libere
Să se execute pe toată suprafața terenului
Condițiile în care se desfășoară jocul actual impun o cerință obiectivă, și anume
apariția unei tendințe spre simplitate, spre eficiență atât în atac cât și în apărare. Ritmul de joc
constituie și el o tendință foarte importantă în fotbalul modern, deoarece schimbarea acestuia
7
în acțiunile tactice de atac ajută foarte mult pentru realizarea finalizării, acesta se va executa
prin starturi și demarcări rapide pe diferite direcții de atac.(Grigore, Gh., 2011).1
În prezent fotbalul mai este determinat și de valorificarea în joc a unor scheme proprii
ale echipei,care are la bază exploatarea maximă a calităților jucătorilor cu scopul de a înlătura
jocul la întâmplare si jocul individualist.
Acțiunile desfășurate în atac și apărare la nivelul echipelor de copii și juniori trebuie să
aibă la bază un spirit colectiv și constructiv. Spiritul ofensiv al echipei joacă un rol
determinant în marcarea golului și obținerea victoriei.
Cele mai importante momente de studiere a caracteristicilor și tendințelor de dezvoltare
a fotbalului pe plan internațional sunt competițiile de mare anvergură (Campionate Mondiale,
Campionate Continentale și Intercontinentale, Jocuri Olimpice). La aceste competiții participă
cele mai bune echipe reprezentative a unor țări,continente sau a unor ,,școli de fotbal”(școli ce
au apărut și s-au consolidat de-a lungul timpului: școala sud-americană, școala latină, școala
slavă). (Grigore, Gh., 2008).2
Atât pe plan internațional, cât și pe plan național, identificarea unor factori motori ai
dezvoltării și aplicarea lor în practică pot conduce la obținerea supremației pe planul
performanțelor. (Grigore,Gh.,2008).3
Pentru obținerea performanțelor în concluzie putem menționa că antrenorii, profesorii
și jucătorii trebuie să aibă în vedere și să țină cont de tendințele acestui joc sportiv, în cadrul
unui proces de pregătire sistematic și continuu, aranjat atât teoretic cât și practic.
La 10-12 ani școlarul încetează să mai fie copil,dar nici nu putem să-l considerăm
matur, chiar dacă el începe să creadă și se afirmă printr-un comportament specific. Starea de
sănătate a copilului la 10-12 ani este foarte bună, echilibrul psihic este la fel unul bun și
prezintă o dezvoltare fizică armonioasă.
Preadolescența sau vârsta pubertară cum mai este numită, vizează începutul maturizării
fizice a copilului,fiind epoca construcției și formării personalității. Apare ,,eul” personal și
1
Grigore,Gh.2011,Strategia formativă a jucătorului,editura Printech,București
2
Grigore,Gh.2008,Selecția la copii și juniori,editura Moroșan
3
Grigore,Gh.2008,Selecția la copii și juniori,editura Moroșan
8
schimbări de atitudine față de părinți,preferând mai mult amicii apropiați sau cunoștințele.
Imaginea de sine este una critică, orientată mai mult spre nevoi personale, iar dorința de
afirmare devine foarte puternică. Atât băieții , cât și fetele în fața adulților manifestă
obrăznicie și încăpățânare, ca o reacție la opoziția față de tendințele și aspirațiile lor. Apar
conflictele,ceea ce îndepărtează subiectul de mediul familial prin ,,fuga” de acasă și multe
altele.
Capacitatea de asimilare a informațiilor crește și memoria devine logică, în
manifestarea gândirii copii marchează un salt intelectual. Începând un ciclu școlar nou cu
materii noi, sunt solicitate capacitățile creatoare și interpretative, cresc capacitățile
discriminative și auditive în plan senzorial-motric, se dezvoltă spiritul de observație în
legătură cu interesele lor și orientarea spațio-temporală.
Continuă procesul de creştere şi cel de maturizare la nivelul sistemului nervos. Diferite
arii corticale se dezvoltă în funție în care apar la preadolescent anumite capacităţi, respectiv
cea mai dezvoltată este regiunea motorie responsabilă de mişcările grosiere, largi, controlând
mişcările membrelor superioare, trunchiului şi apoi ale membrelor inferioare. Regiunile
senzoriale ce se dezvoltă şi se maturizează sunt: cea care controlează sensibilitatea tactilă,
urmată de vedere şi, apoi, zona senzorială primară auditivă (Tanner,1978). (Grațiela Sion.,
2003).4
În jurul vârstei de 12 ani preadolescentul dobândește posibilități operaționale noi , se
dezvoltă gândirea abstractă și cea logică, raționamentele devin mai complexe. La această
vârstă se dezvoltă limbajul, crește capacitatea intelectuală care este stimulată de conținutul
învățământului devenit mai complex. Emotivitatea școlarului mijlociu se manifestă prin
expresiile exteriorizate ale mimicii și pantomimicii. Tot la această vârstă au loc treceri de la
stări de excitație mari la stări de inhibiție, închiderea în sine.
Creşte percepţia spaţiului datorită dobândirii experienţei în domeniu. Se produc, de
asemenea, generalizări ale direcţiei spaţiului și formarea simţului orientării. Percepţia timpului
înregistrează un nou prag de dezvoltare. Datorită structurii activităţii şcolare în timp (ore,
minute, zile ale săptămânii), timpul devine un stimulent care se impune tot mai mult
preadolescentului şi îl obligă la orientare mai precisă. (Grațiela Sion.,2003).5
4
Grațiela Sion.,2003,Psihologia Vârstelor,editura fundației România de Mâine
5
Grațiela Sion.,2003,Psihologia Vârstelor,editura fundației România de Mâine
9
La 10-12 ani apare idealul de viață , primele gânduri despre profesia viitoare, pentru că
sentimentele intelectuale și morale sunt în plină formare,apar orientări spre activități cu interes
social mare.
Copilul de 10-11 ani, care a admis conservarea materiei, nu admite încă şi conservarea
volumului, el face aceleaşi erori de raţionament asupra acestei a treia proprietăţi a obiectului,
despre care el crede că s-a modificat printr-o transformare fizică care îi schimbă aparenţa.
Abia spre 12 ani, raţionamentul copilului devine corect. Trebuie să ne asigurăm că volumul nu
este confundat cu greutatea, fapt pentru care se folosesc 2 bile de acelaşi volum, dar de
greutăţi diferite, obligând preadolescentul să distingă volumul față de greutate. (Grațiela Sion.,
2003).6
Personalitatea oglindește o nouă stare a copilului,apropiindu-se ușor de stadiul de
stabilizare a trăsăturilor sale.
În dezvoltare sunt și sentimentele patriotice și morale,ca mai târziu acestea să realizeze
integrarea social a subiectului în adolescență.
Afectivitatea școlarului mijlociu este marcată de erotizarea conduitei și atitudinii față de
sexul opus. Preadolescentul este tulburat de noua sa stare,atât sub influența unor factori care
întrețin erotismul (film, lectură) care-l determină să caute să cunoască mai mult. Stinghereala
datorată unor aspecte mai puțin estetice ale dezvoltării (membre lungi,acnee juvenilă),ca și
complexul provocat de maturizarea sexuală fac din preadolescent un timid în fața sexului
opus. Spre sfârșitul perioadei atitudinea lui se schimbă, trecând uneori în extremitatea opusă.
(Epuran, M. şi Horghidan, V. 1994,).7
Principalii factori care sunt responsabili de dezvoltarea psihică a preadolescentului sunt
ereditatea,mediul și educația,fiecare având un rol într-un anumit moment în formarea
personalității,educația fiind cel mai important factor.
Nu la toți școlarii apar manifestări discordante ale conduitei. Capacitatea intelectuală
este sporită și rafinată prin dezvoltarea posibilităților de analiză critică, discernământ,
abstractizare, unde se mai adaugă complexul emoțional-sentimental și formează premisele
apariției trăsăturilor tot mai apropiate de adolescent.
Nu trebuie confundată vârsta cronologică (vârsta în ani,luni) cu vârsta biologică (se
apreciază pe baza unor indici somatici și funcționali,care-l încadrează pe individ în categoria
6
Grațiela Sion.,2003,Psihologia Vârstelor,editura fundației România de Mâine
7
Epuran,M. și Horghidan,V.1994,Psihologia Educației Fizice,editura Anefs,București
10
de vârstă cronologică sau într-o altă categorie mai mică sau mai mare decât vârsta sa),pentru
ca schimbarea relațiilor interfuncționale marchează trecerea de la o perioadă la alta.
Dezvoltarea interstadială și dinamica de creștere nu depind numai de particularitățile de
vârstă ce caracterizează copiii ci și de particularitățile individuale ale fiecărui subiect în parte.
Indicii de dezvoltare în unele cazuri oscilează în limite foarte largi, pentru că aceste
particularități se referă la caracteristicile individuale și sunt mai mult sau mai puțin
semnificative.
Particularități funcționale
1. Aparatul cardiovascular
Cordul este mic, dar puternic. De aceea frecvența cardiacă are o valoare mai ridicată la
această vârstă. Este bine constituită rețeaua vaselor de sânge,cu artere elastice care au un ritm
bun de dezvoltare și ușurează sarcina miocardului. Valoarea frecvenței cardiace în repaus este
una ridicată la această vârstă,fiind 80-100 bătăi/minut. Tensiunea arterială este mică,dar la
această vârstă are tendințe de creștere proporțională. Cerințele efortului pe perioada
antrenamentelor și a jocurilor solicită sistemul cardiovascular, de aceea mușchii și alte organe
implicate în efort au nevoie de o cantitate mare de oxigen.
2. Aparatul respirator
În comparație cu un adult cavitățile nazale sunt mai mici și înguste. Plămânii sunt mai
puțin rezistenți la infecții și prezintă dimensiuni reduse, toracele îngust, de aceea capacitatea
vitală crește paralel cu capacitatea anatomică a plămânilor, desigur sub influența progresivă a
practicării exercițiilor fizice. Mușchii respiratori la fel nu sunt bine dezvoltați,iar frecvența
respiratorie are o valoare crescută.
3. Aparatul locomotor
Procesul de osificare nu se intensifică în toate părțile corpului,doar toracele și clavicula
prezintă o osificare mai bună. Are loc consolidarea sistemului lamelar,de aceea oasele prezintă
o elasticitate mai bună,dar au tendința spre deformare la solicitări de răsucire, tracțiune,
presiune.
Sistemul articular este instabil încă,dar se întărește. De aceea este recomandat la
această vârstă folosirea unor mijloace privind dezvoltarea articulațiilor cât mai bune. Masa
11
musculară este în creștere treptată, iar fibrele musculare sunt relativ lungi și subțiri,
determinând astfel apariția rapidă a oboselii la eforturi îndelungate.
De evitat la această vârstă abuzurile de eforturi statice de forță, pentru că influențează
negativ asupra procesului de creștere. Realizarea mișcărilor fine, de precizie nu prea este
posibilă din cauza tonusului muscular scăzut, dar favorizează efectuarea mai amplă a
mișcărilor în articulații.
4. Aparatul vestibular
Aparatul vestibular se află în plină dezvoltare și asigură un echilibru bun al
corpului,dar analizatorul chinestezic fiind slab dezvoltat,întâmpină dificultăți și din cauză că
CGC este mai ridicat față de sol.
5. Sistemul nervos:
Creierul are o greutate relativ egală cu cea a adulților,dar funcțional nu este complet
dezvoltat. Activitatea nervoasă superioară se perfecționează și se intensifică așa funcții ca
analiza și sinteza la nivelul scoarței cerebrale. Coordonarea devine mai bună,se perfecționează
analizatorul vizual și partea periferică a celui chinestezic, iar aprecierea timpului și a spațiului
la fel devine mai bună. Spre sfârșitul perioadei se dezvoltă capacitatea de inhibiție,însă fără a
echilibra excitația.
În ceea ce privește particularitățile motrice Cojocaru V. evidențiază următoarele:
Eficiență pe planul dezvoltării calităților motrice
Se manifestă în special viteza și îndemânarea
Eforturile de forță nu trebuie să lipsească, dar este contraindicat lucrul cu îngreuieri mari
Crește mobilitatea coloanei.8
La această vârstă este recomandat efortul dinamic, prin mijloace specifice, joculețe,
evitându-se efortul static, deoarece rezistența și forța sunt slab dezvoltate. Prin efort dinamic
au loc contracții și relaxări succesive, ceea ce contribuie la optimizarea funcțiilor circulatorii
și respiratorii.
Pregătirea fotbalistică este foarte importantă la 10-12 ani,este favorabilă această vârstă,
pentru ca au loc și se obțin acumulări noi a copilului. Se achiziționează rapid noi deprinderi
motrice, are loc formarea culturii mișcării și crește capacitatea de ghidaj motric,de ritm și
reacție.
8
Viorel Cojocaru.,2002,Fotbal de la 6 la 18 ani,Metodica pregătirii.,editura AXIS MUNDI
12
Bagajul tehnic este foarte important la această vârstă,de aceea este recomandată o
creștere a importanței dezvoltării capacităților specifice. Volumul este un factor important
pentru perfecționarea tehnicii,numărul mare de repetări fiind necesar pentru consolidarea
gradului de stăpânire a elementelor și procedeelor tehnice.
Elementele specifice, ce prezintă un caracter tehnic și tactic,dacă sunt consolidate
fragmentat se corelează în unități funcționale de joc,care în ultimă instanță dau o forma
globală a jocului. Practica internațională obligă la promovarea unui curent de opinie favorabil
unui program bogat competițional pe plan local, național și internațional. (Grigore,Gh.,
2008).9
1.3 Aspecte principale cu privire la tactica jocului de fotbal la nivelul copiilor de 10-12
ani.
13
Faze: 1.Pierderea mingii și lupta pentru recuperare
2.Replierea rapidă,organizarea apărării și lupta pentru recuperare
3.Organizarea apărării imediate,lupta pentru recuperare și apărarea porții
Forme: 1.Apărarea om la om. 2.Apărarea în zonă. 3.Apărarea combinată.
Acțiuni colective: 1.Schimbul de adversari. 2. Marcaj dublu. 3.Presingul.
Acțiuni individuale: 1.Marcajul. 2.Tatonarea. 3.Recuperarea mingii.
Momente fixe:
1.Lovitura de începere
2.Loviturile libere-directe și indirecte
3.Cornerul
4.Aruncarea de la margine
5.Lovitura de pedeapsă
6.Mingea de arbitru
Sistem de joc:
Variante pentru atac
Variante pentru apărare
12
Motroc,I. și Motroc,F.,1996,Fotbalul la copii și juniori,editura Didactică și Pedagogică R.A.,București
15
meteo,valoarea adversarului ) ne demonstrează cât de elastică este tactica și ce măsuri tactice
imediate se pot lua.
Specialiștii sunt de părerea că tactica este aproape cea mai dinamică componentă a
antrenamentului.
Pregătirea tactică
Pregătirea tactică este una din componentele antrenamentului care are o importanță
destul de mare ca sa fie abordată și tratată la cel mai înalt nivel.
Experiența practică demonstrează că numai un proces instructiv conștient, organizat
sistematic și continuu poate duce la rezultate durabile și vizibile.
Într-o instruire de calitate, la care se adaugă și experiența de joc, relațiile tactice dintre
parteneri se consolidează pe baza unor acțiuni dirijate, dar o bună instruire (consecința unei
activități metodice bine conduse ) trebuie să aibă în vedere și educarea capacității psiho-
tactice de acțiune spontană din partea jucătorilor, care este la fel de importantă ca și actul
dirijat. În esență relațiile tactice dintre parteneri înseamnă o îmbinare optimă dintre acțiunea
tactică dirijată și cea spontană. ( Grigore Gh.,2008 ).14
13
Ciolcă,S.M.,2008,Fotbal.Fundamente teoretice și metodice,editura Academia Națională de Educație Fizică și
Sport,București
14
Grigore Gheorghe., 2008, Fotbal.Selecția la copii și juniori,editura Moroșan
16
Menționăm principalele metode utilizate pentru pregătirea tactică :
Metoda explicativ-demonstrativă
Metoda de exersare analitică
Metoda acțiunilor-joc
Metoda jocurilor tactice
Modelarea tactică ( generală și specială )
Ultima metodă menționată,adică cea a modelării este cea mai modernă ( după V.
Cojocaru, 2001).
Caracteristic pentru pregătirea tactică sunt :
Combinarea și asamblarea explicației cu exersarea,adică descrieri și explicații
verbale în situații concrete.
Ca secvențele din joc să rămână fixate în memoria jucătorilor e nevoie de un
număr mare de repetări,deoarece situațiile din joc se schimbă foarte des.
În joc exercițiul nu trebuie delimitat ca o temă, pentru că conține multe
elemente tactice înlănțuite.
17
1.4 Descrierea acţiunii tactice colective de atac un-doi-ul în jocul de fotbal
Un-doi-ul (dă şi du-te) este un alt mijloc de realizare a tacticii colective de atac, prin
care se poate anihila intervenţia unui jucător. Depăşirea este realizată prin pasa la un
coechipier, apariţia prin spatele adversarului cu pătrundere spre poartă, reprimirea pasei şi şut.
Acţiunea se desfăşoară pe spaţii reduse, de obicei în spaţiul de poartă contra apărărilor
aglomerate, având la bază pasa pe poziţie viitoare. ( Ciolcă, S. M., 2006).15
Deci, cum s-a menționat în definiția de mai sus pentru realizarea acestei acțiuni tactice
colective de atac este foarte importantă pasa pe poziție viitoare.
Pentru o eficiență bună în realizarea acțiunii tactice un-doi,se recomandă ca aceasta să
fie executată pe spații cât mai reduse pentru a putea destabiliza și surprinde apărările
aglomerate.
Acțiunea tactică colectivă de atac un-doi-ul se utilizează în jocul ofensiv, se recomandă
ca jucătorii să aibă un bun control al mingii în condițiile de mare dificultate și să execute în
mare viteză indiferent de postul ocupat în teren.
Condițiile de care depinde buna realizare a un-doi-ului sunt determinate de prezența
coechipierului,viteza și direcția pe care se deplasează acesta,numărul și plasamentul
adversarilor, starea terenului nu în ultimul rând și condițiile meteo.
Pentru o depășire reușită a adversarului folosind un-doi-ul trebuie respectate trei
momente :
Pasa corectă către coechipier în contextul tactic creat
Apariția coechipierului în spatele adversarului cu pătrunderea spre poartă,pe un
culoar sau o zonă liberă
Reprimirea pasei pe poziție viitoare cu preluare sau fără, șutul la poartă sau
continuarea acțiunilor de atac posibile
15
Ciolcă, S.M.,2006,Tehnica și Tactica jocului de fotbal,editura România de Mâine,București
18
1.5 Principalele metode și mijloace utilizate pentru învățarea acțiunii tactice colective
de atac un-doi-ul.
19
Metoda observării – este folosită de antrenor pentru a corecta sau identifica greșeli de
execuție. Antrenorul intervine ori de câte ori este nevoie. Folosind observația profesorul vede
și înțelege dacă exercițiul a fost înțeles și execuția acestuia este corectă.
Principalele mijloace utilizate pentru învățarea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul.
2. Pe perechi, la o distanță de 3-4 m. Din deplasare 3-4 pase până în dreptul unui con
situat la 10 m. La con execută un-doi-ul după care revin la linia de start în alergare
ușoară ( 15-20 repetări ) .
3. Același exercițiu se poate efectua, dar cu 3-4 conuri așezate în linie la o distanță de 4-5
m. Se va executa un-doi-ul la fiecare con ( 20-25 repetări )
20
4. Pe perechi, jucătorii sunt dispuși liber pe toată suprafața terenului. Fiecare pereche are
câte o minge. La primul semnal sonor al antrenorului jucătorul cu minge efectuează
conducere liberă în orice direcție, celălalt fără minge în alergare ușoară păstrează o
distanță de 4-5 m față de jucătorul cu minge. La al doilea semnal efectuează un-doi-
ul,cel care a primit mingea în urma un-doi-ului v-a accelera în conducere pe 3-4 m.
Foarte importantă la acest exercițiu este pasa pe poziție viitoare și accelerarea pe 3-4
m.( Alternativ 15-20 repetări ).
5. Un apărător pasiv este situat la 8-10 m față de poartă. Doi jucători cu minge sunt
dispuși la 7-8 m față de apărător. La semnal cei doi din deplasare execută 2-3 pase,
ajungând în apropierea apărătorului execută un-doi-ul și finalizează ( 15-20
repetări ).Același exercițiu se efectuează cu apărător semi – activ.
6. Finalizări în urma un-doi-ului efectuat în diferite zone ale terenului ( în apropierea
suprafeței de pedeapsă ),cu adversar pasiv (alternativ, 20-25 execuții pentru fiecare
pereche de jucători ).16
16
Ciolcă, S.M.,2006,Tehnica și tactica jocului de fotbal,editura România de Mâine,București
21
7. Jucătorii sunt împărțiți pe grupe de câte 3. Fiecare grup v-a avea câte o minge.
Grupurile sunt dispuse pe toată suprafața terenului. Doi jucători deplasându-se pasează
unul celuilalt distanța dintre ei fiind de 4-5 m,al treilea jucător fără minge în alergare
ușoară păstrează o distanță de 6-7 m. La semnalul antrenorului cei doi jucători cu
minge execută un-doi-ul pentru al treilea, celălalt primind mingea accelerează pe o
distanță de 4-5 m. Se vor schimba rolurile până când nu vor trece sa fie ,,al treilea’’
fiecare. ( 15-20 de repetări pentru fiecare grup ).
8. Doi apărători pasivi sunt dispuși la 12-14 m față de poarta cu distanță între ei de 3-4
metri. Trei jucători cu minge sunt situați la 10-12 m față de apărători. La semnal cei
trei jucători cu minge execută pase în trei din deplasare, în momentul apropierii de
apărători execută un-doi-ul pentru al treilea,urmând finalizarea la poartă. Pasa pentru
al treilea jucător se v-a efectua printre cei doi apărători pasivi. Alternativ 15-20 de
repetări pentru fiecare grup.
9. Jucătorii sunt dispuși pe două coloane față în față la o distanță de 10-12 m. Pe
diagonală în partea dreaptă a fiecărei coloane la 3-4 m se v-a afla câte un jucător.
Mingea pornește de la prima coloană astfel : primul jucător din coloană pasează în
dreapta partenerului,el urmând să-i retrimită dintr-o atingere pe poziție viitoare și el la
rândul lui pasează mingea partenerului din coloana a doua,după ce a pasat revine în
alergare ușoară în coloană. La fel procedează și jucătorul din coloana doi care a primit
22
mingea. Astfel,se realizează un-doi-ul pentru al treilea. (15-20 repetări pentru fiecare
jucător ).
10. Joc bilateral cu tema : ,,Golul validat în urma executării un-doi-ului’’ .Doua reprize
câte 10 minute.
Indicații metodice :
23
Capitolul 2 – Organizarea Cercetării
Am realizat această cercetare la echipa LPS Mircea Eliade Grupa 2005 în timpul
desfășurării Campionatului de Copii și Juniori 2015-2016 , de la data de 12.09.2015 până la
05.06.2016. Toate meciurile s-au desfășurat pe terenurile din Baza Sportivă Agronomia ( în
incinta Complexului Universitar Agronomia), adică pe teren neutru.
Țin să menționez că antrenamentele s-au desfășurat pe terenul liceului Mircea Eliade.
2.2 Subiecții
24
Grupa 2005 LPS Mircea Eliade a avut următorul lot pentru sezonul 2015-2016 :
Înălțime
Nr.Crt. Nume Prenume Postul
Greutate
1 B G-C 1,43 – 35 kg Portar
2 B A-M 1,45 – 36 kg Portar
3 B A-G 1,49 – 38 kg Fundaș
4 B F-V 1,51 – 39 kg Fundaș
5 B G 1,46 – 37 kg Fundaș
6 B V 1,48 – 38 kg Fundaș
7 B D-I 1,52 – 40 kg Fundaș
8 C A-R 1,51 – 39 kg Fundaș
9 C A-B 1,47 – 35 kg Mijlocaș
10 C R-C 1,46 – 36 kg Mijlocaș
11 C E-C 1,49 – 37 kg Mijlocaș
12 C A 1,44 – 35 kg Mijlocaș
13 C I-F 1,49 – 38 kg Mijlocaș
14 C D-G 1,47 – 38 kg Mijlocaș
15 D D-A 1,50 – 41 kg Mijlocaș
16 D A-M 1,51 – 40 kg Atacant
17 R L 1,49 – 40 kg Atacant
18 R C-A 1,50 – 41 kg Atacant
25
2.3 Ipotezele lucrării
Ip2.Dacă în procesul de învățare se vor ține cont de caracteristicile vârstei de 10-12 ani
( particularități morfo-funcționale și în special motrice ), atunci numărul reușitelor de un-doi-
uri în joc v-a crește de la meci la meci.
Metoda observării – cu ajutorul acestei metode am făcut observații asupra unor serii
de antrenamente și meciuri oficiale.
Stadion:
Oră:
26
Repriza 1 Repriza 2 Total Total
Un-doi-ul R1+R2
R N R N R N
Jumătatea
proprie
Jumătatea
adversă
Culoar Stânga
Culoar Dreapta
Culoar Central
Suprafața de
pedeapsă proprie
Suprafața de
pedeapsă adversă
27
Capitolul 3 – Prezentarea,Prelucrarea și Interpretarea datelor
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 7 2 4 5 11 7 18
proprie
Jumătatea 11 4 5 6 16 10 26
adversă
Culoar Stânga 6 2 3 4 9 6 15
Culoar Dreapta 3 3 5 3 8 6 14
Culoar Central 4 6 8 0 12 6 18
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 5 3 6 3 11 6 17
pedeapsă adversă
67 41 108
28
Tabel centralizator cu numărul de un-doi-uri efectuate în returul campionatului
Culoar Dreapta 4 1 7 4 11 5 16
Culoar Central 12 2 3 4 15 6 21
Suprafața de 0 0 1 0 1 0 1
pedeapsă proprie
Suprafața de 5 3 6 3 11 6 17
pedeapsă adversă
75 35 110
29
Tabel centralizator cu numărul de un-doi-uri efectuate tur + returul campionatului
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 14 3 9 9 23 12 35
proprie
Jumătatea 20 8 13 10 33 18 51
adversă
Culoar Stânga 11 6 6 5 17 11 28
Culoar Dreapta 7 4 12 7 19 11 30
Culoar Central 16 8 11 4 27 12 39
Suprafața de 0 0 1 0 1 0 1
pedeapsă proprie
Suprafața de 10 6 12 6 22 12 34
pedeapsă adversă
142 76 218
30
3.2 Prelucrarea datelor
Jumătatea proprie – În total 35 de un-doi-uri efectuate, dintre care 23 reușite, adică 65,71 %
și 12 nereușite, adică 34,28 %. Astfel, vedem că ponderea acțiunilor reușite este mai mare
decât cea a nereușitelor în jumătatea proprie a echipei LPS Mircea Eliade.
Grafic Nr. 3.1 Acest grafic reprezintă numărul total de un-doi-uri reușite și nereușite
efectuate în jumătatea proprie de echipa LPS Mircea Eliade.
31
Jumătatea adversă – În total 51 de un-doi-uri efectuate, dintre care 33 reușite , adică 64,70 %
și 18 nereușite , adică 35,29 %. Astfel, reiese că ponderea acțiunilor reușite este mai mare
decât a acțiunilor nereușite în jumătatea adversă a echipei LPS Mircea Eliade.
Grafic Nr. 3.2 Acest grafic reprezintă numărul total de un-doi-uri reușite și nereușite în
jumătatea adversă a echipei LPS Mircea Eliade.
32
Culoar stânga – În total 28 de un-doi-uri efectuate,dintre care 17 reușite , adică 60,71 % și 11
nereușite ,adică 39,28 %. Astfel,vedem că ponderea acțiunilor reușite este mai mare decât a
acțiunilor nereușite pe culoarul stânga a echipei LPS Mircea Eliade.
Grafic Nr. 3.3 Acest grafic reprezintă numărul total de un-doi-uri reușite și nereușite
efectuate pe culoarul stânga de către echipa LPS Mircea Eliade.
33
Culoar dreapta – În total 30 de un-doi-uri efectuate, dintre care 19 reușite, adică 63,33 % și
11 nereușite, adică 36,66 %. Astfel, reiese că ponderea acțiunilor reușite este mai mare decât a
acțiunilor nereușite pe culoarul dreapta a echipei LPS Mircea Eliade.
Grafic Nr. 3.4 Acest grafic reprezintă numărul total de un-doi-uri reușite și nereușite
efectuate pe culoarul dreapta de către echipa LPS Mircea Eliade.
34
Culoar Central – În total 39 de un-doi-uri efectuate, dintre care 27 reușite, adică 69,23 % și
12 nereușite, adică 30,76 %. Astfel, vedem că ponderea acțiunilor reușite este mai mare decât
cea a acțiunilor nereușite pe culoarul central a echipei LPS Mircea Eliade.
Grafic Nr. 3.5 Acest grafic reprezintă numărul total de un-doi-uri reușite și nereușite
efectuate pe culoarul central de către echipa LPS Mircea Eliade.
35
Suprafața de pedeapsă adversă – În total 34 de un-doi-uri efectuate, dintre care 22 reușite,
adică 64,70 % și 12 nereușite, adică 35,29 %. Astfel, vedem că ponderea acțiunilor reușite este
mai mare decât cea a acțiunilor reușite în suprafața de pedeapsă adversă a echipei LPS Mircea
Eliade.
Grafic Nr. 3.6 Acest grafic reprezintă numărul total de un-doi-uri reușite și nereușite
efectuate în suprafața de pedeapsă adversă de către echipa LPS Mircea Eliade.
36
Turul campionatului - În total 108 de un-doi-uri, dintre care 67 reușite, adică 62,03 % și 41
nereușite, adică 37,96 %. Astfel, reiese că ponderea acțiunilor reușite este mai mare decât a
acțiunilor nereușite în turul campionatului a echipei LPS Mircea Eliade.
Grafic Nr. 3.7 Acest grafic reprezintă numărul total de un-doi-uri reușite și nereușite în prima
și a doua repriză efectuate în turul campionatului de către echipa LPS Mircea Eliade.
37
Returul campionatului – În total 110 de un-doi-uri, dintre care 75 reușite, adică 68,18 % și
35 nereușite, adică 31.81 %. Astfel,reiese că ponderea acțiunilor reușite este mai mare ca cea a
acțiunilor nereușite în returul campionatului a echipei LPS Mircea Eliade.
Grafic Nr. 3.8 Acest grafic reprezintă numărul total de un-doi-uri reușite și nereușite în prima
și a doua repriză din returul campionatului a echipei LPS Mircea Eliade.
38
Turul + Returul Campionatului – În total 218 de un-doi-uri, dintre care 142 reușite, adică
65,13 % și 76 nereușite, adică 34,86 %. Astfel, vedem că ponderea acțiunilor reușite este mai
mare decât cea a acțiunilor nereușite în sezonul 2015-2016 a echipei LPS Mircea Eliade.
Grafic Nr. 3.9 Acest grafic reprezintă numărul total de un-doi-uri reușite și nereușite în prima
și a doua repriză în sezonul 2015-2016 a echipei LPS Mircea Eliade.
39
3.3 Interpretarea datelor
40
Capitolul 4 - Concluzii și propuneri
Concluzii:
1. Pentru învățarea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul la nivelul unei echipe de
vârstă 10-12 ani e nevoie de o consultare și sistematizare a literaturii de specialitate,
a documentelor și articolelor sportive editate de specialiști în domeniul fotbalului.
2. Pentru ca procesul instructiv să fie unul corespunzător, trebuie să se țină cont de
caracteristicile vârstei de 10-12 ani, atât de cele colective , cât și de cele individuale.
3. Învățarea acestei acțiuni tactice nu trebuie să împiedice dezvoltarea celorlalte
calități motrice, ci din contra să favorizeze îmbunătățirea vitezei de execuție , a
forței, dar mai ales trebuie să favorizeze îmbunătățirea gândirii tactice a jucătorului
și simțului tactic.
4. În vederea obținerii rezultatelor bune, e nevoie de utilizarea metodelor clasice , iar
mijloacele să fie combinate și complexe, atât cele vechi, cât și cele noi.
Propuneri personale:
41
BIBLIOGRAFIE
1. Ciolcă, S.M., (2004). Modelul de joc şi modelarea pregătirii juniorilor pentru fotbalul
de performanţă, Editura Cartea Universitară, Bucureşti.
2. Ciolcă, S.M., (2006). Fotbal. Curs de Aprofundare Pregătire Antrenori, Editura
România de Mâine, Bucureşti.
3. Ciolcă, S.M., (2006). Tehnica şi tactica jocului de fotbal, Editura România de Mâine,
Bucureşti.
4. Ciolcă, S.M., 2008, Fotbal. Fundamente Teoretice şi Metodice, Bucureşti, Academia
Naţională de Educaţie Fizică şi Sport.
5. Ciolcă,S.M, 2015, Fotbal. Curs de Specializare, Editura UNEFS.
6. Cojocaru, V., 2001, Fotbal-Noțiuni generale, Editura Axis Mundi, București.
7. Cojocaru, V., 2002, Fotbal de la 6 la 18 ani, Metodica pregătirii, Editura Axis Mundi,
Bucureşti.
8. Epuran, M şi Horghidan, V., 1994, Psihologia Educaţiei Fizice, Anefs, Bucureşti.
9. Grigore, Gh., 2012, Futsal Tactică şi Regulament, Editura Universitară, Bucureşti.
10. Grigore, Gh., 2008, Selecţia la Copii şi Juniori, Editura Moroşan, Bucureşti.
11. Grigore, Gh., 2011, Strategia formativă a jucătorului, Editura Printech, Bucureşti.
12. Motroc, I. şi Motroc, F., 1996, Fotbalul la copii şi juniori, Editura Didactică şi
Pedagogică R.A. , Bucureşti.
13. Rădulescu, M. și Cojocaru, V., 2003 Ghidul antrenorului de fotbal – copii și junior,
Editura Axis Mundi, București.
14. Silvia Teodorescu., 2009, Antrenament și Competiție, Editura ALPHA MDN.
15. Sion, G., 2003,Psihologia Vârstelor, Editura fundației România de Mâine.
16. Tudor Virgil., 1999, Capacităţile condiţionale coordinative şi intermediare-
componente ale capacităţii Motrice, Editura Coresi, Bucureşti.
42
Anexe
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 1 0 1 1 2 3
proprie
Jumătatea 0 1 0 3 0 3
adversă
2
Culoar Stânga 0 0 1 0 1 0 1
Culoar Dreapta 1 0 0 1 1 1 2
Culoar Central 0 1 1 0 1 1 2
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 1 1 1 0 2 1 3
pedeapsă adversă
9 5 14
Fișă de înregistrare Nr.2
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 0 0 1 0 1 0 1
proprie
Jumătatea 1 1 0 0 1 1 2
adversă
Culoar Stânga 1 0 0 1 1 1 2
Culoar Dreapta 0 1 1 0 1 1 2
Culoar Central 1 0 0 0 1 0 1
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 0 0 1 1 1 1 2
pedeapsă adversă
6 4 10
Fișă de înregistrare Nr.3
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 0 0 1 1 1 2
proprie
Jumătatea 0 1 1 1 1 2 3
adversă
Culoar Stânga 0 0 0 2 0 2 2
Culoar Dreapta 1 0 0 0 1 0 1
Culoar Central 0 1 1 0 1 1 2
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 0 1 1 0 1 1 2
pedeapsă adversă
5 7 12
Fișă de înregistrare Nr.4
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 0 0 1 1 1 2
proprie
Jumătatea 1 0 0 1 1 1 2
adversă
Culoar Stânga 0 1 1 0 1 1 2
Culoar Dreapta 0 0 1 1 1 1 2
Culoar Central 1 1 1 0 2 1 3
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 1 1 0 0 1 1 2
pedeapsă adversă
7 6 13
Fișă de înregistrare Nr.5
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 0 0 1 0 1 0 1
proprie
Jumătatea 1 0 0 1 1 1 2
adversă
Culoar Stânga 1 0 0 0 1 0 1
Culoar Dreapta 0 0 1 1 1 1 2
Culoar Central 1 1 1 0 2 1 3
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 1 0 0 0 1 0 1
pedeapsă adversă
7 3 10
Fișă de înregistrare Nr.6
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 0 1 1 2 1 3
proprie
Jumătatea 2 1 1 1 3 2 5
adversă
Culoar Stânga 2 0 0 1 2 1 3
Culoar Dreapta 0 1 1 0 1 1 2
Culoar Central 0 0 2 0 2 0 2
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 1 0 0 1 1 1 2
pedeapsă adversă
11 6 17
Fișă de înregistrare Nr.7
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 1 1 0 2 1 3
proprie
Jumătatea 2 0 1 1 3 1 4
adversă
Culoar Stânga 1 1 1 0 2 1 3
Culoar Dreapta 1 0 0 0 1 0 1
Culoar Central 0 1 1 0 1 1 2
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 1 0 2 1 3 1 4
pedeapsă adversă
12 5 17
Fișă de înregistrare Nr.8
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 0 0 1 1 1 2
proprie
Jumătatea 2 1 1 1 3 2 5
adversă
Culoar Stânga 1 0 0 0 1 0 1
Culoar Dreapta 0 1 1 0 1 1 2
Culoar Central 1 1 1 0 2 1 3
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 0 0 1 0 1 0 1
pedeapsă adversă
9 5 14
Fișă de înregistrare Nr.9
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 0 0 1 1 1 2
proprie
Jumătatea 1 1 2 0 3 1 4
adversă
Culoar Stânga 0 1 1 0 1 1 2
Culoar Dreapta 1 0 0 1 1 1 2
Culoar Central 2 1 1 0 3 1 4
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 1 0 0 1 1 1 2
pedeapsă adversă
10 6 16
Fișă de înregistrare Nr.10
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 0 1 0 2 0 2
proprie
Jumătatea 0 0 1 1 1 1 2
adversă
Culoar Stânga 0 1 0 0 0 1 1
Culoar Dreapta 0 0 1 0 1 0 1
Culoar Central 1 0 0 0 1 0 1
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 1 0 0 1 1 1 2
pedeapsă adversă
6 3 9
Fișă de înregistrare Nr.11
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 0 0 1 0 1 0 1
proprie
Jumătatea 1 1 1 1 2 2 4
adversă
Culoar Stânga 1 0 0 0 1 0 1
Culoar Dreapta 0 0 1 0 1 0 1
Culoar Central 1 0 0 1 1 1 2
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 0 1 1 0 1 1 2
pedeapsă adversă
7 4 11
Fișă de înregistrare Nr.12
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 0 0 1 1 1 2
proprie
Jumătatea 0 1 1 0 1 1 2
adversă
Culoar Stânga 1 0 0 1 1 1 2
Culoar Dreapta 0 0 0 1 0 1 1
Culoar Central 1 0 1 0 2 0 2
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 1 0 0 0 1 0 1
pedeapsă adversă
6 4 10
Fișă de înregistrare Nr.13
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 1 2 0 3 1 4
proprie
Jumătatea 2 1 1 1 3 2 5
adversă
Culoar Stânga 1 0 0 0 1 0 1
Culoar Dreapta 1 0 1 1 2 1 3
Culoar Central 1 0 0 1 1 1 2
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 0 0 1 0 1 0 1
pedeapsă adversă
11 5 16
Fișă de înregistrare Nr.14
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 0 0 1 1 1 2
proprie
Jumătatea 2 0 1 1 3 1 4
adversă
Culoar Stânga 1 1 1 0 2 1 3
Culoar Dreapta 1 0 1 0 2 0 2
Culoar Central 2 1 0 0 2 1 3
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 1 0 1 1 2 1 3
pedeapsă adversă
12 5 17
Fișă de înregistrare Nr.15
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 0 1 0 2 0 2
proprie
Jumătatea 2 0 1 0 3 0 3
adversă
Culoar Stânga 1 1 0 0 1 1 2
Culoar Dreapta 0 1 2 0 2 1 3
Culoar Central 2 0 1 1 3 1 4
Suprafața de 0 0 0 0 0 0 0
pedeapsă proprie
Suprafața de 0 1 2 0 2 1 3
pedeapsă adversă
13 4 17
Fișă de înregistrare Nr.16
Un-doi-ul R N R N R N R1+R2
Jumătatea 1 0 0 1 1 1 2
proprie
Jumătatea 1 0 0 0 1 0 1
adversă
Culoar Stânga 0 0 1 0 1 0 1
Culoar Dreapta 1 0 0 1 1 1 2
Culoar Central 2 0 0 1 2 1 3
Suprafața de 0 0 1 0 1 0 1
pedeapsă proprie
Suprafața de 1 1 1 0 2 1 3
pedeapsă adverse
9 4 13
Fișa de observație antrenament Nr.
Ora :
Fișă de observație Nr.1
lucru
lucru
lucru
efort
efort
lucru