Miron Costin

Iancu (Ioan) Costin

 tatăl lui Miron Costin

 protejat al lui Miron Barnovski şi Moise
Movilă
 mare postelnic; hatman
 nu ştia carte, dar se pricepea la diplomaţie
Miron Costin-date biografice

 1633-1691
 educaţie deosebit de aleasă pentru vremurile acela
 Colegiul iezuit din oraşul Bar (Polonia)
– Trei clase de gramatică
– Două de umanioare în limba latină
 Până la 20 de ani trăieşte în Polonia
 Revine în ţară în vremea lui Vasile Lupu (1653)
Miron Costin-date biografice

 se căsătoreşte cu Ileana Movilă, nepoata fostului

domnitor Simion Movilă
 sluger; paharnic; pârcălab; mare comis; mare vornic;
mare logofăt
 Constantin Cantemir
– staroste la Putna
– stârpeşte tâlharii
 Moare în 1691
– decapitat din porunca lui Constantin Cantemir
Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron-vodă încoace, de
unde este părăsit de Ureache vornicul de Ţara de Gios

 1595-1661 (66 ani)

 continuă cronica lui Ureche
 prezintă din punctul de vedere moldovenesc domnia lui Mihai
Viteazul
 domniile Movileștilor (începutul influenței culturale a Poloniei în
Moldova)
 luptele de la Țutora (1620)
 Domniile lui Vasile Lupu, Radu Mihnea, Miron Barnovschi
 Domniile lui Gheorghe Ștefan,Gheorghe Ghica și Ștefan Lupu
 editat de M. Kogălniceanu,1842, cu litere chirilice
 Bucureşti, 1872, cu litere latine
Caracteristici

 o epocă de decădere politică

 o vreme de mare zbucium
 superioară celorlalte cronici moldovenești prin valoarea istorică
și literară
 martor ocular la evenimente
 se dorește a fi imparțial
 nu e în slujba niciunuia dintre domni
 este mai analitic
 grija de a nu lăsa neînsemnate evenimentele
 a circulat în diferite copii şi compilaţii (circa 56)
Izvoare externe

 Chronica gestorum in Europa singularium

– Cracovia, Paulus Piasecius
 urcarea pe tron a lui Ştefan Radu-vodă, a lui Ieremia
Movilă, a lui Ştefan Răzvan
 cucerirea Moldovei de către Mihai Viteazul
 domnia lui Ştefan Tomşa
 luptele fiilor şi ginerilor lui Ieremia Movilă pentru
recucerirea tronului Moldovei
 bătălia de la Hotin
Izvoare externe

 Sarmatiae Europeae Descriptio

– Cronica lui Alessandro Guagnini
– românii ţin de "religia greacă sau ruteană“
– se pot despărţi de soţiile lor (deşi Despot Vodă le
ridicase această îngăduinţă)
– au "deprinderi barbare“
– "revendică pentru sine cinstea de a fi mai presus
decât toţi creştinii"
Alte izvoare

 Origines et occasus Transsylvanorum, Lyon, 1667

– Laurentiu Toppeltin de Mediaş
– originea şi obiceiurile popoarelor din Transilvania
– istoria Transilvaniei în cadrul istoriei Ungariei până la crearea
principatului -1541
– istoria principatului până la urcarea în scaun a lui Mihai Appafy -
1662
 1653-1661
– însuşi martor ocular
Greşeli

 Menţionarea a doi domni care nu au domnit

niciodată
– Ştefan Radu
 Există Ștefan Răzvan, hatman (comandant al armatei)
– Bogdan Movilă
 Informaţia cum că Sigismund Bathory a
abdicat din cauza bătrâneţii, el fiind tânăr de
fapt
Stihuri de descălecatul ţării

“Neamul ţărîi Moldovei de unde trăgănează?

Din ţările Rîmului, tot omul să creadză.
Traian întîi, împăratul, supuind pre dahii,
Dragoş apoi în moldoveani premenind pre vlahi
Martor este Troianul, şanţul în ţara noastră
Şi Turnul Săverinul, munteani, în ţara voastră.”
Contextul

 vremurile erau deosebit de tulburi şi nu

stăteau sub cârma omului
 în timp de „nepace” muzele tac:
"Ce sosiră asupra noastră cumplite aceste
vremi de acmu, de nu stăm de scrisori, ce de
griji şi suspinuri."
Predoslovia

 asumarea responsabilităţii
– „Eu voi da samă de ale mele câte scriu!"
 scopul
– „cât să nu să uite lucrurile şi cursul ţării de
unde au părăsit a scrie Ureche vornicul".
– “să hie de învăţătură, ce ieste bine şi ce
ieste rău şi de ce-i să să ferească şi ce va
urma hie cine”
Guvernarea

 Ţara trebuie condusă de marii boieri

 Domnul e unsul lui Dumnezeu
– “Domnul, ori bun, ori rău…oricum este de la
Dumnezeu este”
 Trebuie să trateze bine boierii
– “milele domnilor pot aşedza ţările, nemila şi
lăcomia fac răsipă”
 să fie „o matcă fără ac"
Martor ocular

 „Den cinci simţiri ce are omul, anume vederea,

auzul, mirosul, gustul şi pipeitul, mai adevăraţii de
toate simţiri ieste vederea. Că pren audzu, câte aude
omul, nu să poate aşedza deplin gândul, este aşea
ce să aude, au nu este, căci nu toate sintu adevărate
câte vin pren audzul nostru. Aşea şi mirosul de multe
ori înşală, fiindu multe mirodeniii dentăiu grele, iară
apoi mare şi iscusit miros făcu. ..
Martor ocular

 Gustul încă este aşea că multe ne păru că

sintu dulci apoi simţimu amărăciune şi
împotrivă, multe amare că sintu ne păru că
sintu dulci. Pipăitul, iară şi multe pipăim în
chip de une şi sintu altele şi nu le putămu a
le cunoaşte cu singur pipăitul, fără vedere.
Iară vederea singură den toate aşadză în-
adevăr gândul nostru, şi ce să vede cu ochii
nu încape să hie îndoială în cunoştinţă"
Prezentarea amănuntului

 descrierea acţiunilor militare

 soarta războaielor stă „în clipala ochiului“
 Vasile Lupu
– fugind din calea lui Gheorghe Ştefan, „şidea de ceia parte de
Nistru pre un scăuieş"
 Matei Basarab
– bătălia de la Finta
– a fost lovit de un glonţ „aproape de încheietura genunchiului şi l-au
priceput un paicu şi au năvălit la scara lui Matei vodă, să nu cumva
cază".
Domnia lui Ştefan Tomşa

 un tiran crud care tăia boierii “din te miri ce”

 umbla cu un călău negru şi buzat lângă sine pe
capra trăsurii
– „S-au îngrăşat, doamne, berbecii buni sîntu de giunghiat".
 comentariul moralizator al cronicarului:
– „Fericiţi sînt aceia domni, cărora ţările lor slujescu din
dragoste, nu din frică, că frica face urâciunea, şi urâciunea
cât de târdziu, tot izbucneşte."
Gaspar Graţiani
 „de pre ascunsu în toate posturile mânca carne"
 căinarea Ţării Moldovei
 „O! Moldova, di ar hi domnii tăi, carii stăpânesc toţi în tine
înţelepţi, încă n-ai peri aşa lesne. Ce, domniile neştiutoare
rândul tău şi lacome sîntu pricină peirei tale. Că nu caută să
agonisească sie nume bun ca la ţară, ce caută desfrânaţi
numai în avuţie să strângă, care apoi totuşi să răsipeşte şi încă
şi cu primejdii caselor lor, că blăstâmul săracilor, cum să dzice,
nu cade pe copaci, cătu de târdziu”
Domnia lui V. Lupu

 “fericită domnie lui Vasile vodă, în care de au

fost, cândva această ţară în tot binele şi
belşug, şi plină de avuţie, cu mare fericire şi
trăgpnată până la 19 ani, în dzilele aceştii
domnii au fost”
 Strădania acestuia de a da strălucire
Moldovei
Nacazania adresată lui V. Lupu

 „O! nesăţioasă hirea domnilor spre lăţire şi avuţie

oarbă. Pre cât să mai adaoge pre atâta râhneşte.
Poftile a domnilor şi a împăraţilor n-au hotar. Avându
multu cum n-ari avea nemică le pare. Pre câtâ-i dă
Dumnedzău, nu să satură. Avându domnie, cinste şi
mai mari şi mai late ţări poftescu. Avându ţară, şi
ţara altuia a cuprinde cască şi aşea lăcomindu la
altuia, sosescu de pierdu şi al său. ..
Nacazania adresată lui V. Lupu

 Multe împărăţii în lume, vrându să ia alte ţări, s-au

strânsu pre sine. Aşea s-au stânsu împărăţiia lui
Darie împăratu de Alexandru Machidon; vrându să
supuie ţărâle greceşti şi toată Machidoniia, Darie au
stînsu împărăţiia sa, de au cădzutu pre mânule lui
Alexandru Machidon. Aşea împărăţiia Cartaghinii
vrându să supuie Ramul, au cădzutu la robiia
râmlenilor. Aşea Piru-împăratu, vrândă să ia Italia au
pierdut ţările sale."
Nacazania adresată lui V. Lupu

 moralizează ambiţia lui Vasile Lupu

 exclamaţia iniţială e calculată pentru efect
 punerea verbului din principală la sfârşit, ori într-un
punct culminant
 exemplele clasice celebre: mărirea şi căderea unor
Darie împărat, Alexandru Macedon, Cartagina şi
Roma etc.
 efectul retoric-moralizator
Partea memorialistică

 personaje şi situaţii deosebit de vii

 observarea gestului caracteristic
 notează vorbirea şi trăsăturile psihologice şi
comportamentul personajelor
Povestea soţiei lui Ieremia Movilă

 o ambiţioasă fără margini

 bănuită de a fi otrăvit cumnatul, pe Simion
 aduce în ţară armata poloneză cu scopul de a cuceri
tronul
 a fost prinsă şi dusă în cortul lui Schinder-paşa
 „Boieri, m-au ruşinat păgânul!"
 „La această ocară au sosit casa lui Ieremia vodă şi
poate hi pentru răutăţile ei, că era o femeie
răpitoare, precum spunu şi de vreme ce au otrăvit
pre cumnatu-său pre Simion vodă şi de frica lui
Dumnedzău depărtată".
Semeţia şi deşertăciunea leşească
 observată în persoana unui sol polon la Poartă
 pusese să i se potcovească caii cu potcoave de
argint prinse numai într-un cui, anume ca să cadă
pe uliţele Tarigradului
 audienţă la sultan
 cere un scaun şi neprimindu-l se dezbrăcă de
cabaniţa împodobită cu aur şi pietre scumpe şezu pe
ea
 o va lăsa „să hie preţul ei la vistieria împărătească
de un scaun, să hie de solii leşeşti."
Exprimarea populară

 Radu vodă (e vorba de Radu Mihnea)

– îl „sapă" pe Ştefan Tomşa la Poartă
 Alexandru Iliaş
– e ca ca lupul care-şi schimbă părul, dar nu şi
năravul
– petrecea numai cu sfetnicul său de taină,
veneticul Batişte Veveli, în timp ce boierii
„cârpeau" cum puteau şi ei trebile publice
Psihologia gloatei

 Batişte e dat mulţimii răsculate spre a-l linşa

 „Dacă au agiunsu în şesul Bahluiului domniia, aproape de
mănăstirea Balica, locul era tot plin de oameni, nu să vedea
şesul deşertu necăiuri. Striga: „Dă-ne doamne, pre greci". Unii
hăicăia, alţii suduia şi jecuiia. Şi acolo au strigat pre Batişte, să
le dea, carele era tot aproape de Alexandru Vodă, vădzându şi
strigarea pre sine. Ce, nu sta domnia de grijea lui, ce de grijea
sa şi numa ce i-au dzis să să depărtedză de la dânsul. Si aşea
au apucat şi l-au dat pre mâna ţăranilor. Nespusă vrăjmăşiia
prostimei! Si aşea, fără de nice o milă, de viu, cu topoară l-au
făcut fărâme.”
Valoarea literară

 1653-1661
– Desfăşurarea epică a unui roman
 Tablouri de armate ca în romanele istorice
– Cavaleria poloneză
– Infanteria moldovenească
 Nu introduce factori divini, totuşi crede în
semne
– Invazia lăcustelor
Comparaţii homerice
 Situaţia jalnică a lui Vasile Lupu:
 “Precum munţii cei înalţi şi malurile cile înalte, cându să
năruiescu de vro parte, pre cât sintu mai înalţi, pre atâta şi
durât făcu mai mare, cându să porneascu şi copacii cei înalţi,
mai mare sunetu fac, cându să oboară, aşea şi casele cele
înalte şi întemeiate cu îndelungate vremi, cu mare răzsipă
purcegu la cădere, cându cad. Într-acela chip şi casa lui Vasile
vodă, de atâtea ai întemeiată, cu mare cădere şi răzsipă şi apoi
şi la deplină stângere au purces de atuncea".
Proverbe şi zicători

 Ieremia Movilă
– „s-ar fi agiuns cu dare" de bani la
generalul Basta, pentru uciderea
mişelească a lui Mihai Viteazul
– „Banii răscolescu împărăţiile şi mari cetăţi
le surupă, cum să dzice cu un cuvânt
leşescu: Sula de aur zidiul străpunge"
Proverbe şi zicători

 turcii nu mai ţin seamă de „uricile" date lui

Constantin Movilă pentru „domnie vecinică,
lui şi feciorilor lui", şi, avizi de plocoane, dau
domnia lui Ştefan Tomşa al II-lea:
– „că turcul cu vreme dă cu vreme ia, precum este
vremea aşea lasă, blându cându ieste vreme de
blândeţe, sămăţu şi ageru, când este vreme de
sămeţie".
Limba

 Construcţia frazei este latinească, uneori forţată

– Predicatul la sfârşit
– Atributul despărţit de subiect
 “ştiutoare de vina sa hire”
– Complementul separat de predicat prin intercalarea altor
părţi de propoziţie
 “au fost a răzsipei casei lui Vasilie vodă pricină”
– Eliziunea predicatului
 “Amu, fără nici o grijă, tari şi semeţi leşii”
C. Negruzzi

 Are meritul de a fi ştiut să pună exact la locul

potrivit cunoscuta replică a Lăpuşneanului:
 Proşti, dar mulţi!"
M. Sadoveanu,
Nunta Domniţei Ruxandra

 nunta fiicei lui Vasile Lupu cu Timuş, feciorul

hatmanului căzăcesc Bogdan Hmielniţki
 Miron Costin asigură cititorul că se bazează
pe lucruri ştiute foarte bine
 opinia defavorabilă despre „ţărănia" cazacilor
e exprimată în mod direct
 Vasile Lupu e prezentat într-un loc
„frângându-şi mânule de ginere ca acesta”
Miron Costin-poet

 Anterior perioadei de cronicar şi prozator

– soarta schimbătoare
– norocul alunecos
– mărirea urmată aproape întotdeauna de cădere
– invocarea marilor exemple din istoria antichităţii
– scopul vieţii omului: „agonisirea" de „bun nume"
Viiaţa lumii

 poem filosofic
 1671-1673
 Predoslovia voroavă la cetitor
– „să să vază că poate şi în limba noastră a
fi acest feali de scrisoare ce să chiamă
stihuri”
Primele noţiuni de prozodie şi de teorie
literară românească

 Măsura
– “stihul ieste nu ca altă scrisoare dezlegată, ci
ieste legată de silave cu număr, rimă [...]”
 Rima
– “deci are şi altă datorie stihul: cuvintele cele [de]
la sfîrşitul stihului a doao stihuri să tocmască într-
un chip, pe o slovă să să citească, cum ieste: aţa
— viiaţa, frunte — munte, lume — spume”
Tema poemului

 Motto din Ecleziast

– Deşertarea deşertărilor şi toate sunt deşarte
 Fortuna labilis
– „Fum şi umbră sînt toate, visuri şi părere"
– “Toate-s nestătătoare, toate-s nişte spume”
 Ubi sunt
“Unde-s ai lumii împăraţi, unde ieste Xerxes,
Alixandru Machidon, unde-i Artaxers,
August, Pompei şi Chesar? ”
Comparaţia vieţii cu o aţă subţire
 De origine ovidiană
“A lumii cînt cu jale cumplită viiaţa
Cu griji şi primejdii, cum ieste şi aţa,
Prea subţire şi-n scurtă vreme trăitoare…”
 O vom regăsi la N.Văcărescu
“Un pic dă nădejde d-aş şti c-o să-mi vie,
Şi traiul mai dulce că poate să-mi fie,
Atuncea şi viaţa mi-ar fi doar mai scumpă,
Şi aţa ce-o trage n-aş vrea să se rumpă. “
Un pic da nadejde d-aş şti c-o sa-mi vie
Curgerea ireparabilă a timpului

 Tehnica repetiţiei
„Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară;
Cele ce trec nu mai vin, nici să-ntorcu iară.
Trece veacul desfrânaţii, trec ani cu roată,
Fug vremile ca umbra şi nici o poartă
A le opri nu poate."
Instabilitatea norocului

“Norocului i-au pus nume cei bătrâni din lume,

Elu-i acela ce pre mulţi cu amar să afume.
El suie, el coboară, el viiaţa rupe,
Cu soţia sa, vreamea, toate le surpe.
Norocul la un loc nu stă, într-un ceas schimbă pasul.
Anii nu pot aduce ce aduce ceasul.”
“Că nu sînt vremile subt cârma omului,
ci bietul om subt vremi"

 idee exprimată în proză

 revine insistent în cadrul poemului:

„Supt vreme stăm, cu vremea ne mutăm viiaţa.

Umblăm după a lumii înşelătoare faţă."
Lucrurile sunt lunecoase şi schimbătoare

 constată că vremii şi norocului li se asociază

moartea, aceeaşi pentru toţi:
“Moartea, vrăjmaşa, într-un chip calcă toate casă,
Domneşti şi-mpărăteşti, pre nimeni nu lasă,
Pre bogaţi şi săraci, cei frumoşi şi tare,”
Conduita umană

 Omul trebuie să facă fapte bune

 Binele e ţelul suprem al vieţii
“Zice David prorocul, “Viaţa ieste floare,
Nu trăieşte, ce îndată ieste trecătoare”
De neamul moldovenilor….

 lucrare savantă
 dizertaţie istorică privitoare la originile
românilor
 pornea din „durerea inimii“
 spre „a scoate lumii la vedere felul neamului"
Scopul

 a nu-l lăsa „cu mare ocară înfundat" de unii

scriitori
 o operă polemică
– „ nici ieste şagă a scrie ocară veacinică unui
neam. Cînd ocărăsc într-o zi pe cineva ieste greu
a răbda; dară în veci?”
 „eu voi da seama de ale mele, cîte scriu”
De neamul moldovenilor….

 originalul nu s-a păstrat

 copii din secolul al XVIII-lea:1712 cea mai veche
 7 capitole
 neterminată
 prima noastră scriere de polemică ştiinţifică
 menită să răstoarne „basna" lui Simion Dascălul şi
să lămurească originile neamului
Izvoare

 Toppeltin: Originile şi căderea transilvanilor

(Origines et occasus Transylvanorum)
– ştirile despre cucerirea Daciei de romani
– menţiunile despre numele dat italienilor şi românilor
de diferite popoare
– informaţii despre obiceiuri şi tradiţii
Predoslovia
 „Începutul ţărilor acestora şi a neamului moldovenesc şi
muntenesc şi cîţi sunt în ţările ungureşti cu acest nume români
până astăzi, de unde sunt , şi din ce seminţie, de când şi cum
au descălecat aceste părţi de pământ, a scrie multă vreme la
cumpănă au stătut cugetul nostru. Să încep osteneala aceasta
după atîtea vacuri de la descălecatul ţărilor dintîi, de la Traian
împăratul Rîmului, cu câteva sute de ani preste mie trecute, se
sparie gândul. A lăsa iarăş nescris, cu mare ocară înfundat
neamul acesta de o samă de scriitori, este inimii durere. Biruit-
au gândul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere
feliul neamului, din ce isvor şi seminţie sunt lăcuitorii ţării
noastre Moldovei, Ţării Munteneşti şi românii din ţările
ungureşti, cum s-au pomenit mai sus, că tot un neam şi odată
descălecaţi sunt ."
Necesitatea unei asemenea scrieri

 “Îndemnatu-m-au mai mult lipsa de ştiinţa

începutului aceştii ţări, de descălicatul ei cel
dintîi, toate alte ţări ştiind începuturile sale.”
Capitolul I- De Italiia

 de unde a adus Traian colonişti în Dacia

 “i-au zis raiul pământului”
 “oameni iscuţiţi, la cuvânt stătători peste toate
neamurile”
 „Toate lucrurile, dacă să încep a spune den cepului
său, mai lesne să înţeleg. Şi neamul moldovenilor
fiindu dintr-o ţară care să chiamă Italiia, de Italiia şi
de împărăţiia Râmului, a căriia împărăţii scaunul,
oraşul Râmul, în dricul Italii ieste, a pomeni întâi ne
trage rândul".
Capitolul II- Pentru împărăţia Rîmului

 Tradiţia fondării Romei

 Informaţii preluate din Eneida de Vergiliu
 Istoria lui Titus Livius
– Fondarea Romei
Alte informaţii

 India - patria primitivă a strămoşilor noştri

băştinaşi, veniţi în Dacia de multă vreme
 Respinge basna conform căreia 600.000 de
ostaşi formaţi din tâlhari au venit în Dacia
Prezentarea

 nu cade în eroarea de a confunda istoria

poporului român cu aceea a romanilor
 povesteşte pe larg despre Italia şi Imperiul
roman
 cucerirea Daciei de către Traian
– într-un singur război, crede el
 expunere cursivă
 comunicarea afectivă cu cititorul
Miron Costin - scriitor de limbă polonă

 lucrări din domeniul istoriei

 pentru a-şi informa prietenii cărturari din ţara
vecină cu privire la ţările române
 Cronica Ţărilor Moldovei şi Munteniei
 Poema-polonă
Cronica Ţărilor Moldovei şi Munteniei

 19 capitole
– primele cinci au un caracter istoric
– celelalte au un caracter lingvistic, etnografic şi
geografic.

 elaborată în jurul anului 1677

Caracteristici

 prima scriere de informare a străinătăţii despre

Ţările Române semnată de un român
 prima carte despre geografia şi organizarea politică
a ţărilor române
 pune problema originii românilor
 încearcă să dovedească latinitatea limbii prin lexic
Greşeli

 Dacii sunt un popor tătăresc

 Au fost supuşi de romani înainte de Traian
 Cuţovlahii sunt urmaşii soldaţilor romani infirmi
rămaşi în Macedonia
 Muntenii sunt numiţi de turci vlahi negri pentru că
locuind la şes sunt bătuţi de soare
 Dragoş n-a fost păstor, ci fiu de domn
Poema-polonă

 dedicată regelui Jan Sobieski

 prima scriere de „propagandă" din literatura
română
 un îndemn către regi să se unească sub
Sobieski împotriva turcilor
 un avertisment că polonezii vor împărtăşi
soarta Moldovei dacă nu o vor scăpa de
jugul otoman
Concluzii

 primul scriitor care confirmă importanţa scrisului şi a

cărţii
 „Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitorule, să-ţi
dăruiască după aceste cumplite vremi anilor noştri,
cândva şi mai slobode veacuri, pentru care, pe lângă
alte trebi, să aibi vreme şi cu cetitul cărţilor a face
iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi
mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât
cetitul cărţilor".