DESCOPERIRILE LOR PRIMA REVOLUŢIE INDUSTRIALĂ & URMĂRILE ACESTEIA
Revoluţia industrială a început în Anglia
, dupa anul 1750 şi s-a extins în întreaga lume abia în cea de a doua jumătate a veacului următor. Prima revoluţie industrială a început în Marea Britanie în secolul al XVIII-lea. Această revoluţie a schimbat atât modalităţile de producţie cât şi structura socială şi traiul britanicilor. S-a produs prima masşină cu abur, inventată de James Watt, aceasta fiind prima care a reuşit să transforme energia aburului în energie mecanică continuă. Această revoluţie a adus cu sine şi sisteme de transport şi comunicare îmbunătăţite. Un număr de factori au contribuit la motivul pentru care Marea Britanie a devenit nucleul Revoluţiei Industriale. Printre acestea se regăsesc: rezerve însemnate de fier şi cărbune; materii prime. Industrializarea a fost facilitată de invenţiile masive realizate prin intermediul unui sector financiar- bancar tot mai dezvoltat. Din Anglia , revoluţia industrialî s-a răspândit în Franţa , Belgia, Elveţia iar mai apoi în SUA. A DOUA REVOLUŢIE INDUSTRIALĂ & URMĂRILE ACESTEIA
A doua revoluţie industrială a început
în secoulul al XIX-lea odată cu descoperirea electricității și implementarea producției pe linia de asamblare. S-au produs numeroase descoperiri care au marcat istoria lumii: Mendeleev s-a remarcat în studiul atomului. Volta & Ampere s-au remarcat în domeniul electricităţii. Graham Bell a inventat telefonul. Henrz Bessemer a fost artizanul oţelului. Marie & Pierre Curie au descoperit radiul. A doua revoluţie industrială a impus marea industrie de fabrică în faţa altor modalităţi de organizare de producţie. În acelaşi timp a fpst afctorul determinant în consolidarea statului de mare putere al Angliei, Franţei, SUA, Germaniei şi Japoniei. OAMENII DE ŞTIINŢĂ & DESCOPERIRILE LOR
În secolul al XIX-lea, diferite domenii de
activitate au beneficiat de cercetările ştiinţifice şi de realizările tehnice ale unor importanţi oameni de ştiinţă sau ale unor inventatori. Astfel, a fost posibilă apariţia unor descoperiri sau a unor invenţii de o importanţă deosebită în evoluţia şi modernizarea societăţii. Marie Curie Albert Einstein
Biologia şi medicina au beneficiat de cercetările lui Robert Koch (a descoperit bacilul care
declanşează tuberculoza, în 1882), ale românului Victor Babeş (cercetări în studierea bacteriilor) şi ale altora. În fizică, Röntgen a descoperit radioactivitatea, iar cercetări în domeniul acesta au fost realizate şi de soţii Pierre şi Marie Curie. Italianul Gugliemo Marconi a studiat emisia undelor radio. Albert Einstein a formulat teoria relativităţii spaţiului şi timpului. În chimie, cercetările au determinat producerea de coloranţi, parfumuri, îngrăşăminte, medicamente. S-au produs gaze toxice şi explozibili (Alfred Nobel a inventat dinamita). S-au făcut progrese în privinţa tehnicilor metalurgice. ŞTIINŢA & TEHNICA ÎN SLUJBA RĂZBOIULUI
Progresele tehnico-ştiinţifice au fost
realizate într-o perioadă dominată de rivalitatea dintre marile puteri, în privinţa stăpânirii unor teritorii şi zone de influenţă de pe Glob. Pentru a-şi atinge interesele, aceste mari puteri au urmărit să îşi modernizeze armata şi să îşi crească forţa militară. În aceste condiţii, multe dintre invenţiile tehnice care au modernizat societatea şi-au găsit întrebuinţarea şi în domeniul militar. De aceea, se poate spune că ştiinţa şi tehnica s-au aflat şi în slujba războiului. Reţeaua de căi ferate, telegraful, telefonul, dirijabilele, avioanele, gazele toxice, explozibilii (dinamita) şi altele au fost invenţii utilizate în scopuri militare, în perioada de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. SURSE DE INFORMARE