I: A devenit accidental vascular o problema de sanantate publica majora?

Ce este de
facut ?

Accidentul vascular cerebral (AVC) definește situația în care sistemul nervos central
este lipsit de nutrienti și oxygen prin suspendarea circulației sanguine cerebrale. Cauza
poate fi ischemia (întreruperea circulației) sau hemoragia (inundarea unei zone corticale
prin sângerare spontană cauzată de ruperea unui vas sanguin la nivel cerebral).

Ne este cunoscut faptul ca accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă una din
cauzele principale de morbiditate şi mortalitate pe plan mondial. În 2017, Stroke
Alliance for Europe (SAFE), împreună cu Organizația Europeană pentru Accident
Stroke (ESO), au lansat ipoteza ca între 2015 și 2035, numărul accidentelor vasculare
cerebrale va crește cu 34% din cauza unei populatii imbătranite. In Romania AVC
reprezinta a II a cauza de mortalitate,dupa afectiunile cardiovasculare si prima cauza
de dizabilitate. Majoritatea deficienţelor secundare unui AVC sunt recuperate în cîteva
luni, însă altele pot să persiste pentru întreaga viaţă, studiile arată că un procent de
30% dintre pacienții au rămas cu dizabilități pe termen lung. În general, persoanele
suferă de dizabilități fizice sesizabile, însă sunt cazuri în care apar și tulburări ale
percepției, memoriei sau ale capacității de a raționa Deficienţele se accentuează şi
rămîn permanente odată cu trecerea timpului, de aceea se recomandă instituirea unui
program de recuperare cît mai curînd posibil.

I: Care sunt factorii de risc care conduc la aparitia unui AVC? Pot fi acestia influentati?

Sigur ca da, cei mai multi pot fi influentati. Prevenția, mai presus de toate,
presupune conștientizarea factorilor de risc care duc la un accident vascular cerebral și
combaterea lor atât de către individ, cât și de către societate. Hipertensiunea este
responsabilă pentru aproape 50% dintre cazurile de accident vascular cerebral, apoi
diabetul, dislipidemiile, obezitatea si bolile cardiace. O altă clasă de factori de risc care
influențează apariția AVC-ului este cea formată din sedentarism,fumat, consum de
alcool exagerat și droguri ilicite. Există și factori care protejează creierul în mod natural
împotriva accidentului vascular: activitatea fizică regulată, educația și activitatea
cognitivă și socială, de asemenea consider ca iar educarea populației este un pas cheie
pentru prevenirea accidentului vascular, a recurentelelor si a complicatiilor pe termen
lung, asta pentru ca toate procesele care conduc la AVC incep la varste tinere.

I: De ce reabilitarea post-accident vascular cerebral? Care sunt obiectivele programului

de reabilitare?

Acordarea de ingijiri medicale pacientilor cu AVC este o misiune in acelasi timp

riguroasa si complicata, un prototip al eforturilor de reabilitare , datorita frecventei sale
ridicate dar si datorita faptului ca , practic, este nevoie de o echipa multidisciplinara
pregatita sa conduca programul de recuperare. Metodele de reabilitare dupa un
accident vascular cerebral difera de la o persoana la alta, insa au aceelasi scop si
anume: recuperarea aptitudinile pierdute , dobandirea unui status functional care sa
ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte personale, acomodarea fizica si
psihica a persoanei cu schimbarile determinate de accidentul vascular cerebral si
integrarea corespunzatoare in familie si comunitate. Aceste aptitudini includ limbajul si
functia motorie. Programul de reabilitare poate incepe chiar din fazele acute si/sau
subacute al bolii , atunci cand starea generala a pacientului permite acest lucru.
Precocitatea initierii reabilitarii este corelata cu rezultatele acesteia, pe principiul „use it
or lose it“ („foloseşte-l sau îl vei pierde“).

I: In ce consta terapia de recuperare? In ce moment putem initia programul si unde?

Combinarea rationala a procedurilor de recuperare medicala cu tehnologiile de

“granita” intr-o schema personalizata, adaptata particularitatilor bolii si pacientului
deschide perspective nebanuite odinioara. Cazurile considerate “irecuperabile” reusesc
sa depaseasca patologia redevenind membrii activi ai comunitatii si un sprijin pentru
familie si societate. Kinetoterapia sau ginmastica medicala reprezinta demersul
fundamental in tratamentul de recuperare. Pacientul trebuie sa invete sa-si mobilizeze
din nou membrele afectate, sa-si corecteze postura corpului, sa isi controleze cat mai
bine echilibrul si coordonarea. Asociat kinetoterapiei se recurge si la alte proceduri
ajutatoare cum ar fi: electrostimularea, laserul, ultrasunetul, undele scurte, terapia cu
campuri magnetice, aplicatii locale de caldura, pentru a controla simptome ca durerea,
redoarea articulara, spasticitatea. Alaturi de tehnicile clasice, ultimii ani au adus noi
metode de reabilitare: CIMT (Constraint-Induced Movement Therapy), BWSTT (Body-
Weight Supported Treadmill Training), stimularea electrica neuromusculara
transdermala, stimularea magnetica transcraniana, reabilitarea prin realitatea virtuala
etc. Se recurge si la medicamente neurotrofice: miorelaxante, antidepresive sau
anxiolitice si injectarea cu toxina botulinica . Astfel aceasta conduita terapeutica
complexa , multidisciplinara contribuie la: imbunătățirea tonusului muscular ,
recuperarea functionalitatii membrelor afectate si reeducarea mersului , reintegrarea
socială și profesională.

Ingrijirea moderna a pacientului sechelar dupa AVC se face cu ajutorul unei echipe
complexe, coordonate de medicul de recuperare, care cuprinde kinetoterapeut,
fizioterapeut, psiholog si logoped (daca pacientul are si tulburari de limbaj). Sustinerea
pacientului de catre familie este esentiala in recuperare, atat pentru ca realizeaza
ingrijirea de zi cu zi a pacientului post ACV, pacient dependent, cu dizabilitate, cat si
pentru sustinere psihoemotionala a acestuia.
 Programul de reabilitarea se poate realiza in unitati special ,in regim de internare sau
in ambulator, in functie de tipul problemelor ,gravitatea acestora si comorbiditatile
asociate.O alta posibilitate este si recuperarea la domiciliul pacientului, dar aceasta
are dezavantajul ca limiteaza activitatile de recuperare datorita lipsei echipamentelor
special necesare si a echipei multidisciplinare care monitorizeaza si evolueaza
permanent pacientul.

I: Ce recomandari aveti pentru pacientii care au suferit un AVC?

Efectele unui AVC pot fi de durata, si, de aceea, reabilitarea este o activitate extinsa
pe toata durata vietii persoanei , activitate ce inplica restabilirea la masura maxima
posibila a capacitatilor fizice , mentale si sociale ale pacientului. Foarte importanta este
si instruirea practica a membrilor familiei si a persoanelor care acorda ingrijiri
pacientului cu AVC cu privire la sarcinile pe care acestia le pot indeplini independent si
sarcinile pentru indeplinirea carora acestia necesita asistenta sau supraveghere. Cheia
de bolta ramane instaurarea precoce a tratamentului, perseverenta pacientului, a
echipei medicale dar si a societatii.