Sunteți pe pagina 1din 7

Argentina

I.Pozitie geografica,limite si suprafata


Argentina, oficial Republica Argentina este o republică federală din
America de Sud. Se învecinează la nord cu Bolivia și Paraguay; la nord-est
cu Brazilia, la est cu Uruguay și Oceanul Atlantic; la sud cu Oceanul
Atlantic și la vest cu Chile. Capitala și cel mai mare oraș din țară este
Buenos Aires.

Cu o suprafață de 2.780.400 km², Argentina este ca mărime a doua


țară din America de Sud (după Brazilia) și și a opta țară din lume. Împreună
cu Insulele Malvine și celelalte insule din sudul Atlanticului are o suprafață
totală de 2.808.400 km². Coastele argentiniene au o lungime de 4990 km.

Țara ocupă cea mai mare parte din sudul Americii de Sud și are
forma unui triunghi ascuțitunghic alungit, cu baza la nord și vârful la Punta
Dungeness, extremitatea sudică a continentului. Lungimea teritoriului, de la
nord la sud, este de aproximativ 3330 km iar lățimea maximă este de
aproximativ 1384 km. Argentina include și Țara de Foc, care cuprinde
jumătatea estică a Insulei Mari a Țării de Foc și numeroase insule vecine
(ca, de exemplu, Isla de los Estados).
II.Relief
Argentina cuprinde o diversitate de forme de relief: munți, podișuri si
câmpii. Granița de vest traversează Anzii, cel mai mare lanț muntos din
America de Sud. Anzii Patagonieni care formează granița naturală dintre
Argentina și Chile, au înălțimi până la 3600 m. În partea de nord, la granița
cu Bolivia, Anzii Cordilieri au numeroase vârfuri cu înălțimi de până la 6400
m. Cel mai înalt vârf este Aconcagua (6960 m). În centrul Argentinei se
găsește lanțul muntos Sierra de Córdoba, cu cel mai înalt vârf Champaqui
(2880 m).

La est de lanțul Anzilor se găsesc suprafețe aproape plane ale căror înălțimi
variază, treptat, de la 600 m până la nivelul mării. În nord se întinde
câmpia denumită Gran Chaco. Pampasul, câmpia lipsită de copaci, este cea
mai productivă zonă agricolă a țării, întinzându-se pe aproximativ 1600 km
în sudul lui Gran Chaco. În Patagonia, în sudul Pampasului, terenul este arid,
de tip stepă.
III.Clima
În emisfera sudică, anotimpurile sunt inversate, dar clima variază în
funcție de latitudine și altitudine.Clima este, în cea mai mare parte a țării,
de tip temperat, exceptând o zonă mică în partea de nord, unde este de tip
tropical și în Gran Chaco, unde este de tip subtropical. În zonele muntoase
temperaturile sunt mai scăzute.Precipitațiile variază in functie de regiune:
in nord, ploile sunt abundente, în timp ce în sud, climatul este arid. Astfel,
în zona pampasului și Buenos Aires, clima este moderată spre caldă și umedă
tot timpul anului. Provinciile Argentinei sunt călduroase vara, moderate iarna
și umede tot anul. Cea mai mare parte din nord-vestul Argentinei are veri
calde și umede și ierni blânde și uscate, excepție făcând altitudinile
ridicate, unde nopțile sunt mereu reci și, deseori, chiar geroase. Patagonia
Argentiniană are verile blânde în jumătatea nordică și răcoroase în cea
sudică, fiind friguroasă iarna.

IV.Hidrografia
Râurile din Argentina se clasifică în trei bazine: râurile care se varsă în
Oceanul Atlantic; cele care se varsă în Oceanul Pacific și apele de interior.
Patagonia are pe suprafața ei numeroase râuri. Cel mai mare râu al
Argentinei este Parana, care o traversează din nord spre porțiunea centrală
a țării. Alte râuri sunt: Uruguayul, care formează pe o porțiune granița cu
statul Uruguay, Paraguayul, cel mai mare afluent al Paranei, Rio Colorado,
Rio Salado și Rio Negro. Rio de la Plata este estuarul format la confluența
dintre râurile Parana și Uruguayul. Pe râul Iguazú, afluent al fluviului
Parana, se află cascada Iguazú, o mare atracție turisitică. În Anzii
Patagonieni se găsesc numeroase lacuri de munte, cel mai renumit fiind lacul
alpin Nahuel Huapi, în apropierea căruia s-a construit stațiunea turistică
San Carlos de Bariloche. În Munții Anzi există și foarte multe lacuri
glaciare.
V.Vegetatia si fauna
Vegetaţia şi fauna diferă de la o regiune la alta. În zona de nord fauna şi
flora sunt de tip tropical: maimuţe, jaguari, pume, tapiri, papagali,
flamingo, palmieri, liane, jacaranda etc. În Pampas se pot întâlni în special
ierburi sau arbori rezistenţi la secetă ca eucaliptul, sicamorul, acacia şi
animale ca vulpi, pisici sălbatice, căprioare, antilope, vulturi etc. În
Patagonia vegetaţia constă în special din tufişuri, ierburi, muşchi. În zonele
muntoase din Anzi se găsesc conifere ca de exemplu pinul, chiparosul, cedrul
şi animale ca lama, alpacaua, condorii. În zonele aride cresc cactuşi. În
lacuri şi râuri se găsesc cantităţi mari de peşte.
VI.Populatia si asezarile umane
Populația Argentinei era, în 2019 de aproximativ 44.944.816 milioane,
dintre care o treime trăiesc în sau lângă Buenos Aires. Aproximativ 90% din
populație este de origine europeană. O mică parte a populației este metisă.
Datorită imigrării masive, între anii 1850-1940, au sosit în Argentina
aproximativ 6.608.000 de imigranți spanioli, italieni, dar și francezi,
englezi, ucraineni, polonezi, germani, ruși, irlandezi, scandinavi, evrei.
Argentina găzduiește și numeroși rezidenți din țările vecine, cum ar fi
Bolivia sau Paraguay, dar și un număr tot mai mare de imigranți asiatici,
majoritatea din Hong Kong, Taiwan sau Coreea.

Studii recente realizate de cercetători ai Universității din Buenos Aires


(UBA - Universidad de Buenos Aires) au demonstrat că 56% din argentinieni
au material genetic de la popoarele precolumbiene, dar numai 10% din
populația actuală ar fi pur indigenă.89% din populație trăiește în zone
urbane, astfel, o mare parte din suprafața țării este puțin populată.

Limba oficială este spaniola. De asemenea, se vorbesc italiana și engleza.

VII.Economia
Economia argentiniană se bazează, în primul rând, pe agricultură, dar, în
ultimele decenii, s-a dezvoltat mult industria extractivă (datorită
zăcămintelor de cărbune și petrol) și industria manufacturieră (prelucrarea
produselor petroliere, textilă, chimică, alimentară). Exportul Argentinei se
bazează pe produsele agricole (carne, cereale, lână). Importurile constau în
echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifianți.
Butnaru Mario Abel

S-ar putea să vă placă și