Stefan cel Mare

"Stefan Voda, domn cel mare, seaman pe lume nu are, decat numai mandrul soare " Stefan al III-lea, supranumit Stefan cel Mare (n. 1433, Borzesti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei intre anii 1457 si 1504. Perioada domniei 1457 - 1504 Nascut 1433 Borzesti Decedat 2 iulie 1504 Suceava Predecesor Petru Aron Succesor Bogdan al III-lea cel Orb Parintii : Era fiul lui Bogdan al II-lea si nepot al lui Alexandru cel Bun, din familia domneasca a Musatinilor (sau Musatestilor), intemeiata de Margareta-Musata, mama lui Petru I (1374-1392). Musatinii moldoveni erau inruditi cu neamul valah al Basarabilor, care a dat Munteniei mai multi domni celebri: Mircea cel Batrin, Vlad Dracul, Vlad Tepes. Mama voievodului este doamna Oltea. In spatele fiecarui barbat puternic se ascunde o femeie inteligenta. Dupa moartea sotului ei, Bogdan al II-lea, Maria-Oltea si-a crescut fiul, Stefan, pentru a deveni domnitor. Se considera ca primul nume - Maria - a fost luat spre sfarsitul vietii, cand s-a calugarit, iar cel de-al doilea - Oltea - vine din zona Olt, loc de unde se tragea ea. Documentele sunt zgarcite in ceea ce priveste originile ei, de aceea a ramas loc de presupuneri si legende fabuloase. Casatoriile : Stefan cel Mare a avut trei casatorii : cu Evdochia de Kiev, cu Maria de Mangop si cu Maria Voichita, fiica lui Radu cel Frumos, domnul Tarii Romanesti, fratele lui Vlad Tepes. Toate erau de rang princiar, descendente din mari familii domnitoare, intre care cea de-a doua, Maria de Mangop, chiar urmasa familiei imperiale bizantine a Asan-Paleologilor. ..................................................................................... Batalii: -Baia 1467 se lupta cu Matei Corvin (se spune ca Matei insusi cit era de mandru s-a retras dus pe targa, ranit in spate de o sageata cu trei varfuri.Infrangerea l-a facut sa jure ca nu va mai veni cu oaste impotriva Moldovei si a fratelui de acelasi neam. -Vaslui 1475 cu turcii condusi de Soliman Pasa; -Razboieni (Valea Alba) 1476 cu tucii condusi de Mahomed al II-lea; -Codrii Cosminului 1497 - polonezi condusi de Albert

"la 2 iulie 1504, Stefan murea, dupa ce domnise 47 de ani, doua luni si trei saptamani, domn adevarat, viteaz, cuminte si iubitor de tara si de neam din clipa intaia pana in cea din urma." (Nicolae Iorga) Este inmormantat la Manastirea Putna. Tablou cronologic al principalelor evenimente militare 1457 Doljesti 1462/1465 Chilia 1467 Baia 1471-1473 Radu cel Frumos alungat 1475 Podu Inalt Vaslui 1476 Razboieni Valea Alba 1485 Colomeea 1485/1486 Catlabuga/Scheia 1487 reia plata tributului 1497 Codrii Cosminului Moldova in timpul domniei lui Stefan cel Mare In vremea lui Stefan cel Mare, Moldova se intindea peste toate tinuturile de la Carpatii rasariteni pana la Nistru. Taranii razesi, proprietari de pamant, erau chemati la solicitarea domnului la "oaste" in schimbul unor privilegii. Alaturi de ei, un rol important jucau cetele boierilor, care veneau cu osteni de pe mosiile lor, si cetele targurilor, alcatuite din targoveti, care se puteau strange mai repede in caz de nevoie. Oastea mare a lui Stefan era deci o "oaste de tara", la vremea aceea putini fiind lefegii (mercenari). Tara era aparata de cetati ca Soroca, Tighina si Cetatea Alba la Nistru, cetatile Hotinului si Sucevei la Nord, spre Carpati Cetatea Neamtului, iar pe Siret cetatea Romanului. Tara era stabila politic si bogata. Incursiunile pretendentilor la domnie rare, opozitia boierilor slaba si buna securitate a drumurilor imbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni, sa treaca prin Moldova de la Marea Neagra spre Liov (Lemberg) si invers, aducand din Orient mirodenii, covoare, blanuri, metale si pietre pretioase iar din Apus postavuri si arme. Vamile culese de la acestia aduceau multi bani in visteria domneasca. Astfel se explica cum a avut Stefan mijloace materiale ca sa lupte si sa construiasca fara incetare in lunga lui domnie. Caci el trebuia sa se bizuie numai pe puterile Moldovei, pe sprijinul vecinilor - polonezi sau unguri - nu se putea bizui, si unii si altii voiau sa aiba sub suzeranitatea lor Moldova. Pericolul mare il reprezenta insa expansiunea Imperiului Otoman, care - dupa cucerirea Constantinopolului la 1453 - de catre sultanul Mahomed II Fatah isi continua inaintarea in inima Europei.

- domnia sa, care a durat aproape o jumatate de veac, a cunoscut victorii memorabile in lupta pentru independenta romanilor; - Stefan Voievod, numit mai tirziu cel Mare si Sfint, s-a aratat a fi conducatorul iscusit care a reorganizat oastea domneasca, dotand-o cu arme de foc, a inaltat cetati noi si le-a intarit pe cele vechi, a pus frau ambitiilor nesanatoase ale boierilor lacomi de avere, care se aratau nemultumiti de urcarea sa pe tronul Moldovei, a limitat privilegiile celor inavutiti si a luat apararea taranilor exploatati fara nici o mila de boieri;

- a contat pe dragostea de tara a razesilor, pe care i-a chemat la oaste de cite ori a fost nevoie, rasplatindu-i cu pamint si pretuindu-i pentru virtutile si curajul lor de aparatori ai pamantului stramosesc; - a echipat o oaste puternica, bine pregatita, inaltand numeroase fortificatii de aparare la hotarele Moldovei; - cele mai crunte au fost razboaiele purtate cu ostile otomane; - a refuzat sa se infatiseze la Poarta si sa plateasca traditionalul tribut falosului si necrutatorului sultan Mohamed al II-lea; - In timpul sau a luat nastere stilul moldovenesc in constructia bisericilor, s-au scris primele letopisete (cronici) si s-au facut daruri catre manastiri din afara tarii. Se spune ca Stefan purta intotdeauna asupra sa un triptic, adica o icoana tripla, reprezentand pe Mantuitorul Hristos, pe Maica Domnului si pe Sfantul Ioan Botezatorul. Unul dintre marii sai duhovnici a fost Daniil Sihastrul, caruia i-a cerut adesea sfatul si care, dupa infrangerea de la Valea Alba, l-a indemnat sa continue lupta impotriva paganilor. - Dupa victoria de la Vaslui, in scrisoarea pe care a trimis-o marilor monarhi europeni, el scria: "Am luat sabia in mana si, cu ajutorul Domnului nostru Dumnezeu Atotputernic, am mers impotriva dusmanilor crestinatatii, i-am biruit (...), pentru care lucru fie laudat Domnul Dumnezeul nostru." - In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare intindere, intre Carpati, Nistru si Marea Neagra. Capitala era in cetatea Sucevei, pe care domnitorul a intarit-o cu ziduri puternice din piatra, pentru a rezista oricarui atac. ................................................................................................................................... POLITICA INTERNA Intarirea sistemului militar Consolidarea rolului domniei in raport cu marea boierime Transformarea Moldovei intr-un centru de spiritualitate crestin-ortodoxa Integrarea Moldovei in circuitul comercial european (de la Marea Baltica la Marea Neagra Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan al Il-lea (1449-1451) si al Mariei (sau Oltea), fiica de boier din neamul Basarabilor, nepotul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), vine la domnie in primavara anului 1457 fiind sustinut de un corp de oaste, pus la dispozitia lui de Vlad Tepes. Reuseste sa-i inlature de la domnie pe Petru Aron si este uns ca domn "la locul ce se cheama Direptate" pe Siret, la 14 aprilie 1457 in prezenta Mitroplitului, boierilor si ostenilor. Politica interna a noului domn s-a deosebit de la bun inceput de cea a predecesorilor sai, prin faptul ca el a chemat la colaborare boierii din anturajul fostului domn, inzestrandu-i cu proprietati funciare si acordandu-le inalte dregatorii. Boierii care urmase pe domnul pribeag Petru Aron in Polonia s-au intors in tara. O alta masura intreprinsa de domn a fost intarirea institutiilor centrale ale statului: Sfatul domnesc, administratia locala, oastea si sistemul de aparare a tarii. In Sfatul domnesc Stefan a numit numai boieri cu dregatorii, inlaturand pe cei care erau inclusi in acest organ numai in calitate de mari detinatori de domenii; Sfatul a fost micsorat de la 30 la 16 membri, in fruntea cetatilor a numit parcalabi din randurile boierilor lui de incredere, a creat dregatoria portarului de Suceava, comandantul ostirii.

Domnitorul a refacut domeniul domnesc, cumparand sau confiscand de la boierii care se dovedeau tradatori proprietati funciare. Cu aceste mosii era inzestrata biserica si cei care se dovedeau credinciosi in lupta impotriva dusmanilor. Stefan ridica la rang de "viteji" osteni care se distingeau in lupta, acrodandu-le proprietati funciare si privilegii. Domnul a acordat, de asemenea, privilegii oraselor, a aparat interesele negustorilor locali in tara si peste hotarele ei, a protejat caile comerciale internationale care treceau prin teritoriul Moldovei, aducandu-i venituri considerabile. O deosebita atentie a acordat Stefan organizarii militare a tarii. El a intarit "oastea cea mica" (10.000-15.000 ostasi), marind rolul garzii domnesti si a curtenilor in componenta ei, s-a preocupat de pregatirea "oastei mari a tarii" (30.000 ostasi), in care se inrolau taranii, echipati cu armamentul lor propriu. Cavaleria si arcasii moldoveni s-au ridicat la nivelul celor mai bune ostiri ale vremii. Domnul a intarit si inzestrat cu artilerie cetatile tarii: Suceava, Neamt, Hotin, Chilia, Cetatea Alba, Orhei, Soroca (fortificatie anterioara celei actuale). Politica interna activa si chibzuita a lui Stefan cel Mare a servit drept baza pentru impunerea Tarii Moldovei pe plan extern ca un stat puternic si prosper. Concentrarea puterii de stat in mainile domnitorului i-a permis sa opuna cu succes rezistenta expansiunii tarilor vecine. POLITICA EXTERNA IN PERIOADA 1457 1473 Pastrarea echilibrului de forte si a status-quo-lui in raport cu puterile crestine (Ungaria si Polonia) Incercarea de obtinere a independentei fata de Imperiul Otoman Obiectivul principal al politicii externe in primii ani de domnie a lui Stefan cel Mare a fost normalizarea relatiilor cu Polonia si neutralizarea pretentiilor de suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. Cele preconizate de voievodul moldovean aveau sorti de izbanda datorita faptului ca regele polonez era angajat in conflictul indelungat cu cavalerii teutoni, iar regele maghiar -in lupta pentru obtinerea coroanei sale, la care pretindea imparatul Frideric al III-lea de Habsburg. Cu scopul de a impune Polonia sa nu dea azil lui Petru Aron, Stefan in 1458 intreprinde o incursiune in regiunea sudica a acestei tari. Regele Cazimir al IV-lea este nevoit sa inceapa tratative cu Moldova. Prin tratatul de la Overchelauti (pe Nistru) el il recunoaste pe Stefan domn si interzice lui Petru Aron de a se apropia de hotarele Moldovei. Domnul moldovean, la randul sau, recunoaste formal suzeranitatea regelui polon, in 1463 Stefan se casatoreste cu Eudochia, fiica cneazului Kievului Simion Olelcovici. Deoarece Ucraina se afla atunci in componenta Poloniei, aceasta casatorie a apropiat si mai mult pe domn de regatul polon. In aceeasi perioada se incordase relatiile moldo-ungare. Regele maghiar pretindea sa fie recunoscut ca suzeran al domnului Moldovei. La curtea lui Matei Corvin se retrage din Polonia Petru Aron. Ungaria continua sa ocupe cetatea Chilia. Dupa incercarea nereusita din 1462, la 1465 Stefan ocupa Chilia, fiind sprijinit de locuitorii ei. Drept raspuns Matei Corvin hotaraste sa-i scoata pe Stefan din domnie. In 1467, in fruntea unei armate de 40.000 oameni Matei Corvin patrunde in Moldova. La Baia, in noaptea de 14 spre 15 decembrie, tabara regelui este atacata de oastea lui Stefan. Cu pierderi mari,

ranit, regele se retrage. Numai un act de tradare a vornicului Crasnas i-a permis lui Mateas sa scape cu viata. Victoria de la Baia a consolidat pozitiile lui Stefan in interiorul tarii si si-a ridicat prestigiul sau in relatiile cu alte state. In 1469, in urma unei incursiuni in Transilvania, Stefan il prinde acolo pe Petru Aron si il pedepseste pentru uciderea tatalui sau Bogdan al Il-lea. In anul urmator, la Lipnic Stefan ataca o oaste tatareasca, care savarsise o incursiune la nordul Moldovei. Tatarii sunt macilariti, iar domnul ia masuri de intarire a hotarelor rasaritene ale tarii, fortificand si cetatea Orheiului. In politica sa externa Stefan Voda a demonstrat inalte calitati de diplomat, evitand sa aiba concomitent doi inamici puternici. Aceasta i-a permis sa pastreze independenta tarii, alternand relatiile pasnice cu conflictele militare cu puternicile state vecine, aflate in ascensiune - Ungaria, Polonia si Imperiul otoman. Cand relatiile cu aceste tari aduceau la razboaie, Stefan a stiut sa utilizeze pe deplin metode specifice de lupta (pusteirea teritoriului in calea dusmanului, hartuirea in continuu pe masura inaintarii lui in interiorul tarii, folosirea cu iscusinta a avantajului reliefului etc.), care minimalizau superioritatea numerica a inamicului. Disproportia sau asimetria dintre fortele moldovene si dusmane nu numai ca nu asigura victoria invadatorilor, ci dimpotriva, darorita iscusintei domnitorului se termina aproape intotdeauna cu infrangerea lor. Inceputul domniei lui Stefan cel Mare Dupa uciderea tatalui sau Bogdan, Stefan vine cu oaste, ajutat de Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti, si - dupa infrangerea lui Petru Aron in "tina de la Doljesti", la 12 aprilie si la Orbic pe 14 aprilie 1457 merge la Suceava si pe locul ce se chema campia Direptatii, langa cetatea de scaun, intreaba pe toti de fata, daca le este cu voie sa le fie domn. Intreaga adunare in frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, targoveti, ostasi si "toata tara" proclamara pe Stefan ca domn legiuit al Moldovei in scaunul parintilor si stramosilor lui. Inceputul domniei lui Stefan cel MareIn acest moment de grea cumpana pentru cele trei tari romane amenintate de expansiune continua a Imperiului Otoman, a ajuns voievod al Moldovei Stefan cel Mare1457-1504 fiul lui Bogdan al-II-lea, voievod asasinat de Petru Aron. Stefan se refugiase in Tara Romaneasca, casa ceara ajutor pentru a lua conducerea Moldovei, pe care Petru Aron o inchinase si turcilor si polonilor.In acea vreme taranii din nordul Moldovei se rasculasera, sub conducerea lui Leu, importiva boierilor si a lui Aron.Folosind aceasta imprejurare, Stefan a pornit cu ajutorul lui Vlad Tepes, ca sas-i ocupe tronul.Asfel Stefan a biruit pe Aron la Dolhestipe Siret la sud de Suceava.Dupa acesta biruinta s-a indreptat spre Suceava, capitala Moldovei. Aici la locul numit Direptate, a strans o mare adunare, la care au fost chemati nu numai boieri mari, ci si alta curte marunta.Noul domn a tinut sa aiba si consimntamantul paturilor marunte cum numeste cronicarul pe tarani si pe oraseni.Si aici cu totii l-au

ridicat domn, incheie cronicarul.Domnia lui Stefan Voda a reprezentat un moment important in lupta impotriva tendintelor de faramitare feudala si de intarire al statului centralizat al Moldovei.Poporul si-a pus mari nadejdi in priceperea tanarului Stefan de a-l conduce in lupta pentru salvarea Moldovei din starea de decadere. Stefan cel Mare dornic sa se apere impotriva cotropirii straine, turcesti sau tataresti, poporul a participat cu insufletire la organizarea militara a tarii. Bun comandant de osti, Stefan a organizat cu pricepere o armata recrutata in deosebi dintre razesi si targoveti, la care sau adaugat elementele din mica boierime.Asfel, in vremea lui, forta militara a Moldovei se baza pe o oaste mai larga, recrutata din popor.Armele principale sabiile, scuturile si chiar tunurile, ca si har-nasamentele pentru cai care erau cumparate de la mesteri brasoveni.Pentru apararea Moldovei au fost marite si consolidate vechile cetati atat de la hotare, cat si din interior Hotin, Soroca, Cetatea-Aba,Suceava, Cetatea Neamntului si Craciuna. Conducerea garnizoanelor din aceste cetati a fost incredintata unor parcalabi, recrutati dintre oa-menii cei mai credinciosi si mai viteji, cum au fost Sendrea, Harman,Luca Arbore.Insemnatatea domniei lui Stefan cel MareStefan-voda a murit in 2 iulie 1504.A fost inmormantat la manastireaPutna, cu multa jale si plangere tuturor locuitorilor tarii-cum scri-e Grigore Ureche-cat plangeau toti ca dupa un parinte al lor pentru lucrarile lui cele vitejesti, care nimenea din domni, nici mai inainte, nici dupa aceea nu l-au ajuns.Stefan-voda a fost una din cele mai de seama, figuri din istoria poporului nostru. Cronicarul Grigore Ureche il descrie ca pe un omintreg la minte, nelenes.Vioiciunea lui putin obisnuita se imbina cu o judecata calma, stapanita, patrunzatoare.Stefan stia sa-si indeplineasca planurile cu multa priceperesi unde nu gandea acolo il aflai. A avut incredere in fortele poporului pe care l-a condus. La nevoie a stiut sa fie aspru, mai ales cu marii boieri si cu adversarii politicii lui. N-a umblat dupa primejdii si razboaie. Dar daca i s-au impus, le-a dus la izbanda cu indrazneala si spirit de jertfa.la lucruri de razboaie mester,-scrie Grigore Ureche- unde era nevoie insusi se vara, ca vazandu-l ai sai sa nu indarapteze, si pentru aceea rar razboi de nu biruia. Si unde biruiau altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-se cazut, se ridica deasupra bituitorilor. Insusirile lui Stefan s-au vadit atat in organizarea tarii, cat si in eroica lupta pentru independenta. A fost printre cei dintii care au incercat sa alcatuiasca un bloc al tarilor romane impotriva cotropirii otomane, anticipand asfel premiselor uniri ale poporului intr-o singura tara. Conducand poporul in marea actiune impotriva cotropirii otomane, obtinand stralucite victorii, el a devenit unul din conducatorii cei mai vrednici de lauda din din acea vreme. Intra-devar, in timpul domniei lui, Moldova s-a reorganizat si s-a intarit. Calauzind lupta pentru independenta, din 36 de batalii, Stefan, infruntea mildovenilor, a castigat 34.Faptele de vitejie au starnit admiratia intregii Europe.Stefan cel Mare a iubit cultura si a tinut sa infrumuseteze tara cu opera de arta de o nepretuita valoare, cum sant cladirile bisericilor de la Voronet ori Neamnt.Pentru chipul cum a inteles sa-si puna sabia, mintea si inima in slujba tarii, Stefan isi merita pe deplin numele de cel Mare, pe care i l-a dat poporul........................