Minesterul Educației și Cercetării al Republica Moldova
Direcția Învățământă General Dubăsari
Gimnaziul Roghi
Cetăți și mănăstiri din Țara Românească.
Epoca medievală (sec.V-XVII)
Elaborat: Prodan Eugeniu
Verificat: Casianov Galina Motto: "Mănăstirea este tinda Raiului, casa Lui Dumnezeu, poarta cerului, locul împlinirilor, cerul cel de pe pământ, locul fericirii, împărăția Lui Dumnezeu.„ Mari duhovnici Cartea este o cetate care trebuie să fie mereu cucerită. Betty Marcovici Mănăstirea Afteia Manastirea Afteia este o straveche vatra monahala, ale carei inceputuri pot fi stabilite in cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea. Potrivit traditiei locului, prima bisericuta s-a ridicat aici dupa lupta de pe Campul Painii, din anul 1479, cand cotropitorii turci au fost biruiti de ostile crestine. In timpul luptei, multi localnici (batrani, femei si copii) s- au refugiat la Plaisor. Dupa castigarea luptei, drept multumire adusa lui Dumnezeu, satele invecinate au ridicat in acel loc un Altar Mănăstirea Cozia Mănăstirea a fost construită, conform legendei, în apropierea altei mănăstiri construită de Negru Vodă. Biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost ridicată între anii 1387-1391, ctitor fiind voievodul Mircea cel Bătrân. A fost sfințită la 18 mai 1388, așa cum reiese din hrisovul lui Mircea cel Bătrân, în care se spunea: „...a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă.” Mănăstirea Aninoasa Mănăstirea Aninoasa este o mănăstire din România situată în comuna Aninoasa, județul Argeș. Mânăstirea Aninoasa a fost fondată de către Tudoran Vlădescu în anul 1678, ctitorul călugărindu-se cu numele Teodosie. Acesta a donat lăcașului de cult mai multe terenuri și a înzestrat sfântul lăcaș cu mai multe obiecte liturgice, vase și clopote, cumpărând mai multe moșii pe care le-a lăsat mânăstirii Cetatea Poieneri Inițial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn; apoi construcția a fost dezvoltată în scop de refugiu sau punct de observație de către Vlad Țepeș, adăugându-i-se turnuri, ziduri și dependințe. Cetatea Poenari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor. Cetatea este menționată într-un document emis de regele ungur Ladislau al V-lea Postumul. Cetatea Turnu Cetatea medievală Turnu (Nicopolis minor, Kule, Holavnic) se află în partea de sud a municipiului Turnu Măgurele la o distanță de 3 km de oraș și la 1 km de confluența râului Sâi cu Dunărea. Cetatea este atestată documentar din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1394) și a făcut parte din structura de cetăți ridicate de acesta pe linia Dunării pentru apărarea Țării Românești de amenințarea turcă. La sfârșitul domniei lui Mircea cel Bătrân, în împrejurări încă neclare, intră sub ocupație otomană. Revine definitiv în posesia Țării Românești abia în anul 1829, când este arsă și dărâmată Cetata Bologa Pe lângă castru, pe malul opus al râului Henț se află o fortăreață, menționată pentru timp de mai multe secole ca Sebesvár și apărând pe majoritatea hărților Evului Mediu ale zonei. Bologa a fost atestată pentru prima oară documentar în 1304 ca Sebuswar, apoi apărând nominalizată cu diverse nume, cum ar fi Sepuswar din 1324, Sebeswar - 1329, Sebeswar alio nomine Hunyadwar - 1398 , Castrum regis Sebes - 1393, Castrum regis Hunyad - 1397, Sebes Varallya - 1760. Regele Sigismund de Luxemburg a donat Bologa împreună cu Cetatea Bran lui Mircea cel Bătrân, după semnarea la Brașov a tratatului de alianță împotriva Imperiului Otoman în 1399. Concluzie: Mănăstirile au avut ul rol important în dezvoltarea culturii și a învățământului în țările române. Cețățile sunt martori al demnității și curajului poporului nostru, care a luptat cu credința pentru apărarea hotarelor țării. Astăzi aceste edificii fac parte din partimoniul cultural al neamului și al omenirii
2 martie - ziua memoriei : 30 de ani de la conflictul armat de pe Nistru [Resursă electronică] : Expoziţie / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Snejana Zadainova, Aliona Purici ; coord: Valentina Topalo ; ed. video: Centrul de Informatizare. – Bălţi, 2022.