Sunteți pe pagina 1din 20

~Latinitate si dacism~

Studiu de caz

Burtea Alexandra Ilie Andreea Luta Raluca Sultz Zenovia

CUPRINS
1.

2.
3. 4. 5.

Definitia conceptelor Scurt istoric Latinism Dacism Formare limbii romane

DEFINIREA CONCEPTELOR
Latinitatea si dacismul sunt concepte care desemneaza doua curente de idei ce strabat cultura si literatura romana. Ideea latinitate incepe sa fie afirmata la noi de generatia
cronicarilor secolele al XVI-lea al XVIII-lea(Grigore Ureche,Miron Costin, Ion Neculce) , apoi de stolnicul Constantin Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir , atingand apogeul prin reprezentantii Scolii Ardelene ( Samuil Micu, Gheorghe Sincai , Petru Maior). Dacismul isi face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru etnogeneza si pentru mitologia din spatiul traco-dac. Se contureaza ca un curent de idei , mai mult sau mai putin unitar , mai ales in perioada interbelica, de multe ori fiind asimilitat cu orientarea traditionalista. Cunoaste cateva puncte de maxim interes , intre care aparitia , in 1926, a monumentalei opere a lui Vasile Parvan, Getica, de referinta in istoriografie . Cele doua concepte au un caracter relativ unitar, cu interferente, cu reverini si deplasari de accent pe una sau pe alta dintre pozitii . Mai ales in perioada interbelica, cele doua curente de idei sunt percepute de pe pozitii adesea opuse, aflanduse in confrutare directa; sunt folosite , direct sau indirect, ca suport argumentativ pentru diferite antinomii : traditie-modernitate, spirit national-cosmopolitism, OrientOccident.

SCURT ISTORIC
Formare poporului roman , a avut loc ca urmare a patrunderii elementelor de civilizatie romana in mediul geto-dac incepand cu secolul al II-lea I.Hr. Din vara anului 106 d.Hr. , Dacia a devenit provincie romana, acest statut presupunand exploatarea provinciei , inregistrarea punctelor de strategie si a resurselor naturale; astfel pe teritoriul Daciei s-a format un nou popor rezultat al casatoriilor mixte intre barbatii romani si femeile dace , si o noua limba care are la baza substratul lingvistic geto-dac si limba latina populara/ vulgara. Vorbim despre spiritul culturii noastre ; vrem sa fim numai atat : latini-limpezi, rationali, cumpatati, iubitori de forma, clasici-dar vrand-nevrand suntem mai mult. Insemnatul procent de sange slav si trac , ce clocoteste in fiinta noastra, constituie pretextul unei probleme, care ar trebui pusa cu mai multa indrazneala
[]-( Lucian Blaga-Revolta fondului nostru nelatin,in revista Gandirea )

Majoritatea specialistilor spun ca procesul romanizarii a fost relativ indelungat, incepand cu secolul I i.H. si pana prin secoll al VII-lea d.H., vorbindu-se de mai multe perioade( care presupun inceputurile, expansiunea, generalizarea,definitivarea romanizarii). In genere, cercetari mai noi tind sa disocieze fenomenul in romanizare lingvistica (regresul si liminarea treptata a limbii autohtonilor, pe masura generalizarii latinei vulgare) si in romanizare nonlingvistica( credinte si obiceiuri,tipuri de organizare administrativa si a asezarilor umane etc.). Conform Mariei Cvasnii Catanescu , in Limba romana.Origini si dezvoltare, limba romana, intre celelalte limbi romanice in raport cu limba latina , are: Trasaturi conservatoare, in lexic( pastrarea unor cuvinte care nu se regasesc in celelalte limbi : ajutor,ceata,putred) si in morfologie( forme distincte de genitiv-dativ singular la substantivele feminine terminate in a sau e: casa/unei case, vulpe/unei vulpi , desinentae la substantivele masculine la vocativ singular); Trasaturi inovatoare , mai ales in fonetica si in morfosintaxa.

LATINISM

Din prima categorie constatam transformarea unor vocale latinesti urmate de consoanele n,-n+alta consoana,-m+alta consoana :lana-lana , bonus-bun, ventumvant , bene-bine; modificarea unor consoane urmate de vocala i : tibi-tie , dico-dziczic sau a unor grupuri de consoane : octo-opt, includo-inchid, glemus-ghem.

Familia si educatia la romani

Latinitatea limbii romane a fost , mai intai , semnalata de carturari straini , inca din evul mediu( spre exemplu papa Pius al II-lea , 1405-1464) , apoi de cronicari din tarile romane ( Grigore Ureche , 1590-1647, Miron Costin , 1633-1691). Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea , carturarii Scolii Ardelene ( Samuil Micu , Gheorghe Sincai , Petru Maior), au folosit-o ca argument pentru sustinerea drepturilor romanilor din Transilvania .Aceasta teza este cunoscuta si sub numele de latinism.

Romanii considerau cafamilia este un lucru foarte important. Legile romane permiteau tatalui sa isi ucida copilul nou-nascut astfel, mii de fete au fost omorte deoarece in familile romane ele nu aveau o importanta prea mare. Barbatul, era capul familiei,iar soia si copiilor sai i erau proprietate el avea putere absoluta asupra lor. Femeia se bucura de respect deplin din partea membrilor familiei, ea ngrijea caminul si educa copiii. Oamenii din Roma si petreceau timpul liber la terme (bai publice), la spectacole si festivaluri religioase dar cei mai multi erau atrasi de luptele ntre gladiatori desfasurate la Colosseum. nvatamntul era particular,permitanu-si doar copiii din rndul oamenilor bogati sameargala scoala. n familiile sarace fetele nvatau de la mamele lor sa gateasca,safacacurat si daca aveau noroc ,nvatau sa si citeasca.Baietii nvatau de la tatii lor, ei si puteau ajuta tatal la lucru si se puteau nrola in armata. Dintre alimentele de baza a romaniilor, faceau parte: pinea, strugurii, maslinele, smochinele, carnea de porc, de pui si de peste.

Romanii au adoptat zeitatiile altor popoare,cele mai multe fiind cele grecesti. Ei se nchinau multor zeitati precum :Venus (zeita frumusetii), Junona (zeita principala, sotia lui Jupiter), Apollo (zeul artelor),Neptun(zeul marii), Marte (zeul rzboiului), etc.Zeul suprem si ocrotitorul Romei era Jupiter.

IMBRACAMINTEA

ROMANILOR

mbracamintea romanilor se caracteriza nainte de toate prin simplitate: nu necesita nici croialaaproape deloc i nici cusatura; nct intervenia croitorului de profesie era minim. Veamntul oficial al romanilor (dar care era interzis taranilor, muncitorilor simpli si sclavilor) era toga: o bucatade stofagroasade lna alba, taiata n forma de elipsa sau de semicerc cu un diametru care putea ajunge pnala sase metri. n cas, brbaii purtau tunica larga si lunga pna sub genunchi, strnsala mijloc cu o centura. Iarna, se mbracau chiar doua sau trei tunici una peste alta. ncaltamintea de rigoare a barbatilor cnd purtau toga era un fel de ghete din piele subtire, fara tocuri, fixate pe picior cu sase curele. Mult mai comode, nsa, mai practice si mai putin costisitoare erau sandalele. n casa, att barbatii ct si femeile (ale caror tipuri de ncaltaminte nu se deosebeau de cele ale barbatilor) si puneau papuci de stofa, n diferite culori. Taranii si soldatii purtau saboti.

Romanii umblau cu capul descoperit. Cnd ploua si puneau o gluga; iar vara, pentru a se apra de soarele prea puternic, o palarie cu boruri largi. Femeile purtau, direct pe piele, o cmaade in (iar n jurul bustului o fasie de pnza, drept sutien).

Evantaiul si umbrela de soare (purtate de sclava nsotitoare) si poseta erau articole indispensabile femeii elegante. Gama bijuteriilor romanelor bogate era de o infinitavarietate. Inele pe toate degetele, agrafe, colane, bratari pe brate, la ncheietura minii si la glezne; si apoi diademe de aur, eventual cu pietre presioase, si bijuteria cea mai scumpa cerceii, pandantivi, cteva perechi deodats, spre a atrage atentia prin clinchetul lor. n schimb barbatii aveau ca singura podoaba inelul.

DACISM
Dacia era n antichitate tara locuitade geto-daci, care erau mprtiti ntr-un numar mai mare de state si ocupau un teritoriu cuprins ntre: rul Tisa (vest), rul Nistru si Marea Neagra(est), Dunre (sud) si Carpatii Padurosi (nord). n anumite prti chiar depaseau aceste hotare: spre est peste Nistru, "naintnd pna spre Bug", iar spre vest, "ajunsera pna la Dunrea panonica".Grecii le spuneau dacilor geti, iar romanii daci.

Romanii sunt fara indoiala urmasii directi ai geto-dacilor si spiritualitatealor are cu siguranta la baza pe cea a stramosilor. Traditia este reprezentata prin intregul tezaur de valori spirituale ce se transmit pste generatii: obiceiuri, datini, credinte proprii unei colectivitati. Elementele stravechi geto-dacice se presupune a se fi pastrat in obiceiurile romanesti de Craciun sau de Anul Nou, care s-ar fi cristalizat pe fondul stravechi autohton , la care se adauga un important aport roman.

Geto-dacii

Conform informatiilor rmase de la Strabon, dacii locuiau n zona muntoasa(si indicarul Mures) pna n partea superioara Dunrii (denumita Danubius - de la izvoare si pnala Drobeta), iar getii stapneau partea de la cataracte, (astazi Cazane) denumita Istru pna la varsarea acesteia n Marea Neagr. Contemporan cu evenimentele care au dus la constituirea regatului Dac, n anul 70 .Ch., geograful si istoricul Strabon (63 .Ch. - 19 d.Ch.) relateaz: "Ajungnd n fruntea neamului su...getulBurebista l-a naltat att de mult nct, a ajuns safie temut si de romani. ". Dacala nceput capitala a fost la Argedava, Burebista a construit una nou: Sarmizegetusa

Burebista

Sarmisegetuza

Civilizaia i cultura dacilor a avut n spatiul carpato-dunarean o mare dezvoltare timp de cteva sute de ani si a atins nivelul cel mai nalt n perioada sec. I .Hr - sec. I d.Hr. Geto-dacii locuiau n aezri obinuite si n cetati. Cetatile se numeau dave.

Prelucrarea metalelor
Podoabe dacice (Kunsthistorisches Museum - Viena)

Pmntul Daciei era foarte bogat n minereuri. Mesterii geto-daci lucrau fierul si arama, argintul si aurul.Podoabele erau mai ales din argint.n atelierele argintarilor daci (n care s-au descoperit si uneltele mesterilor: nicovale mici, dalti, pile, ciocanase) se lucrau coliere, bratari, inele, fibule, brose, catarame; de asemenea, piese de harnasament. Existau adevarate centre mestesugaresti, grupnd mai multe genuri de ateliere . Bratari spirlice dacice

Gandirea si creativitatea tehnica a geto-dacilor s-a manifestat si poate si urmarita si in domeniul fortificatiilor. In afara celor cunoscute la Sarmisegetuza, alte numeroase sunt si in alte zone. Astfel, in Moldova au fost cercetate si mai sunt inca in curs de cercetare.

Limba

Cunoscutul geograf grec din epoca romana, Strabon, afirmadespre daci ca"au aceeai limbaca si getii" care "sunt mai bine cunoscuti de eleni, deoarece se mutades de pe o parte pe alta a Istrului i totodata multumita faptului ca s-au amestecat cu tracii si cu misii." Din afirmatia lui Strabon se deduce o relatie lingvisticantre daci si geti, dar totodatao relatie ntre limba vorbita de daci si cea vorbitade traci.

Religie

Dacii obinuseradeja un grad nalt de civilizatie pna sa ia pentru prima datacontact cu romanii. Ei credeau n nemurirea si considerau moartea ca o simplaschimbare de tara. Conducatorul preotilor avea o pozitie importanta ca reprezentant al zeitatii supreme, Zamolxis/Zalmoxis/Zalmoksha, pe pamnt, fiind de asemena si sfatuitorul regelui. n afarade Zamolxis/Zalmoxis (numit si Gebeleizis de ctre unii dintre ei), dacii mai credeau si n alte zeitati, Derzelas si Bendis, cu toate ca existenta lor nu a fost confirmataprin surse de natura arheologica.

Societate

Ei erau mpartiti n doua clase sociale: aristocraia, numitapileai (pileati) sau tarabostes si agricultorii liberi, comaii (comati); un numar mic de izvoare istorice menioneazasi prezenta sclavilor. Primii, care aveau dreptul sa-si acopere capul purtnd o cusmasi formau o clasaprivilegiata. Ceilalti, care formau grosul armatei, erau tarani si mestesugari si purtau parul lung (capillati). Una din armele lor era "sica".

IMBRACAMINTEA

DACILOR

Ca si astazi, clima temperat-continentalaa teritoriului Daciei i determina pe locuitorii sai sapoarte douafeluri de mbracaminte: haine usoare pentru perioadele calde si haine mai groase pentru perioadele reci ale anului. Portul dacilor se diferentia deci, n primul rnd n functie de anotimp, apoi n funcie de ocazii, vrsta, sex, adaptat binenteles si ocupatiilor specifice.Oamenii se fereau de gerurile grele mbrcnd piei de animale si pantaloni cusuti, numai fata li se vede din tot trupul.

Usor de recunoscut n orice reprezentare imagistica, caciulile dacilor, cu nota specifica vrful aplecat n fata, erau confecionate din material tesut n casapentru timp de varasau din blanade miel pentru iarna. Caciula dacica, numitapileus, era nu numai un acoperamnt de cap, ci si un semn distinctiv.

Portul barbatesc era mai simplu, compus dintr-o camasacu maneci lungi, cu croialade tip tunica , lung, alb, din pnzasi pantalonii lungi si strmti (ciareci, iari), confecionai din pnza sau postav esut din ln. Peste camaa barbatii si puneau un brau tesut tot din lnasau un chimir de piele, n funcie de zonasau de ocupatie. Brul, de culoare rosie, cu o latime de 25 cm, putea avea o lungime de pna la 2 metri. Chimirul, bru lat din piele, compartimentat la interior, era nfrumusetat cu tinte din bronz la exterior. Iarna, peste hainele enumerate mai sus se purtau pieptare, mantii din postav prinse cu agrafasau cojoace din blanade oaie.

Portul femeiesc era compus dintr-o cmasa de pnza(ie), poale si o piesatesutadin lna, avnd ornamentatie mai simplasau mai complicata, care acoperea partea inferioaraa corpului. Aceasta din urmaa primit ulterior diferite denumiri, n functie de formasi de zona: catrinta, valnic, fota, opreg. O completare a portului femeiesc era gateala capului, care utiliza tesaturi si podoabe sub forma unor marame, nframe sau cununi. Tradiia ncaltaririlor purtate n antichitate de daci s-a transmis pnan zilele noastre. Ele sunt cunoscute sub numele de opinci.

FORMAREA LIMBII ROMANE

Limba romana reprezinta limba latina vorbita neintrerupt in partea orientala a imperiului roman, cuprinzand provinciile romanizate din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii, pana-n secolele noastre.
n 1954, Iorgu Iordan, n articolul Limba literara. Privire generala (n LR, nr 6/1954), definea limba romna literara astfel : Limba literara este unul din aspectele limbii ntregului popor, aspectul cel mai desavrsit, cel mai conform cu structura gramaticala, cu sistemul fonetic si cu sistemul lexical al limbii ntregului popor. Limba romna provine din latina vorbita n partile de est ale Imperiului Roman. Face parte, deci, din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi nationale ( italiana, franceza, spaniola, portugheza, romna ), altele au rmas limbi regionale ( catalana n Spania, sarda n insula Sardinia, din Italia, dialectele retoromane n Elvetia ) sau au disparut ( dalmata ).

Cuvinte de origine latina: La nivelul lexicului , romana preia o majoritate covarsitoare de cuvinte , semnificativa fiind frecventa lor in uzul curent substantive denumind : partile corpului ( barba, brat,cap,creier,dinte,fata,gura,inima,mana), membrii familiei(cumnat,frate,ginere,mama,nepot,sora,tata,unchi), elemente ale naturii(apa,camp,lac,munte,padure), elemente ale vegetatiei(arbore,ceapa,codru,floare,grau,iarba,mar), animale( albina,arici,armasar,bou,cal,caine), unitati ale timpului(an, azi,dimineata,iarna,luna,noapte,saptamana) sau verbe care indica actiuni esentiale ( aduce ,ajunge, alerga, asculta, auzi, avea,

bate, bea, cadea, canta , cere, cunoaste, fi, fugi, intra, invata, judeca, lua). Cuvinte de origine geto-dacica:
Substantive care denumesc: Parti ale corpului:burta,sir Elemente ale naturii:amurg,balta,codru,tundra Plante:brad,brandusa,brusture,mazare,maces,stejar,marar Animale:barza,cioara,ciocarlie,dulau,melc,manz,capusa Verbe:a ademeni,a ameti,a arunca,a bucura,a curma,a descurca,a lesina,a urca.

Cuvinte cu alte origini : Cuvinte cu orgine slava:

Substantive denumind: Omul si familia:baba,gat,glezna,nevasta Obiecte de uz caznic:ciocan,cleste,coasa,grajd,lopata,ograda,pivnita,sat,ulita Flora si fauna:hrean,ovaz,bivol,cocos,rac Elemente ale naturii:crand,deal,iaz,izvor,lunca Termeni bisericesti:mucenic,monah,poamna,schit,sfant,slava Nume proprii:Dan, Bogdan, Carstea, Neagu, Radu, Comarnic, Cozia, Ialomita, Ilfov, Prahova Alte influente: Bulgara:argat,bogdaproste,borcan,bujor Engleza:aisberg,barman,bijnita,lider Franceza:abjur,abandona,bursa,buton,cabina,caiet Germana:aptibild,bilant,blat,cartof,dulu,surub Greaca:a aerisi.anaopda,anost,buzunar,cais,castan,catarg,ieftin Italiana:abate,agentie,armata,asediu,balsam,drapel Maghiara:alcatui,aldamas,alean,arpacas,banui Neogreaca:agheazma,agonisi,amvon,istericale,molima Turca:abanos,acadea,acaret,ageamiu,alai,cafea,geam Ucraineana:bors,burlac,calic,cusca,drug,holtei,horn http://www.historia.ro/video/imparatul-traian-stramosul-uitat

Va multumim pentru atentie!