Romania

intre Orient
si Occident
Componenta grupei:
Chiorescu Theodora Andreia
Cusen Maria Alexandra
Gheorghe Ema Mihaela

15.11.2010
Profesor coordonator:
D-na Coman Ramona
“Istoriaisi bate joc de cei care nu o
cunosc, repetandu-se”
“Nu ma tem nici de banuiala ca as intrece
masura, nici de invinuirea ca as ponegri
de voi spune ca nu se afla pe fata
pamantului un neam de ticalosi mai
marsavi decat fanariotii”

Contele de Langeron
 Despre Fanar si Fanarioti

La Constantinopol, pe malul sudic al

Cornului de Aur, a existat si exista si azi
cartierul Fanarului, numit astfel de la un
far, pus acolo pentru orientarea corabiilor.
In acest cartier locuiau in special greci,
oameni priceputi in afaceri, cu multe relatii,
cunoscand bine pe fruntasii imparatiei,
carora le furnizau tot felul de marfuri,
ambitiosi, dar in acelasi timp intriganti si
lacomi.
Singurul tel al tuturor acestor fanarioti,
tintit inca din cea mai frageda
copilarie, era un loc de domnitor in
Muntenia sau Moldova .
Privita in general, epoca fanariotilor a
fost o epoca de decadere.
Intriga, bacsisul, mita au pret din ce in
ce mai mare, iar in schimb “caracterele
devin din ce in ce mai rare” .
 Obiceiul incoronarii
Desi situatia lor era atat de subreda,
domnitorii din Moldova si Tara
Romaneasca, la sfarsitul epocii
fanariote, sunt inscaunati cu mare fast,
potrivit unui ritual mostenit de la fastul
incoronarii imparatilor bizantini.
Dimitrie Cantemir – “Descriptio
Moldaviae”
“Cu acest alai, pleaca pana la curtea vizirului, calare, […], iese
din cetate si se indreapta care marea biserica a Patriarhiei din
Constantinopol. Oricine il vede pe domnitor calare, turc sau
credincios, chiar daca e asezat in dugheana sa, trebuie sa se
ridice in picioare, sa-si incruciseze mainile pe piept sis a-si
plece capul; mai mult decat atat, indata ce a trecut pragul
portii, toate sentinelele de ieniceri sunt aliniate de sefii lor si-l
salute pe domnitorul care trece, ca si pe marele-vizir,
plecandu-si capul, punandu-si mana dreapta pe inima si
tragand in jos de pulpana hainei, semn de mare cinste la ei,
vrand sa spuna ca il respecta atat de mult pe domnitor, incat isi
acopera picioarele in fata lui si nu se incumeta sa se miste
decat daca o va porunci el. “
 Economia
Teritoriul tarilor
romanesti era ciuntit,
fiscalitatea se
accentueaza, iar intriga,
bacsisul si mita au pret
din ce in ce mai mare.
Astfel, in ordinea
sociala, se da o
oarecare libertate
taranilor, se infiinteaza
spitale si scoli, se
impun noi legi, insa
toate acestea nu
compenseaza marile
scaderi ale epocii
fanariote, care ramane
totusi o perioada destul
de trista a istoriei
noastre.
Tara era impartita in judete, fieare judet fiind carmuit de
un administrator, numit, ca si in Rusia, ispravnic.
Fiecare familie trebuia sa plateasca la Divan o “dajdie”
oarecare, care putea fi reprezentata de bani, vite sau
grane.
Statul avea venituri, mai intai de pe urma capitatiei,
apoi din impozite indirecte si de la vami. Multa vreme,
impozitele indirecte ajungeau numai in vistieria
domnitorului, deosebita de cea a statului. Dupa
reformele lui Constantin Mavrocordat, cele doua
vistierii s-au unit intr-una singura.
 Politica
Romanii dadeau domnitorilor lor titlul de domn sau
voievod, unul de origine latina (dominus), iar celalalt
de origine slava (voievoda).
La inceputul secolului al XIX-lea, sfatul domnnesc nu
mai numara decat doisprezece membrii, toti boieri de
primul rang, numiti divaniti sau divanisti, adica boieri
din divan.
In Tara Romaneasca, membrii sfatului domnesc erau,
in ordine: marele-ban al Craiovei, marele vornic,
marele-logofat, marele-spatar.
“Nicio descriere nu se poate apropia de
adevar cand este vorba sa-I infatiseze pe
slujbasii din Tara Romaneasca.
Nemasurata lor imoralitate, ticalosia –
acesta este cuvantul potrivit- indurereaza
si umple omenirea de sila”.

Contele de
Langeron
 Moda si obiceiuri
“Situarea tarii noastre intre Orient si Occident defineste
principalele caracteristici care particularizeaza cultura romana,
individualizeaza mentalitatea poporului si determina specificul
national”
Vestimentatia din perioada fanariota a preluat accente din
Bizant, iar ceea ce numin noi port fanariot sau tinuta deja se
impamantanise demult la noi…

Calatorii straini au semnalat asemanarea dintre

costumele taranului roman si cele al razboinicilor daci asa
cum este el infatisat pe basoreliefurile de pe columna lui
Traian.Motivele ornamentale amintesc de motivele
ceramicii stravechi care si au originea in Antichitatea
timpurie.
Ceramica secolul al
XVIII-lea
 Costumul romanesc este caracterizat de broderia de pe
camasi, mai bogat in costumul femeiesc, de o mare delicatete
si desavarsita sobrietate, culoare predominata fiind albul, cu
intretaieri pe piept, pe maneci si mansete, brodate cu dungi
fine de culoare rosie sau neagra.Doua aspecte pozitive erau
curatenia tinutei, iar consulul Prusiei, Nelgebaur spune despre
taran ca „este curatenia pe care o intalnesti chiar si in coliba
cea mai saraca” si fermitatea taranilor de a si pastra portul
traditional.
 Cat despre boieri, nu era o foarte mare diferenta a hainelor
…
 Imbracamintea femeilor la curte, nu se
deosebeste prea mult de cea a barbatilor,
acestea purtau si ele salvari pe dedesubt si
papuci.Pe desupra, niste camasi din
matase, foarte decoltate, un anteriu prins in
fata cu agrafe, un ilic din catifea brodata,
iar cand ieseau din casa purtau feregeaua.
 Aspecte religioase
Deosebirile dintre Biserica de Apus si cea de
Rasarit,evidente inca din secolul al IV-lea(cf.
251),se precizeaza in secolele
urmatoare.Cauzele sunt multiple :traditii
culturale diferite(greco-orientale,pe de o
parte,romano-germanice,pe de
alta);necunoasterea reciproca,nu doar a
limbilor,ci si a literaturilor teologice
respective;divergentele de ordin cultural sau
eclesiastic(casatoria preotilor,interzisa in
Apus ;intrebuintarea in cult a azimei in Apus si
a painii dospite in Rasarit etc.).
Intrarea în sediul Patriarhiei Ecumenice din Fanar,
Constantinopol
Personalitati
 Ioan Gheorghe Caragea
Ioan Voda Caragea este numit domn la 8
septembrie 1812. Este un om inteligent, si
cult, dar lacom si viclean, ca majoritatea
fanariotilor de altfel.
“Ciuma lui Caragea” a durat un an de zile
in capital,in restul tarii si mai mult;se
crede ca au pierit peste saptezeci de mii
de suflete.
 Domnita Ralu
Domnita Ralu, fata cea mai mica a lui Voda
Caragea. Este inzestrata cu un deosebit
simt al artei, crescuta in cultul marilor
creatori europeni de literatura si muzica.
A amenajat in palatul domnesc un mic
teatru, cu decoruri din hartie vopsita,
gasind actori in randul tinerilor care
frecventau Scoala Domneasca.
 Alexandru Ipsilanti
Se trăgea dintr-o familie grecească din
Constantinopol, care s-a stabilit în
ţară şi s-a încuscrit cu boierii români.
Înainte de a primi domnia, a fost
dragoman al Portii. Era un om foarte
învăţat şi dornic de reforme. A fost
unul dintre domnitorii fanarioţi mai
buni.
 In concluzie , epoca fanariota a avut o contributie
majora la formarea istoriei noastre ca popor, lasandu-si
amprenta asupra mentalitatii, culturii, si poate datorita
regimului fanariot religia dominanta este cea ortodoxa.
 Bibliografie
• Constantin Gane , “Amarate si vesele vieti de jupanese si
cucoane”;
• “Bucuresti, 550 de ani de la prima atestare documentara
1459-2009”;
• Neagu Djuvara, “Între Orient şi Occident”;
• Nicolae Cartojan, “Istoria literaturii romane vechi”;
• Constantin Giurescu, “Istoria ilustrată a românilor" ;
• Mircea Eliade, “Istoria credintelor si ideilor religioase”;