Universitatea Naţională de Educaţie Fizica şi Sport

TEHNICA ÎN JOCUL DE FOTBAL

Masterand : Badea Lucian Constantin

GRUPA 11 A PS

Introducere

Jocul de fotbal cuprinde o serie întreagă de aspecte de ordin tehnic, tactic, fizic,
psihologic, a căror cunoaștere condiționează și fundamentează științic metodica
antrenamentului. jocul de fotbal are un pronunțat caracter emoțional. diversitatea aspectelor
psihologice ale jocului, contribuie la formarea și dezvoltarea personalității umane.
 Fotbalul este un joc sportiv, mijloc de întărire a sănății, este o știință pentru
profesioniștii ce practică acest sport și este o artă, pentru marea masă de spectatori ce
urmăresc unul din cel mai instabil, ca prognoză, spectacol sportiv.
Pentru a asigura eficiența acțiunilor proprii, precum și pentru prevenirea și evitarea
succesului acțiunilor adversarului, componenții fiecărei echipe își organizează și coordonează
reciproc acțiunile, în funcție de cele 3 faze fundamentale ale jocului: atacul, apărarea și
recuperarea. Acțiunile de joc se efectuează în condițiile unei mari varietăți de mișcări, care fac
ca solicitările să se caracterizeze prin lipsă de uniformitate, în decursul jocului, jucătorii
depun un anumit efort care este complex și diversificat. Cunoașterea caracteristicilor efortului
în joc constituie unul din criteriile care stau la baza metodicii antrenamentului.

Efortul din antrenamente și din concursuri duce la acumularea oboselii. Capacitatea de

performanță poate fi îmbunătățită prin eliminarea oboselii și favorizarea de găsire a noi
resurse energetice interne prin acțiunea de refacere după efort care este o acțiune dirijată.
Majoritatea antrenorilor ( Ozolin 1972, Harre 1973, Dragnea 1996, Manno 1996 ) clasifică
mijloacele antrenamentului sportiv în trei grupe distincte:
Tehnica reprezintă un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de sport,
efectuate ruțional și economic, in vederea obținerii unui randament maxim in competiții.
Tehnica diferențiază o ramură sportivă de alta - tehnica baschetului este diferită de a
înotului, a schiului sau a luptelor etc., fiecare având sis- teme de structuri motrice
caracteristice.

EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA LOVIRII MINGII CU PICIORUL CU LATUL

1.Lovirea mingii cu latul la zid sau partener de pe loc, 2x1’,câte 2 la o minge ,p=1’

2. Lovirea mingii cu latul la zid sau partener din joc de glezne, 2x1’,câte 2 la o minge, p=1’

3. Lovirea mingii cu latul la zid sau partener din alergare pe loc, 2x1’,câte 2 la o minge, p=1’

4.Pase în doi printre jaloane(dist.între jaloane 2m),2 la minge , dist de 8-10 m,2x3’,p=20”

5.Pase în trei din suveică,cu trecere la şirul opus,3 la minge, dist. 8-10 m,5’, p=10”

6.Pase între patru elevi aşezaţi în pătrat,4 la minge, dist.8-10 m,4x1’,p=15”

7.Pase între doi elevi din alergare,dus întors,dist.30 m,4x,p=15”

Mijloacele Competiționale

Mijloacele cu cracter competitional au forme si continut diferit de la o ramura de sport

la alta. De pilda, in sporturile ciclice, se parcurg distantele integrale, acestea fiind
cronometrate si desfasurate in conditii regulamentare; gimnastii participa la antrenamente cu
exercitii integrale arbitarate de antrenori sau arbitrii calificati; aruncatorii si saritorii fac
incercari ca si in concurs etc.
O forma aparte o au exercitiile integrale de concurs in cadrul jocurilor sportive asa
cum este evidentiata de Ioan Kunst Ghermanescu (1983) care specifica urmatoarele: jocul
scoala, jocul de antrenament, jocul de verivicare si jocul competitional.

Jocul scoala se poate oraganiza, in cazul fotbalului, rugbiului, handbalului si baschetului, la o

poatra, la un cos, sau bilateral, la ambele porti sau cosuri. In functie de structura
antrenamentului sau de sarcinile acesteia, de regula, cand se urmareste invatarea sau
perfectionarea anumitor procedee tehnico tactice,in conditii de joc, cresterea capacitatii de
aplicare in joc a unor exercitii mai dificile, asamblarea unor combinatii tactice, invatarea sau
perfectionarea sistemelor de joc, se foloseste jocul in scoala. In perioada competitionala prin
jocul scoala se cauta adaptarea conceptiei tactice intr un plan tactic, intocmit dupa
particularitatile viitorilor adversari, locul de desfasurare a intrecerii etc.
O cerință care se impune, consta in faptul ca partenerii trebuie sa aiba o valoare mai
scazuta decat formatia care se antreneaza (jucatori ,juniorii, de rezerva ,categorii inferioare)
pentru a favoriza punerea in practica a sarcinilor jocului. In aceste jocuri antrenorii intervin si
pot opri temporar activitatea pentru explicatii si demonstratii suplimentare etc.

Jocul de antrenament are ca scop fundamental perfectionarea jocului bilateral prin aplicarea
oportuna si eficienta a fazelor si sistemelor, omogenizarea cuplurilor si echipei, a liniilor
precum si aplicarea unor noi combinatii tactice. Ca parteneri se folosesc jucatori de valori
apropiate sau mai bune, daca se considera necesara o solicitare maxima in microciclul
respectiv.

Jocul de verificare este considerat cel mai complex si veridic test prin care se apreciaza
nivelul de pregatire al unei echipe (sau sportiv).Acesta se organizeaza intr o atmosfera cvasi-
oficiala, avand ca partener o echipa de aceeasi valoare. In cadrul acestor meciuri nu se va
urmarii numai comportamentul echipei in ansamblu, ci si modul in care jucatorii si-au insusit
sistemele de aparare sau de atac, nivelul pregatirii fizice specifice, asezarea pe posturi

Jocul competitional nu trebuie confundat cu jocul oficial, desi orice participare la competitie
ofera si prilejul repetarii in conditii complete a celor invatate in antrenamente. Jocurile
competitionale se organizeaza in mod amical, pentru pregatire, sub forma unor cupe, sau
bilaterale traditionale, inaintea competitiilor oficiale. Prin ambianta creata, aceste jocuri pun
sportivii in situatii foarte apropiate sau identice cu cele din jocurile oficiale. Acest tip de joc
poate fi folosit ori ca mijloc de pregatire ori ca verificare sau poate satisface ambele scopuri.
Jocurile respective se organizeaza in perioada competitionala, ele fiind concepute pe
cat posibil modelat dupa concursul oficial la care urmeaza a se participa. Avand in vedere ca
in aceasta etapa se asigura finisarea pregatirii sportivilor si intrarea in forma sportiva, jocurile
competitionale au un caracter integral, in sensul ca pe langa conditiile regulamentare vor fi
folosite si procedeele de refacere medicopedagogice stabilite pentru echipa respectiva si tipul
de efort depus.
Jocul competitional este ultima forma de organizare care se foloseste pentru
asamblarea finala a echipelor .In cadrul jocurilor competitionale intalnim integral aplicata si
exersata modelarea antrenamentului.

Bibliografie:
-Educatie Fizica Si Sport-Teorie Si Didactica, Adrian Dragnea, Aura Bota, Monica Stanescu, Silvia
Teodorescu, Sorin Serbanescu, Virgil Tudor. Editura FEST, Bucuresti 2006

-Pregatire sportiva teoretica: manual pentru clasele aIX-a si aX-a: pentru filiera vocationala, profil
sportiv, Adrian Dragnea, Alin Paunescu, Silvia Teodorescu. Editura CD Press 2006. Bucuresti

-Pregatire sportiva teoretica: Manual pentru clasa aXI-a: pentru filiera vocationala, profil sportiv.
Adrian Dragnea, Alin Paunescu, Magda Morenciu, Virgil Tudor. Editura CD Press 2007. Bucuresti

-Pregatire sportiva teoretica : Manual pentru clasa aXII-a: pentru filiera vocationala, profil sportiv,
Adrian Dragnea, Alin Paunescu, Silvia Teodorescu. Editura CD Press, 2008. Bucuresti