Latinitate si dacism Baza oricarei literaturi nationale este viata spirituala a poporului, iar organul ei de exprimare este limba

lui. Nascuta pentru a servi ca mijloc de comunicare, limba nu a putut sa nu atraga atentie asupra sa. Temelia limbii i a poporului romn o reprezint conceptele de latinitate i dacism. Latinitatea este un curent de idei referitor la originea latin a unui neam, iar dacismul este un curent ideologic autohton. Primul document scris in limba romana este Scrisoarea lui Neacsu din Campulung catre judele Brasovului, Johannes Benkner. Scrisoare contin un secret de mare importanta . Benkner este avertizat de o invazie a turcilor asupra Ardealului si a Tarii Romanesti ce se pregatea la sudul Dunarii Apariia tiparului n spaiul romnesc se datoreaz diaconului Coresi, care tiprete cri att n slav, ct i n romn. Primele carti tiparite in limba romana au fost traduceri de carti religioase si au fost facute in Maramures. Cel mai important moment este momentul Coressi care a introdus tiparul in Moldova si in Tara Romaneasca si astfel putem incepe sa vorbim despre formarea limbii romane. . Dac ar fi s scriem elementele etnice constitutive ale poporului romn, dup importana lor, avem in primul rand, elementul autohton, dacic, apoi elementul roman, iar la final cel slavic. Slavii au lsat dacoromanilor o nsemnat motenire : ea const n toponime, n onomastic i n general, n limb. Limba romana a fost deasemenea influentata de germani, turci, greci, maghiari. n ciuda tuturor influenelor , limba romn este o limb romanic. Structura ei, morfologia, sintaxa ei i elementele fundamentale ale lexicului, acelea de ntrebuinare si circulaie permanent, sunt latine. n limba romn, s-au motenit de la latini genurile i declinrile substantivale, cele patru conjugri ale verbelor, formele pronominale, numeralul de la 1 la 10, gradele de comparaie i cazurile, cu excepia cazului ablativ. n ansamblul su, acest fond de probabil provenien dacic, substantive, adjective, verbe, adverbe, denumesc o mare diversitate de obiecte, stri, fapte,aciuni, fenomene etc. Pe lng celelalte moteniri daco-getice, cuvintele de origine dacic, intrate definitiv n fondul lexical curent al limbii romne, arat nc o dat c poporul romn este continuatorul civilizaiei i culturii daco-geilor. Tema dacic se regsete si in marile poeme, cum ar fi Memento Mori de Mihai Eminescu. Autorul evoc de la origini ntr-o manier romantic, nfruntarea dintre daci i romani. In viziunea eminescian cuceririi Daciei de ctre romani este vzut la dimensiuni cosmice. Zamolxe, zeul tutelar al dacilor, particip la lupt ca simbol al rezistenei tuturor forelor pmntului

strbun n faa romanilor. Decebal nu apare n ipostaz eroic, ci palid, privind cu durere la ilutrii si strbuni. Refcndu-se astfel imaginea unui popor apus. Poetul premodern, Gheorghe Asachi, nchin o od Maicii Rome, n care vede esena latinitii poporului romn. Religia reprezinta un alt subiect care atesta originea poporului si a limbii romane. Geto-dacii aveau o religie politeist. Zeul cel mai frecvent menionat la autorii vechi este Zalmoxis . Romanii aveau deasemenea o credin politeist cu o mulime de zei, inspirai din cultura greac, pentru c n momentul n care au cucerit Grecia, romanii au fost cucerii de cultura greac. Zeii romani nu aveau statui, ci se credea c ei exist in obiectele nconjurtoare. Civilizaia i cultura poporului dac stau la temelia poporului romn ca elementul etnic component cel mai nsemnat. Dup mrturiile literare antice, dacii sau geii erau blonzi, cu piele alb, cu ochi albatri, ca i ceilali nordici europeni. Att Trofeul, ct i Columna lui Traian ni-i arat de statur potrivit, nici foarte nali, nici foarte scunzi. Brbaii purtau prul mare i barb . Femeile, judecnd dup Column, par s fi fost zvelte, nalte si frumoase Ocupaia de cpetenie a dacilor a fost agricultura, isa au fost si cresctori de vite remarcabili. Ocupaia cea mai preuit de romani a fost dintotdeauna agricultura. n timpurile vechi, cnd nc predomina pstoritul, culturile agricole preferau meiul i o specie de gru rezistent n terenurile prea umede, alacul, din a crui fin se fceau mmliga i lipia. Toate acestea dovedesc faptul ca la baza formarii poporului roman a stat un proces indelungat si neintrerupt. Cu toate acestea romanii sunt unici avand un caracter etnic total diferit de celelate popoare ce ne inconjoara. Deci limba romn vorbit azi este rezultatul modificrii, limbii latine vulgare n decursul anilor ce au trecut, este o limb vie ce va suferi modificri i n anii ce vor urma dar originea sa va rmne ntotdeauna limba latin popular.