Stefan cel Mare si

Stefan cel Mare si

Sfint
Sfint
AUTOR::: POPESCU AUTOR::: POPESCU
ALEXANDRU ALEXANDRU
Stefan cel Mare era ful lui
Bogdan al II-lea si nepotul unui alt mare
si luminat voievod al neamului, zis
Alexandru cel Bun si Drept. A domnit
intre anii 1!"-1!#.
$a vremea cind pe cimpul de la
Direptate Moldova l-a ales domn, Stefan
%oda avea cam douazeci de ani. Dar cu
toata tineretea domnitorul s-a aratat
vrednic de fapte si actiuni ce au
consolidat puterea &arii Moldovei, amenintata de multi dusmani
'rapareti dinafara 'otarelor ei.
Acest moment de mare
importanta a urcarii lui Stefan cel Mare pe
tronul Moldovei avea sa fe mentionat si de
marele %oievod pe Siret la istoric (icolae
Iorga in studiul sau )Apogeul puterii statului
roman in timpul domniei de !# de ani ai lui
Stefan cel Mare, Domnul Moldovei)*
)Spri+init de ofterii poloni din vecinatate,
predecesorul sau, miselul ,etru Aron, un fu
nelegitim ai lui Alexandru cel Bun, incerca
sa se mai mentina, dar nu reusi. $a 1 aprilie
1!" era inca la Suceava * imediat dupa
aceasta la 1- april Stefan .irui la Dol+esti in
)/reasca) apoi la 0r.ic si ,etru fugi spre
singurul coltisor ce-i sta desc'is spre
,olonia).
Stefan %oievod, numit
mai tirziu cel Mare si Sfnt, s-a
aratat a f conducatorul iscusit
care a reorganizat oastea
domneasca, dotind-o cu arme de
foc, a inaltat cetati noi si le-a
intarit pe cele vec'i, a pus friu
am.itiilor nesanatoase ale .oierilor
nesatiosi, lacomi de marire si
avere, care se aratau nemultumiti
de urcarea sa pe tronul Moldovei, a
limitat privilegiile celor inavutiti si
a actionat enegric impotriva
tendintelor vadite de dez.inare,
luind apararea taranilor exploatati
fara nici o mila de marii feudali. A
contat-in mod deose.it si la sigur
pe dragostea de tara a razesilor, pe care i-a c'emat la oaste de cite ori
a fost nevoie, rasplatindu-i cu pamint si pretuindu-i pentru virtutile si
cura+ul lor de aparatori ai tarinei stramosesti.
Stefan cel Mare era domnitorul care se .ucura de dragostea
si spri+inul celor multi. Domnia sa a ec'ipat o oaste puternica, .ine
pregatita, inaltind numeroase fortifcatii de aparare la 'otarele
Moldovei 1 asezindule in punctele strategice de navalire a 'oardelor
straine, care se a.ateau ca pu'oiul nestavilit asupra acelor paminturi.
2a un vrednic si iscusit comandant de armata, s-a raz.oit cu pricepere,
lovind pe neasteptate in dusmanii cumpliti ai tarii.
In acelasi studiu (icolae Iorga elogia nu fara emotie si
mindrie domnia lui Stefan cel Mare, acel )... tinar fu de domn care
smulse Moldova din miinile sla.e ale lui ,etru Aron, domn minunat
printr-o inteleapta cumpanire, ca si prin lupte curagioase... dupa o
puternica domnie de o +umatate de veac lasa urmasilor o tara
neatirnata mare, .ogata. ,uternicul lui .rat ridica in sfrsit sceptrul
cazut in tarina al .atrinului Alexandru).
Intr-adevar in paginile de aur ale istoriei noastre de veacuri
sint inscrise victorii de mare rasunet ca cele de la Baia din 13", de la
$ipnic din 1"#, din 2odrul 2osminului de la 14" etc., care au punctat
domnia plina de iz.inzi a acestui mare %oievod al Moldovei.
Insa cele
mai crunte au fost
raz.oaiele purtate
cu ostile otomane
cita frunza si iar.a,
care se napustira
in repetate riduri
ca lacustele asupra
acestui coit de rai,
asezat in calea
marilor furtuni ale
vremii. ,entru
inceput Stefan cel
Mare, ca domn
vrednic si mindru de trecutul glorios al inaintasilor sai, a refuzat sa se
infatiseze la ,oarta si sa plateasca traditionalul tri.ut falosului si
necrutatorului sultan Mo'amed al II-lea, care la 1!5 cucerise faimosul
si invici.ilul pina atunci 2onstantinopol. Infuriat la culme de
nesupunerea si cutezanta domnului Moldovei, el trimise porunca
gra.nica lui Soliman pasa. unuia din demnitarii si ostenii cei mai
incercati ai sai, sa se lase de toate, sa porneasca neintirziat impotriva
g'iaurului Stefan si sa treaca prin foc si sa.ie )vilaietul Bogdania),
precum era numita de turci Moldova...
Soliman pasa renunta la asediul unei cetati al.aneze, aduna
in scurta vreme o armata numeroasa de peste 1-# de mii de osteni
.ine pregatiti si inarmati, setosi de singe si averi, si porni infuriat
asupra Moldovei, al carei domnitor incercase a sfda ,oarta.
Stefan cel Mare, dispunind doar de # de mii de luptatori
cura+osi si iscusitii si de vreo 4 mii de secui, unguri si poloni veniti in
a+utor, a recurs la una din cele mai .ine c'i.zuite tactici, verifcate si in
luptele sustinute mai inainte vreme. 6l a dat porunca sa fe parasite
toate asezarile omenesti care puteau nimeri in calea dusmanilor, sa fe
tainuite proviziile. Astfel dusmanul supus foametei era 'artuit
neincetat, pilcuri de osteni din cei mai vite+i lovind pe neasteptate, ca
fulgerul naprasnic in el.
$upta cea mare, a avut loc la 1# ianuarie anul 1"! pe valea
Birladului la miazazi de %aslui, intr-o asezare mialastinoasa, care
ingreuna desfasurarea fortelor dusmane si manevrarile de armata.
Anume aici isi puse de gind Stefan cei Mare si ostenii sai sa
le intinda capcana turcilor. 7orii zilei cufundata in picla deasa au vestit
prin sunetele de alarma ale trim.itelor si .u.uitul tunurilor inceputul
marii .atalii. 2linc'etele paloselor incrucisate se pierdeau in larma
glasurilor celor raniti. Indemnurile de lupta nu conteneau nici pentru o
clipa. ,area ca
cerul se
impreunase cu
pamintul, potopind
in noroi valea
Birladului, altadata
pustie. Dusmanii
inraiti se
napusteau cu ura
si inversunare
asupra ostenilor lui
Stefan, nada+duind
sa-i inece in singe
si sa treaca prin
foc si sa.ie
frumoasa, dar
napastuita &ara a Moldovei.
Incercat in .atalii, iscusit si viteaz in raz.oaie, stefan
%oievodul s-a aruncat in lupta cea mare si grea, improspatind puterile
ostenilor sai, indemnindu-i prin pilda si cura+ul sau fara de asemanare.
$oviti prin surprindere, turcii au prins a da indarat. 8n atac si mai
naprasnic, savirsit de un pilc de moldoveni, tinuti pana la acea clipa in
rezerva, semana panica in ta.ara turcilor si puse pe fuga trupele
..invici.ile) ale falosului Soliman pasa. &opoarele, securile, g'ioagele
loveau indesat si fara pic de 'odina in dusmani, ca in cele din urma
turcii sa nu mai reziste atacurilor. 6i parasira lunca singeroasa, dind .ir
cu fugitii. 8nii se inecara in mlastina raz.unatoare si ea, altii pilcuri-
pilcuri razlete se risipira in toate partile, spre a se adaposti si a scapa
de loviturile ostenilor temerari ai lui Stefan cei Mare. ,area ca si
vazdu'ul, intreaga natura tineau parte vrednicilor aparatori ai gliei
stramosesti,)si in ziua aceea de marti, a desavirsitei .iruinte - cea mai
mare din viata lui Stefan si asupra celui mai puternic dusman - si
miercuri si +oi pilcuri de vinatori se tinura in urma dusmanilor), avea sa
noteze mai tirziu acelasi reputat istoric (icolae Iorga.
)A fost un groaznic macel si putin a lipsit sa nu fe cu totii
taiati in .ucati si numai cu mare greutate Soliman pasa si-a scapat
viata cu fuga), fusese nevoit sa recunoasca un cronicar turc, martor ai
acelei .atalii.
Dupa .iruinta de la %aslui, constient de puterea si poftele
'apsine ale turcilor, intr-o scrisoare adresata crestinatatii si tuturor
cirmuitorilor din aceea vreme Stefan %oievodul ii avertiza de prime+dia
de moarte ce plutea asupra intregii 6urope.
9i intr-adevar in curind temerile domnitorului moldovean s-
au dovedit intemeiate. In vara anului 1"3 Mo'amed al II-lea purcese
el insusi in fruntea unei armate uriase spre )&ara Moldovei. $a %alea
Al.a si la :az.oieni Stefan cel
Mare, cu o armata de vreo 1-
mii de osteni, nu a putut tine
piept pu'oiului de -## de mii de
turci. Au rezistat insa cetatile
Moldovei, pina la urma sultanul
vazindu-se nevoit sa se intoarca
la ,oarta fara a-si realiza
planurile sale de a supune
Moldova, a-l izgoni pe Stefan cel
Mare si a cuceri noi pammturi
pe malul marii (egre. $uptele cu
turcii au durat pina prin
1;",cind Stefan cel Mare,
accepta platirea unui tri.ut
puternicei ,orti 0tomane,
o.tinind in sc'im. li.ertatea
Moldovei si pacea mult dorita in
'otarele ei stramosesti.
Stefan cel Mare,
vrednicul domnitor al Moldovei a
iz.indit in 5 din cele 53
de,raz.oaie, purtate de-a lungul glorioasei si z.uciumatei sale domnii,
a+ungind sa se, .ucure de faima de .un gospodar ai tarii, iu.itor si
ocrotitor al artelor si culturii. Intre anii 133-134 din indemnul
Domniei Sale au fost sa se inalte manastirea ,utna, a+unsa mai apoi
necropola voievodala si loc de pelerina+ pentru urmasii porniti in lupta
pentru li.ertatea si independenta )&arii Moldovei. Alte monumente de
arta medievala au fost zidite la %oronet ,atrauti, la Borzesti, locul
nasterii si copilariei viitorului voievod, la :az.oieni, :auseni si in alte
paminturi pe unde si-a purtat pasii Domnul nostru cel fara de moarte.
Marele si distinsul Voievod ai neamului, pe care cronicile ni-l
infatiseaza ca pe un barbat nu prea inalt, cu fata ovala, plina, cu
fruntea boltita, senina, cu ochii patrunzatori, de un albastru de Voronet
cu parul inelat lasat pe spate, era, dupa cum afam din scrisa lui
Grigore Ureche "... om intreg la fre, nelenes i lucrul sau ii stia a-l
acoperi si unde nu gindeai acolo il afai. !a lucru de razboaie mester,
unde era nevoie, insusi se vira, ca vazandu-l ai sai sa nu inderapteze,
si pentru aceia rar razboi de nu biruia si unde-l biruia altii, nu pierdea
nade"dea, ci stiinduse cazut "os, se ridica deasupra biruitorilor".
#ar anii, viata zbuciumata pietrecuta in razboaie si fapte
intru binele Moldovei, podagra, guta si rana
de la picior pricinuita in lupta i-au slabit
puterile. !a $ iulie %&'(, in a patra ora a
zilei dupa () de ani si * luni de domnie
tefan cel Mare si fant avea sa se
sfrseasca din viata, pasind in nemurire si
lasandu-ne drept mostenire porunca ce
dainuie de ani si ani prin +ara Moldovei atat
de inspirat si zguduitor evocata de ,arbu
#elavrancea in piesa "-pus de soare". "...
+ineti minte cuvintele lui tefan, care n-a
fost baci pina la adinci batrinete... ca
Moldova n-a fost a stramosilor mei, n-a fost
a mea si nu este a noastra, ci a urmasilor
urmasilor nostri in veacul vecilor /..."
MOLDOVA N TIMPUL DOMNIEI LUI STEFAN CEL MARE
0aracteristica generala a domniei. #omnia lui tefan cel Mare 1%(&)-
%&'(2 a fost perioada cea mai glorioasa din istoria medievala a
rom3nilor, punctul culminant al luptei lor pentru independenta si
afrmare 4n conte5tul civilizatiei europene 4n secolul al 6V-iea. 7eusind
sa instaureze 4n tara un echilibru social, marele domnitor a pus capat
luptelor dintre fractiunile boieresti si a creat o baza sociala pentru
consolidarea puterii domnesti, care 4ntrunea boierimea dregatoare,
slu"itorii 1curtenn, vite"ii etc.2, taranii chemati la oaste, orasenii.
4n politica sa e5terna tefan Voda a demonstrat 4nalte calitati de
diplomat, evit3nd sa aiba concomitent doi inamici puternici. -ceasta i-
a permis sa pastreze independenta tarii, altern3nd relatiile pasnice cu
confictele militare cu puternicile state vecine, afate 4n ascensiune -
Ungaria, 8olonia si 9mperiul otoman. 03nd relatiile cu aceste tari
aduceau la razboaie, tefan a stiut sa utilizeze pe deplin metode
specifce de lupta 1pusteirea teritoriului 4n calea dusmanului, hartuirea
4n continuu pe masura 4naintarii lui 4n interiorul tarii, folosirea cu
iscusinta a avanta"ului reliefului etc.2, care minimalizau superioritatea
numerica a inamicului. #isproportia sau asimetria dintre fortele
moldovene si dusmane nu numai ca nu asigura victoria invadatorilor, ci
dimpotriva, darorita iscusintei domnitorului se termina aproape
4ntotdeauna cu 4nfr3ngerea lor.
Victoriile repurtate de domnitor au permis Moldovei sa devina un
factor politic si militar de un prestigiu e5tern incontestabil. 8ilda de
vite"ie, 4ntelepciune, profunda credinta a marelui domnitor a ramas
4ntruchipata 4n folclor, 4n opere scrise si de arta.
!unga domnie a lui tefan cel Mare cunoaste c3teva etape. 8rima
etapa. %(&)-%()* - corespunde consolidarii domniei 4n plan intern si
e5tern prin impunerea independentei tarii 4n relatiile cu 8olonia si
Ungaria: a doua etapa. %()*-%(;< -perioada marilor confruntari cu
9mperiul otoman: si a treia etapa. %(;<-%='( - noua orientare a
Moldovei 1dupa "rascumpararea pacii" cu turcii prin plata tributului2,
spre un sistem de aliante 14n primul r3nd cu Ungaria2, menit sa
contracareze tendintele de dominatie ale 8oloniei asupra statului
moldovenesc si sa bareze e5pansiunea otomana 4n >uropa.
8olitica interna. tefan cel Mare, ful lui ,ogdan al 9l-lea 1%((=-%(&%2 si
al Mariei 1sau ?ltea2, fica de boier din neamul ,asarabilor, nepotul lui
-le5andru cel ,un 1%(''-%(*$2, vine la domnie 4n primavara anului
%(&) find sustinut de un corp de oaste, pus la dispozitia lui de Vlad
+epes. 7euseste sa-i 4nlature de la domnie pe 8etru -ron si este uns ca
domn "la locul ce se cheama #ireptate" pe iret, la %( aprilie %(&) 4n
prezenta Mitroplitului, boierilor si ostenilor.
8olitica interna a noului domn s-a deosebit de la bun 4nceput de cea a
predecesorilor sai, prin faptul ca el a chemat la colaborare boierii din
antura"ul fostului domn, 4nzestr3ndu-i cu proprietati funciare si
acord3ndu-le 4nalte dregatorii. ,oierii care urmase pe domnul pribeag
8etru -ron 4n 8olonia s-au 4ntors 4n tara. ? alta masura 4ntreprinsa de
domn a fost 4ntarirea institutiilor centrale ale statului. fatul domnesc,
administratia locala, oastea si sistemul de aparare a tarii.
4n fatul domnesc tefan a numit numai boieri cu dregatorii, 4nlatur3nd
pe cei care erau inclusi 4n acest organ numai 4n calitate de mari
detinatori de domenii: fatul
a fost micsorat de la *' la %< membri, 4n fruntea cetatilor a numit
p3rcalabi din r3ndurile boierilor lui de 4ncredere, a creat dregatoria
portarului de uceava, coman-dantul ostirii.
#omnitorul a refacut domeniul domnesc, cumpar3nd sau confsc3nd
de la boierii care se dovedeau tradatori proprietati funciare. 0u aceste
mosii era 4nzestrata biserica si cei care se dovedeau credinciosi 4n
lupta 4mpotriva dusmanilor. tefan ridica la rang de "vite"i" osteni care
se distingeau 4n lupta, acrod3ndu-le proprietati
funciare si privilegii.
#omnul a acordat, de asemenea, privilegii oraselor, a aparat interesele
negus-torilor locali 4n tara si peste hotarele ei, a prote"at caile
comerciale internationale care treceau prin teritoriul Moldovei,
aduc3ndu-i venituri considerabile.
? deosebita atentie a acordat tefan organizarii militare a tarii. >l a
4ntarit "oastea cea mica" 1%'.'''-%&.''' ostasi2, marind rolul garzii
domnesti si a curtenilor 4n componenta ei, s-a preocupat de pregatirea
"oastei mari a tarii" 1*'.''' ostasi2, 4n care se 4nrolau taranii, echipati
cu armamentul lor propriu. 0avaleria si arcasii mol-doveni s-au ridicat
la nivelul celor mai bune ostiri ale vremii. #omnul a 4ntarit si 4nzestrat
cu artilerie cetatile tarii. uceava, @eamt, Aotin, 0hilia, 0etatea -lba,
?rhei, oroca 1fortifcatie anterioara celei actuale2. 8olitica interna
activa si chibzuita a lui tefan cel Mare a servit drept baza pentru
impunerea +arii Moldovei pe plan e5tern ca un stat puternic si prosper.
0oncentrarea puterii de stat 4n m3inile domnitorului i-a permis sa
opuna cu succes rezistenta e5pansiunii tarilor vecine.
8olitica e5terna 4n perioada %(&)-%()*. ?biectivul principal al politicii
e5terne 4n primii ani de domnie a lui tefan cel Mare a fost
normalizarea relatiilor cu 8olonia si neutralizarea pretentiilor de
suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. 0ele preconizate de
voievodul moldovean aveau sorti de izb3nda datorita faptului ca regele
polonez era anga"at 4n confictul 4ndelungat cu cavalerii teutoni, iar
regele maghiar -4n lupta pentru obtinerea coroanei sale, la care
pretindea 4mparatul Brideric al 999-lea de Aabsburg.
0u scopul de a impune 8olonia sa nu dea azil lui 8etru -ron, tefan 4n
%(&; 4ntreprinde o incursiune 4n regiunea sudica a acestei tari. 7egele
0azimir al 9V-lea este nevoit sa 4nceapa tratative cu Moldova. 8rin
tratatul de la ?verchelauti 1pe @istru2 el 4l recunoaste pe tefan domn
si interzice lui 8etru -ron de a se apropia de hotarele Moldovei.
#omnul moldovean, la r3ndul sau, recunoaste formal suzeranitatea
regelui polon, 4n %(<* tefan se casatoreste cu >udochia, fica
cneazului Cievului imion ?lelcovici. #eoarece Ucraina se afa atunci 4n
componenta 8oloniei, aceasta casatorie a apropiat si mai mult pe
domn de regatul polon.
4n aceeasi perioada se 4ncordase relatiile moldo-ungare. 7egele
maghiar pretindea sa fe recunoscut ca suzeran al domnului Moldovei.
!a curtea lui Matei 0orvin se retrage din 8olonia 8etru -ron. Ungaria
continua sa ocupe cetatea 0hilia. #upa 4ncercarea nereusita din %(<$,
la %(<& tefan ocupa 0hilia, find spri"init de locuitorii ei. #rept raspuns
Matei 0orvin hotaraste sa-i scoata pe tefan din domnie.
4n %(<), 4n fruntea unei armate de ('.''' oameni Matei 0orvin
patrunde 4n Moldova. !a ,aia, 4n noaptea de %( spre %& decembrie,
tabara regelui este atacata de oastea lui tefan. 0u pierderi mari,
ranit, regele se retrage. @umai un act de tradare a vornicului 0rasnas
i-a permis lui Mateas sa scape cu viata.
Victoria de la ,aia a consolidat pozitiile lui tefan 4n interiorul tarii si si-
a ridicat prestigiul sau 4n relatiile cu alte state.
4n %(<=, 4n urma unei incursiuni 4n +ransilvania, tefan 4l prinde acolo
pe 8etru -ron si 4l pedepseste pentru uciderea tatalui sau ,ogdan al 9l-
lea.
4n anul urmator, la !ipnic tefan ataca o oaste tatareasca, care
sav3rsise o incursiune la nordul Moldovei. +atarii sunt macilariti, iar
domnul ia masuri de 4ntarire a hotarelor rasaritene ale tarii, fortifc3nd
si cetatea ?rheiului.
Marile razboaie de aparare duse de" tefan cel Mare 4mpotriva
9mperiului otoman, 4n anii )' ai secolului al 6V-lea 4ncepe o noua
perioada 4n domnia lui tefan cel Mare, care se cracterizeaza prin
organizarea rezistentei 4n fata agresiunii otomane si afrmarea +arii
Moldovei 4n politica europeana.
Un preludiu al marilor confruntari armate cu otomanii au fost
4ncercarile lui tefan de a instaura pe tronul +arii 7om3nesti un domn
ostil turcilor.
!a 4nceputul anilor )' teritoriul +arii 7om3nesti devine teatru de razboi
4ntre oastea moldoveneasca si turcii, care 4l sustineau pe domnul
favorabil sultanului, 4n %()* tefan 4nlatura de la tronul muntean pe
7adu cel Brumos si aduce la domnie pe !aiota ,asarab. #omnul
Moldovei 4nceteaza de a mai plati turcilor tribut 1primul a platit tribut
turcilor 8etru -ron, la %(&<2.
-ctiunile domnului moldovean erau dictate de situatia internationala
favorabila luptei antiotomane. 4ncep3nd cu anul %()$ sultanul era
anga"at 4n razboiul din -sia cu statul turcmen -DDoEunlu, care era 4n
alianta cu o coalitie antiotomana din >uropa, condusa de Venetia.
tefan se alatura coalitiei. #ar 4ncercarea lui de a se 4ntari la #unarea
de Fos nu reuseste. !aiota ,asarab trece de partea turcilor. tefan
4nscauneaza un alt domn - ,asarab cel +3nar, dar pentru o scurta
durata de timp.
8entru 8oarta teritoriul Moldovei avea o mare importanta strategica,
mai ales datorita cetatilor 0hilia si 0etatea -lba, care nu permiteau
turcilor de a preface Marea @eagra 4n "lac turcesc" si a stabili controlul
lor asupra regiunii #unarii de Fos. +urcii doreau sa puna stap3nire pe
caile comerciale, care treceau prin Moldova, sa acapa-reze bogatiile
acestei tari.
9n iarna anilor %()(-%()& o mare armata otomana de %''.'''-%$'.'''
ostasi, condusa de oliman 8asa, favoritul sultanului Mehmed al 9l-lea,
patrunde 4n Moldova. tefan aplica tactica "pam3ntului p3r"olit" pe tot
drumul parcurs de dusman, 4n fruntea "oastei mari" a tarii 1('.'''
ostasi moldoveni, &.''' secui si $.''' polonezi2 tefan asteapta pe
pasa la sud de Vaslui 4ntr-o vale 4ngusta a r3ului ,3rlad, cu dealuri
apropiate unul de altul, ce e5cludea desfasurarea trupelor inamice. &;
4n dimineata cetoasa de %' ianuarie %()& oastea otomana s-a ciocnit
cu pedestrimea moldoveneasca. emnalul din tr3mbitele moldovenilor
din partea opusa i-a facut pe turci sa creada ca sunt 4ncercuiti. +urcii
trec ,3rladul pe la 8odul 4nalt, dar sunt atacati din spate de cavaleria
moldoveneasca. tefan obtine o stralucita victorie, iar oliman scapa
prin fuga.
Vestea izb3nzii lui tefan Voda a avut un mare rasunet la curtile
europene. 8apa i5t al 9V-lea i-a atribuit lui tefan titlul de "atlet al lui
Arist".
Victoria de la Vaslui a spulberat sperantele sultanului de a supune
rapid +ara Moldovei. >ra clar ca ofensiva otomana 4n directia Moldovei
va f reluata. #ar, ca si 4n cazul lui lancu de Aunedoara, fortele
europene, ocupate cu razboaie 4ntre ele, ram3n indiferente fata de
lupta cu turcii. Unica reusita a lui tefan este 4ncheierea 4n iulie %()& a
unui tratat de alianta cu Ungaria. #omnul Moldovei a acceptat
suzeranitatea formala a regelui maghiar.
Gntre timp otomanii ocupa portul 0aHa din 0rimeea, iar un an mai
4nainte ocupase principatul Mangup de acolo 1domnul moldovean era
casatorit, dupa decesul >udochiei, cu Maria, sora c3rmuitorilor
Mangupului2. ultanul impune si pe hanul 0rimeii sa-i devina vasal.
+atarii devin un pericol permanent pentru hotarele de vest ale
Moldovei. 0a urmare, echilibrul de forte din bazinul nordic al Marii
@egre se schimba 4n favoarea otomanilor.
4n vara lui %()<, 4nsusi sultanul Mehmed al 9l-lea 4n fruntea unei oaste
de %''.'''-%&'.''' oameni patrunde 4n Moldova. #inspre rasarit +ara
Moldovei este atacata de tatari - noii vasali ai sultanului, care "efuiau
populatia. tefan Voda este nevoit sa permita ostenilor - tarani
chemati la "oastea mare" - sa se 4ntoarca la satele lor si sa le apere de
tatari. Voievodul ram3ne numai cu "oastea mica". >l utilizeaza tactica
"pam3ntului p3r"olit", cre3nd mari difcultati 4n aprovizionarea oastei
otomane. tefan 4ncearca sa-i opreasca pe sultan, d3nd la $< iulie
%()< batalia de la Valea -lba 1numita apoi 7azboeni2 l3nga @eamt. 0u
tot eroismul de care au dat dovada ostenii Moldovei, tefan a fost
nevoit sa se retraga 4n munti. -colo el cheama " oastea mare". +urcii
ard 4mpre"urimile cetatilor uceava, @eamt, Aotin, dar nu le pot cuceri.
?astea otomana, slabita de lipsuri si hartuita 4n continuu de
moldoveni, a 4nceput sa se retraga, parasind Moldova "fara isprava",
dupa cum afrma cronicarul Grigore Ureche. 0ampania otomana s-a
soldat, astfel, cu un esec politic al sultanului. #orind sa obtina ragaz, 4n
%()< tefan 4ncheie pace cu turcii, 4n anii care au urmat tefan 4si
cauta aliati. >l trimite la Venetia o solie, care avea drept scop sa
demonstreze rolul strategic al Moldovei de avanpost al lumii crestine 4n
fata e5pansiunii otomane si sa avertizeze ca viitorul atac al turcilor va
f asupra cetatilor 0hilia si 0etatea -lba. #ar apelurile lui tefan au
ramas fara raspuns, 4n %()= venetienii, iar 4n %(;* Matei 0orvin
4ncheie pace cu 8oarta.
#e situatia internationala favorabila pentru turci profta sultanul
,aiazid al 9l-lea 1%(;%-%&%$2, care 4n %(;( cucereste cetatile 0hilia si
0etatea -lba. -stfel, Marea @eagra se transforma 4n lac turcesc, iar
Moldova devine permanent amenintata si supravegheata de otomani.
tefan Voda nu s-a putut resemna cu pierderea acestor principale
bastioane de rezistenta ale Moldovei, "cheile" drumurilor comerciale
de la mare spre centrul >uropei.