Argentina

Argentina este o republica federala ce se invecineaza la nord cu Bolivia si Paraguay, la est cu Brazilia, Uruguay si Oceanul Atlantic, la sud cu Oceanul Atlantic si Chile, iar la vest cu Chile. Cea mai mare parte din sudul Americii de Sud este ocupara de Argentina, tara ce are forma unui triunghi cu baza la nord si varful la Punta ungeness, e!tremitatea sudica a continentului. "ungimea teritoriului, de la nord la sud, este de apro!imativ ###$ %m iar latimea ma!ima este de apro!imativ &#'( %m. Argentina include si )ara de *oc, care cuprinde +umatatea estica a ,nsulei -ari a )arii de *oc si numeroase insule vecine .ca de e!emplu ,sla de los /stados. Suprafata tarii este de 0 1'$ ($$ %m0. Argentina este ca marime a doua tara sud2americana .dupa Brazilia3. ,mpreuna cu ,nsulele *al%land si celelalte insule din sudul Atlanticului are o suprafata totala de 0 '$' 4$0 ($$ %m0. Coastele argentiniene au o lungime de (55$ %m. Capitala Argentinei este la Buenos Aires, cel mai mare oras argentinian.

,storia Argentinei
Argentina a fost putin populata inainte de sosirea e!ploratorilor spanioli. /!istau cateva triburi nomade care se ocupau in special cu agricultura. ,n februarie &6&4, navigatorul spaniol 7uan iaz de Solis, cautand un traseu spre ,ndiile de est, a acostat in estuarul 8io de la Plata si a revendicat noile teritorii in numele Spaniei. ,n &604, un navigator italian, Sebastian Cabot, a oprit in estuar in cautare de provizii si apoi a urcat in sus pe raul Parana pana aproape de actualul oras 8osario. Aici au construit un fort si apoi au continuat drumul pe rau pana in Paraguayul actual. Cabot a ramas patru ani si a gasit importante cantitati de argint. Sistemul hidrografic a fost denumit 8iver de la Plata .raul argintului3. Colonizarea regiunii a fost inceputa in &6#6 de soldatul spaniol Pedro de -endoza. ,n februarie &6#4, -endoza, care fusese numit guvernator militar al intregului tinut de la sudul lui 8io de la Plata, a pus piatra de temelie a orasului Buenos Aires. /l a incercat sa cuceresca noi teritorii dar nu a reusit din cauza lipsei alimentelor si a impotrivirii triburilor bastinase. Cinci mai tarziu a fost nevoit sa paraseasca Buenos Aires. ,n &6#1, omingo -artinez de ,rala, unul dintre locotenentii lui -endoza, a fondat Asuncion .capitala actuala a Paraguayului3 care a fost prima asezare permanenta din regiunea "a Plata. e la aceasta baza, spaniolii au cucerit treptat teritoriile dintre raurile Parana si Paraguay. Santiago del /stero, prima asezare permanenta din argentina, a fost construita in &66# de spaniolii veniti din Peru. Santa *e a fost fondata in &61# iar in &6'$ se reia constructia orasului Buenos Aires. ,n &40$, intreaga regiune "a Plata a fost subordonata viceregelui din Peru pentru administrare. in cauza politicii comerciale restrictive colonizarea regiunii "a Plata a fost incetinita in urmatorii o suta de ani. ,n &114 teritoriile ocupate in prezent de Argentina, Bolivia, Paraguay si Uruguay s2au separat de Peru si s2a constituit 9iceregatul 8io de la Plata. ,n iunie &'$4,

Buenos Aires a fost atacat de flota britanica sub comanda amiralului 8iggs Popham. 9iceregele nu s2a impotrivit acestui atac neautorizat de guvernul englez si orasul a fost ocupat de britanici. /i au fost insa alungati de cetatenii orasului in luna august. ,n &'$1 englezii au atacat din nou Buenos Aires2ul dar au fost respinsi de locuitori. Acest lucru a avut o importanta deosebita deoarece colonistii spanioli au capatat incredere in fortele lor si s2au implicat in luptele pentru cucerirea independentei. -iscarea revolutionara in "a Plata a capatat amploare in perioada detronarii regelui *erdinand al 9,,2lea al Spaniei de catre :apoleon. "ocuitorii din Buenos Aires au refuzat sa2l recunoasca pe 7oseph Bonaparte, care fusese instalat pe tronul Spaniei. Pe 06 mai &'&$, ei au alungat guvernul viceregal si au instalat un consiliu guvernamental provizoriu in numele lui *erdinand al 9,,2lea. ,n scurt timp relatiile cu reprezentantii regelui au fost rupte si s2a inceput campania de cucerire a independentei. Partea eliberata de sub armatele regale a fost impartita in &( provincii in &'&#. ,n &'&(, conducatorul militar 7ose de San -artin a preluat comanda armatei nordului si mai tarziu a dat lovituri decisive legilor spaniole in Chile si Peru. ,n martie &'&4 reprezentantii diferitelor provincii s2au reunit la )ucuman. Pe 5 iulie ei au proclamat independenta fata de Spania si au declarat formarea Provinciilor Unite din America de Sud. Unii dintre delegati sustineau ideea crearii unei monarhii constitutionale altii a unui sistem federal guvernamental. :eintelegerile dintre cele doua factiuni au culminat cu razboiul civil din &'&5. Pacea s2a instalat in &'0$ dar problema a ramas nerezolvata. ,n &'05 generalul 7uan -anuel de 8osas a fost ales guvernator al provinciei Buenos Aires. Sustinator al federalismului, generalul si2a e!tins autoritatea si in celelalte Provincii Unite care se vor denumi apoi Confederatia argentiniana. 8egimul dictatorial al lui 8osas a fost rasturnat in &'60 de un grup revolutionar condus de genralul 7usto Ur;uiza. ,n &'6# a fost adoptata constitutia federala si Ur;uiza a devenit primul presedinte al 8epublicii Argentina. Provincia Buenos Aires a refuzat sa adopte noua constitutie si si2a proclamat independenta in &'6(. S2a declansat un razboi intre cele doua state in &'65, dar 8epublica Argentina a invins si in octombrie &'65 Buenos Aires a aderat la federatie. ,n mai &'40, Buenos Aires2ul a fost desemnat capitala republicii. ,ntre &'46 si &5$0 Argentina a participat la numeroase razboaie cu vecinii sai .Paraguay, Chile, Brazilia3 pentru stabilirea granitelor ,n primul deceniu al secolului <<, Argentina a devenit una dintre marile puteri din America de Sud, facand progrese economice si sociale remarcabile. ,n primul razboi mondial a ramas neutra dar a avut un rol important an aprovizionarea cu alimente a aliatilor. Criza economica din &505 a avut repercusiuni serioase in Argentina. upa &5#4 miscarile cu caracter fascist capata amploare. ,n ianuarie &5(0, la Conferinta Pan2Americana pentru aparare de la 8io de 7aneiro, Argentina si Chile au fost singurele tari care au refuzat sa rupa relatii cu puterile A!ei. 8elatiile cu 7aponia si =ermania au fost rupte de abia in ianuarie &5((. ,n perspectiva razboiului iminent cu =ermania, o hunta militara autointitulata >Colonei? il destituie pe presedintele Pedro 8amirez in 0( februarie &5((. Conducatorul huntei era colonelul 7uan omingo Peron. ,n ciuda manifestarilor de simpatie cu aliatii, guvernul continua sa ofere adapost agentilor germani. ,n iulie &5(( SUA acuza Argentina ca a+uta puterile a!ei. e abia pe 01 martie &5(6, tara declara razboi =ermaniei si 7aponiei. Argentina devine, in lunile urmatoare, membra a

:atiunilor Unite cu a+utorul SUA. upa &5(4 in Argentina au avut loc numeroase framantari sociale din cauza dictaturilor militare care s2au succedat la conducerea tarii si care au incercat sa oprime miscarile democratice din tara.

8elieful
Argentina cuprinde o diversitate de forme de relief@ munti, podisuri si campii. =ranita de vest traverseaza Anzii, cel mai mare lant muntos din America de Sud. Anzii patagonieni care formeaza granita naturala dintre Argentina si Chile, au inaltimi pana la #4$$ m. ,n partea de nord, la granita cu Bolivia, Anzii Cordilieri au numeroase varfuri cu inaltimi de pana la 4($$ m. Cel mai inalt varf este Aconcagua .454$ m3. ,n centrul Argentinei se gaseste lantul muntos Sierra de CArdoba cu cel mai inalt varf Champa;ui .0''$m3. "a est de lantul Anzilor se gasesc suprafete aproape plane ale caror inaltimi variaza treptat de la 4$$ m pana la nivelul marii. ,n nord se intinde campia denumita =ran Chaco. Pampasul, campia lipsita de copaci, este cea mai productiva zona agricola a tarii, intinzandu2se pe apro!imativ &4$$ %m in sudul lui =ran Chaco. ,n Patagonia, in sudul Pampasului, terenul este arid, de tip stepa.

Bidrografia
Cel mai mare rau al Argentinei este Parana, care o traverseaza din nord spre portiunea centrala a tarii. Alte rauri sunt@ Uruguayul, care formeaza pe o portiune granita cu statul Uruguay, Paraguayul, cel mai mare afluent al Paranei, 8io Colorado, 8io Salado si 8io :egro. 8io de la Plata este estuarul format la confluenta dintre raurile Parana si Uruguayul. Pe raul ,guaco, afluent al Paranei, se afla cascada ,guaco o atractie turisitica. ,n Anzii Patagonieni se gasesc numeroase lacuri de munte, cel mai renumit fiind lacul alpin Bariloche, in apropierea caruia s2a construit statiunea turistica San Carlos de Bariloche.

Clima
Clima este de tip temperat in cea mai mare parte a tarii e!ceptand o zona mica in partea de nord unde este de tip tropical si in =ran Chaco unde este de tip subtropical. ,n zonele muntoase temperaturile sunt mai scazute. Precipitatiile variaza datorita regiun lor diferite. ,n nord ploile sunt abundente in timp ce in sud climatul este arid.

*auna si flora
9egetatia si fauna difera de la o regiune la alta. ,n zona de nord fauna si flora sunt de tip tropical@ maimute, +aguari, pume, tapiri, papagali, flamingo, palmieri, liane, +acaranda etc. ,n Pampas se pot intalni in special ierburi sau arbori rezistenti la seceta ca eucaliptul, sicamorul, acacia si animale ca vulpi, pisici salbatice, caprioare, antilope, vulturi etc. ,n Patagonia vegetatia consta in special din tufisuri, ierburi, muschi. ,n zonele muntoase din Anzi se gasesc conifere ca de e!emplu pinul, chiparosul, cedrul si animale ca lama, alpacaua, condorii. ,n zonele aride cresc cactusi. ,n lacuri si rauri se gasesc cantitati mari de peste.

/conomia
/conomia bargentiniana se bazeaza in primul rand pe agricultura, dar in ultimele decenii s2a dezvoltat mult industria e!tractiva .datorita zacamintelor de carbune si petrol3 si industria manufacturiera .prelucrarea produselor petroliere, te!tila, chimica, alimentara3. /!portul

Argentinei se bazeaza pe produsele agricole .carne, cereale, lana3. ,mporturile constau in echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifianti.

Populatia
Populatia Argentinei era in 0$$& de apro!imativ #1.#'(.'&4 persoane cu o densitate medie de &# persoaneC%m0. Apro!imativ '6D din populatie este de origine europeana. O mica parte a populatiei este metisa. atorita imigrarii masive, intre anii &'6$2&5($ au sosit in Argentina apro!imativ 4.4$'.$$$ de imigranti spanioli, italieni dar si francezi, englezi, germani sau rusi. '5D din populatie traieste in zone urbane. "imba oficiala este spaniola. easemenea se vorbesc italiana si engleza. 5$D din populatie este de religie catolica. Prin lege, presedintele si vicepresedintele trebuie sa fie de religie catolica. -oneda nationala este peso .& pesoE&$$ centavos3.

Organizarea administrativa si politica

Argentina este formata din 0# de provincii, un district federal care cuprinde zona orasului Buenos Aires si cateva suburbii, un sector argentinian in Antartica si cateva insule in Oceanul Atlantic. Cel mai mare oras este capitala Buenos Aires cu o populatie de apro!imativ de &0.$$$.$$$ locuitori. Alte orase importante sunt Cordoba, "a Plata, -ar de Plata, orasul2port 8osario si -endoza, un important centru agricol. Conform Constitutiei din &'6#, Argentina este o republica federala condusa de un presedinte asistat de un consiliu de ministri. Puterea legislativa este formata de un congres national constituit din Senat si Camera eputatilor.