Franta- traditii culinare

Scoala culinara frantuzeasca este celebra. Migala,

rabdare, ingrediente de calitate sunt o parte dintre
caracteristicile acesteia. In ultimii ani, bucataria
franceza a marcat arta culinara a lumii, dar a primit
si influente.
Bucataria frantuzeasca este considerata un punct de
referinta pentru arta culinara si este mentionata
deseori ca "haute cuisine" - bucatarie la nivel inalt.
Arta culinara a Frantei a capatat identitate la
curtea regilor francezi, in special la inceputul secolului
al saisprezecelea, in perioada Catherinei de Medici, si
a fost perfectionata de Auguste Escoffier, (18461935), considerat parintele bucatariei franceze.

Franta- traditii culinare

Noile tendinte, care s-au extins in anii '70, sunt usor in

opozitie cu stilul bogat, luxos promovat de perioada
clasica a bucatariei frantuzesti. Noua arta culinara
promoveaza o filosofie mai sanatoasa: legume usor
gatite, sosuri pe baza de fructe, in comparatie cu
sosuri cu faina si smintina.

Franta- traditii culinare

Prezentare
Micros oft PowerPoint

Preparatele specifice Frantei pot fi impartite in subcategorii,

astfel:
specialitati clasice: se regasesc, in pregatire, elemente
traditionale. Astfel, sunt preparatele: canard al'orange (rata cu
portocale) sau Velout Du Barry, un preparat pe baza de
conopida
bistro: antreuri ca poireau vinaigrette (praz cusos vinaigrette
), cervelle de veau aux capres (creier de vita si capere)
preparate cu influente internationale: sint la moda astazi
astfel de specialitati, intrucit combina traditionalul cu elemente
moderne. Un astfel de exemplu este alade aux ptoncles avec
algues japonaises marines (salata de melci cu alge japoneze
marinate) sau filet d'agneau farcie aux figues (file de miel cu
smochine)
specialitati gastronomice: este vorba de arta culinara la nivel
inalt, despre delicatese. Astfel de preparate sunt foie gras avec
une reduction de vin (pate de gasca gatit in vin de struguri de
Juras) sau filet mignon aux morilles (carne cu ciuperci).

Franta- traditii culinare

Bucataria franceza variaza in functie de regiuni si reflecta
caracterul, relieful zonei. Cea mai generoasa regiune este a
Burgundiei. Beef Bourguignon este una dintre cele mai
renumite specialitati din zona. Regiunea Provence este limitata
de Marea Mediterana si, de aceea, predomina preparatele pe
baza de fructe de mare. Aflata la granita cu Elevetia si
Germania, regiunea Alsacia a fost influentata de stilul culinar
al vecinilor, predominind carnea de porc si cartofii.
Zone si alimente

Alsacia:carne de porc si varza murata

Basque:sunca si rosii
Bourguignonne:vin rosu, bacon, ceapa
Normande:sosuri pe baza de smantana
Provencal:ulei de masline, usturoi, rosii

Franta- traditii culinare

De-a lungul timpului, bucataria frantuzeasca a impus o
varietate de tehnici, unele foarte complicate, dar de baza
pentru arta culinara. Chiar si cele mai simple preparate sunt
pregatite foarte serios, cu migala; timpul este elementul cu
cea mai mica importanta in selectarea unei retete, spre
deosebire de alte tari occidentale, unde acest aspect este
foarte important la gatit. Ingredientele trebuie sa fie de
calitate. Multe alimente sint cunoscute prin numele zonei care
le-au facut celebre: capsunile de Pessac, mazarea din SaintGermaine, anghinare de Macau, unt din Isigny.
In Franta, servirea preparatelor la masa se face in stilul "a la
russe": aceasta metoda provine din secolul 19 si presupune
servirea separata, pe rand, a felurilor de mancare. O masa
frantuzeasca incepe cu un aperitiv cald sau rece, urmat de
supa, felul principal, salata, brinza si, in final, desert.

Franta- traditii culinare

Brinza este un tip de mancare cu identitate proprie
in Franta. Orice fermier din Franta produce branza,
astfel ca sint mii de sortimente: de capra, de vaca,
de oaie, luind numele regiunii sau in functie de
ingrediente. Si, la fel ca si vinul, branza devine mai
buna cu timpul. Branza este servita cel mai adesea
spre sfirsitul mesei.
Francezii sint de parere ca exista o bautura
potrivita pentru fiecare fel de mancare si ocazie.
Vinul este servit la carne.Bauturile aperitiv, mai
slabe in alcool, preced masa si cele cu un continut
mai mare de alcool, numite digestiv (cum e coniacul),
sunt servite la scurt timp dupa inceperea mesei.
Sampania, ca bautura, este apreciata doar la ocazii
speciale.

Franta- Sosuri frantuzesti

Sosuri celebre, venite din Franta, au cucerit
intreaga lume. Majoritatea sosurilor frantuzesti
sint pe baza de vin, folosit in combinatie cu
smintina sau condimente. Iata citeva sosuri de
baza in bucataria francezilor:

Bearnaise:ou, unt, vin alb

Bechamel:faina, lapte, unt, ceapa
Bordelaise:ceapa rosie, vin rosu
Hollandaise:unt, galbenus de ou, zeama de lamiie
Rouille:ardei iute, rosii, ulei de masline, usturoi

Franta- traditii culinare

Celebre tehnici de gatire si denumiri de preparate
s-au impus in lume cu denumirea originala.
Confit: carne pastrata in untura
Florentine: desemneaza mincaruri cu spanac
Gratine: cu brinza topita
Brule: prajit bine
Fume: afumat
Coq au vin: pui gatit in sos de vin
Cuisses de Grenouille: picioare de broasca
Jambon: tip de sunca
Tornedos: file de vita
Glace: inghetata

Delicatesa francezilor

Brinza este un aliment care a cucerit lumea intreaga. De exemplu, in

Franta se manica dupa fiecare masa brinza. Mai mult, in aceasta
tara, 27 aprilie este declarata Ziua nationala a brinzeturilor.
Povestea brinzei incepe in anul 7000 i. Hr. cind oamenii au constatat
ca laptele se poate intari, capatind un gust deosebit. In Grecia,
talentul fermierilor de a face brinza era considerat un dar cu o
valoarea incomensurabila.
In lume sint 2.000 de tipuri de brinzeturi, dintre care 500 se gasesc
in Franta, 100 in Germania si 60 in Canada. Fiecare brinza are ceva
distinct, ca urmare a culturii de bacterii folosite la preparare, a
metodei de procesare a laptelui sau a virstei. Brinza ajuta la
digestie, neutralizind aciditatea stomacului. Asa se explica de ce
francezii servesc brinza la sfirsitul mesei, pentru a face mai usoara
tranzitia de la mincarea de baza la desert.
Brinza este un aliment important pentru sanatate, intrucit
furnizeaza organismului proteine, grasimi, vitamine (A, B1, B2, C),
minerale. Brinza contine mai multe protenie decit carnea, pestele sau
ouale. Dar cel mai important este faptul ca ii da organismului o
substanta foarte importanta: calciul.

Paradoxul francez
Un studiu recent vorbeste despre "Paradoxul francez": in
ciuda bogatiei culinare a francezilor, acestia sint mult mai
slabi decit americanii, de exemplu. Doar 7% dintre francezi
sint obezi, in comparatie cu 30% dintre americani.
Un grup de cercetatori a investigat acest fenomen,
comparind alimentele, restaurantele, cartile de bucate si
stilul de a minca din cele doua tari. Secretele francezilor
pentru a se pastra in forma ar trebuie sa reprezinte o
lectie pentru oricine doreste sa slabeasca: portii mici.
Cercetatorii au masurat portiile de la 11 restaurante
similare din Paris si Philadelphia: fast food, pizzerii,
restaurante etnice etc si au constatat:
portia media in Paris este cu 25% mai mica decit cea din
Philadelphia
restaurentele chinezesti din Philadelphia serveau preparate cu
75% mai mari, in ce priveste cantitatea, decit cele din Franta

Paradoxul francez
Studiul a cuprins si alimentele servite in supermarket:

un baton de ciocolata american este cu 41% mai mare decit

cel vindut in Paris
o bautura racoritoare vinduta la restuarnatele din
supermarket este cu 52% mai mare, iar hot dogul este cu
63% mai mare
un set de carton cu pahare de iaurt este cu 82% mai
mare.Chiar si cartile de bucate difera, portiile
recomandate fiind mai mari in "The Joy of Cooking", fata de
"Je sais cuisiner". Americanii gatesc folosind mai multa
carne si mai putine legume.De asemenea, parizienii stau in
fast food 22 de minute pentru a servi masa, in timp ce
americanii maninca repede, in doar 14 minute.

Rezultatul paradoxului
francez
"Rezultatul studiului arata ca daca cineva serveste portii
mai mici decit ar minca in mod normal, s-ar satura",
spune cercetatorul Paul Rozin, psiholog la Universitatea
din Pennsylvania.
Studiul pune in evidenta faptul ca obiceiurile alimentare
se reduc, in final, la o problema de cultura. Americanii
primesc ce doresc: valoare pentru dolar, nu ii intereseaza
neaparat gustul, cit cantitatea. Portiile din Franta nu iar multumi.
Pentru oricine isi doreste sa piarda din greutate, solutia
este sa reduca portiile, sa puna accent pe calitatea
mincarii si nu pe cantitate, pe savoare, arome. Pina la
urma mincam pentru a trai, nu traim pentru a minca, asa
cum spune o vorba intelepata.

Bibliografie
http://www.culinar.ro/articole/culinar-prinlume/cum-se-mentin-francezii-informa/202/463/
http://www.culinar.ro/articole/culinar-prinlume/la-cuisine-francaise/202/441/
http://www.culinar.ro/articole/hraneste-tesanatos/delicatesa-francezilor/195/349/