Universitatea Pedagogica de stat ,,Ion Creanga”

REFERAT
TEMA:”CULTURA EGIPTULUI
ANTIC”

Coordonator :Bodareu Galina

Realizator:Grosu Tatiana

Chisinau,2015
 OBECTIVE:
1.Particularitatile culturii Egiptului Antic
2.Religia egipteana
a) Panteonul egiptean.Mitologia.

b) Reforma religioasa a lui Ehnaton.

c) Organizarea cultului.

3. Limba.Scrisul.Sistemul de instruire
4. Litratura
5. Artele plastice si arhitectura
6. Cunostinte stiintifice

1. Particularitatile culturii Egiptului

Egiptenii antici au creat o cultura inalta prin nivelul ei ,complicata prin structua sa, bogata
prin continutul sau, care a exercitat o colosala influenta asupra dezvoltarii culturale nu
numai a multor popuare din Orientul Apropiat,dar, si a grecilor antici. Multe valori culturale,
create de egipteni, au intrat in tezaurul culturii mondiale si au devenit in prezent un bun al
intregii omeniri. Cultura egipteana a fost creata pe parcursul a circa patru milenii si a
strabatut o cale indelungata si complicata in dezvoltarea ei . Ce a determinat dezoltarea
culturii Egiptului Antic si nivelul ei nalt? In primul rind , particularitatile orinduirii social-
economice a Egiptului Antic. Valorificarea economica a vaii Nilului,crearea unei agricultui
rational organizate, avintul general al intregii economii au creat baza materiala pentru
dezvoltarea culturala.Totodata,realizarile in domeniu
culturii,invatamintului,,stiintei,dezvoltari spirituale generale a egiptenilor antici au
devenit,fara doar si poate,una dintre cauzele importante ale perfectionarii relatiilor social-
economice si a statului. Culturii egiptene ii sunt propri un conservatism si un traditionalism
profund. Egiptenii evitau faptul de a introduce inovatii radicale in sistemul lor de valori
culturale. Dimpotriva,principiul lor fundamental il constituie pastrarea cu sfintenie si
imitarea ideilor,canoanelor si procedeilor artistice cunoscute deja. Traditionalismul si
conservatismul gindirii ducea la crearea unor canoane si modele pur egiptene.

2.Religia egipteana
Rligia egiptenilor antii reflecta intr-o forma fantastica specificul conditiilor naturale ale vaii
Nilului, particularitatile dezvoltarii socio –economice si politice a societatii egiptne antice.
Egiptenii divinizau soarele,luna,fluviul Nil,desertul distrugator,animalele rapitoare,care il
amenintau pe om,diferite forte ale naturii. Un obect de venerare a devenit faraonul de la
domnie,organizatorul sistemului de irigatie al agriculturii,stapinul oamenilor si a fortelo
spontane.Religia egipteana a parcurs o cale lunga in dezvoltarea sa si in perioada Regatului
Nou s-a transformat intr-un sistem religios desavirsit. Izolarea geografica a Egiptului a
contribuit la faptul ca religia egipteana sa se dezvolte de sine statator,fiin slab influntata de
alte sisteme religioase.

a)Panteonul egiptean.Mitologia.
Egiptenii se inchinau unui mare numar de zeitati. In unul dintre articolele tratatului
international dintre Ramses al II-lea si regele hitit sint mentionati o mie de zeci si zeite din
Egiptul Antic.Zeii se impartau in zeietati locale, venerate in fiecare noma si in fiecare mare
asezare, si zei ai intregului Egipt, venerati n toata tara. Zeii ai intregului Egipt deveneau
zeitatile unui centru de noma, ai carui cirmuitori acaparau tronul faraonilor,intemeiau o
dinastie egipteana generala ,tansformau orasul lor nomarh in capitala intregului stat. Cele
mai venerate zeietati supreme au fost : zeul soarelui Ra ,zeul fauritor Ptah . Odata cu
inaltarea Tebei zeul Ammon isi asuma o serie de functi ale zeului Ra i devine unul dintre
principalii zeii ai Egiptului.Ammon –Ra era considerat creatorul lumii ,protectorul putrii
regale,fortei militare a Egiptului. O zeitate principala a panteonului egiptean antic a fost si
Osiris,care intruchipa natura ce moare si invie. Una dintre traaturile caracteristie ale religiei
egiptene ste mentinerea indelungata a ramasitelor credintelor stravechi,care si-au luat
inceputul de la fetisim si totemism. De aici si reprezentarea , obisnuita pentru egipteni ,a
zeilor lo r sub chipuri de animale ,serpi ,broaste.Astfel,zeul Apis era venerat sub chipul unui
taur puternic, zeita Semhet –sub chip de leoaica,zeul Thot- sub chip de pavian, zeul virtejului
de apa Zebec – sub chip de crocodil , zeita Uto ( intruchipare unitatii dintre Egiptul de Sus si
Egitul de Jos) sub chip de sarpe-cobra.Un rol deosebit la jucat cultura faraonului de la
domnie. Conform invataturi preotilor ,faraonul era considerat intruchipparea zeitatilor cu
chip de om, adica el avea o natura dubla-umana si divina.

b)Reforma religioasa a lui Ehnaton.

Pe parcursul unei perioade indelungate numerosi zei ai Egiptului Antic
coexistau pasnic unu cu altu coexistau pasnic unu cu altu.Pe masura intaririi
statului centralizat,economiei egiptene-generale,consolidarii sociale si culturale
a Egiptului in panteonul egptean incepe sa apara,insa,ideile unei zeitati unice
,fauritoare si creatoare a lumii si a oamenilor.Aceste idei au luat nastere din
sincretismul unor culte ,adica contopirea citorva zeitati intr-un singur
cult.Astfel,a fost,bunaoara,cultul lui Osiris.In perioada dinastii a XVIII-a cultul lui
Ammon a inceput sa cuprinda functiile zeilor Ra si Ptah ,adica ale celor mai
mari zei ai Egiptului ,iar Ammon a inceput sa fie conceput ca o zeietate tripla
,ca rege al zeilor.Conceptia zeitatilor unice ,creatoare a lumi si a omului,a fost
formulata cel mai amplu pe timpul domnii lui Ehnaton.Din porunaca sa zeul
Aton a fost declarat drept singurul si indivizibilu creator al lumii .El era
infatisat,sub forma discului solar ,de la care pornesc raze-miini ,ce daruiesc
oamenilor lumina si viata.

c)Organizarea cultului.
Conform reprezentarilor egiptenilor antici ,zeii lor erau atotputernci si
ingrozitori .EI i-au creat pe oameni numai cu un singur scop :pentru a-i sili sa le
slujesca .Daca oamenii uitau acest lucru ,pe ei ii asteptau pedepse aspre .Vointa
divina determina si destinile oamenilor .Pentru a se invrednici de bunavointa
zeilor ,ei trebuiau sa le slujasca cu osirdie ,sa aiba grija de intretinerea
lor.Pentru venerarea zeilor erau construite temple ,inaltau statuile lor ,un
intreg personal de preoti intretinea animale pentru jertfire si aduceau jertfe.
In cinstea zeilor erau organizate serbari festive , ce constau dintr-o serie
intreaga de ceremonii si in primul rinde din bogate jertfiri de animale speciale
alese .Apoi imaginea zeitatilor era scoasa din lokul pastrari ei permanente ,era
pusa pe o barca sacra miniaturala,era scoasa din templu si adusa in templu
sotiei divine a zeului respectiv sau al fiului sau ,uneori statuia era expediata
pe Nil in nave sacre de cult in alt oras.Procesiunile erau insotite de imnuri
cintate de coruri de femei special instruite . De exemplu ,in inscriptii sunt
mentionati cintaretii lui Ammon ,care ocupa un loc important in ierarhia
preotioasa .In religia egipteana ocupa un mare loc cultul de pomenire a
mortilor.

3 . Limba.Scrisul.Sistemul de instruire
Limba vorbita si literatura a egiptenilor antici s-a schimbat pe parcursul istoriei
de aproape patru milenii a poporului si a trecut prin cinci stadii consecutive al
dezvoltarii ei .In literatura stiintifica se disting : limba Regatului Vechi –limba
egipteana veche ;limba egipteana medie - limba clasica ,numita astfel, pentru
ca anume in ea au fost scrise cele mai bune opere literare, considerate mai
tirziu modele de imitat; limba egipteana noua (secolele XVI-VII i. e. n. ) ; limba
dmotica (secolul al VII-lea i. e. n. – secolul al V-lea e. n. ) limba coapta ( secolul III –VIII e.
n. ) .Desi intre cste limbi au existat o continuitate, fiecare dintre ele era o limba specifica cu
o structura gramatica s lexicala care se deosebea una de alta. Limba egipteana era limba vie
vorbita vie a populatiei bastinase din valea Nilului si, practic, n-a trecut granitele ei chiar
si iin timpul marelui Imperiu Egiptean din epoca Regatulu Nou . Limba
egipteana a devenit o limba moarta ( adica nu este vorbita) inca in secolul al III e.
n. ,ea a fost inocuita de limba coapta . Din secolul al VII e. n. , limba coapta este
eliminata de catre limba cotropitorilor- a arabilor si treptat este data uitari.

Scrisul egiptean a luat nastere la sfirsitul mileniului al IV-lea i . e. n., a parcurs o cale
lunga de formare si s- a constituit cu un sstem dezvoltat la inceputul perioadei Regtului
Mijlociu . Baza lui initiala a fost scrierea pictografica,pictografia ,in care orce
cuvint sau notiune erau infatisate sub forma desenilor respective. Scrisul
egiptean era alcatuit dintr-o garnitura de semne ,care redau sunetele
cuvintelor rostite ,de simboluri si desene stilizate,ce explicau sensul cuvintelor
si notiunilor respective. Aceste semne grafice au capatat denumirea de
hieroglifica. Pe la mijlocul miileniului al II –lea i. e. n. , numarul hieroglifelor
folosite ma des era de circa 700, iar in epoca greco-romana –de citeva mii.
Drept mtereal pentru scrierea hieroglifelor serveau :piatra ,cioburile de
lut,sulurile de piele. O larga aplicare capatase papirusul. Hirtia de pairus era
preparata din tulpinile speciale pregatite de papirus, care cresteau din belsug in
baltile Nilului.
4. Literatura
Egiptenii au creat o literatura valoroasa,bogate in idei interesante si chipuri
atistice, una din cele mai vechi literaturi din lume. O particularitate a procesului
literar din Egipt a constituit-o perfectionarea neintrerupta si succesiva
genurilor literare si procedeelor artistice concepute de cea mai mare
importanta ale culturi a fost deteminata de caracterul dezvoltarii social –
economice a tarii de marea forta potitica a statului egiptean. Caracterul
original al scrisului ieroglific ,inclusiv numarul mare de diferite semne-
simboluri, extindeau posibilitatile creatoare ale autorilor,permiteau sa fie
create opere cu un context profund si divers.Radacinile literaturii egiptene
descin in mileniu al IV –lea i. e. n., cind au fost create primele insemnari
literare. In epoca Regatului Vechi au aparut primii germeni a unor genuri:
povesti prelucrate ,invataturi didactice, biografii ale marilor demnitari, texte
religioase,opere poetice. In perioada Regatului Mijlociu creste diversitatea
genurilor, se aprofundeaza continutul si perfectiunea artistica ale operelor.
Atinge maturitatea clasica literatura in proza,sint create opere de un nivel
inalt artistic ( Povestirea lui Sinuhet ) ,care au intrat in tezaurile literaturii generale.
Literatura egipteana inregistreaza perfectiunea sa ideologica artistica in epoca
Regatului Nou, epoca in care civilizatia egipteana atinge culmea dezvoltarii
sale. In literatura egipteana este prezentat cel mai deplin genul didactic al
invataturilor si al prezicerelor ,care este apropiat de ele. Una dintre cele mai
vechi modele ale invataturilor este „ Invatatura lui Ptahoptep”, vizirul unuia
din faraonii dinastiei a –V-a. O varietate specifica a invataturilor a constituit-o
prezicerile unor intelepti, care proroceau nenorocirile ce se pot abate asupra
tarii,asupra clasei dominante, in cazul cin egiptenii vor ignora respectarea
normelor stabilite de catre zei.Cele mai cunoscute opere ale acestui gen au
fost „ Cuvintarea lui Ipuse si Cuvintarea lui Neferti” .Una dintre cele ma
indragite genuri erau povestile populare erau prelucrate de autori. Unele
povesti au devenit adevarate capodopere ,care au exercitat influenta asupra
crearii ciclurilor de povesti ale altor popoare din Orientul Antic ( de exemplu
asupra ciclului „O mie si una de nopti „ ) .Cele mai cunoscute exemple au fost
culegerea de povesti „ Faraonul Hufu si vrajitori”, „Povestea unui naufragiat”,
„Poveestea cu Dreptatea si Strimbatatea”, „povestea celor doi frati” .Adevarate
capodopere ale literaturii egiptene au devenit „Povestirea lui Sinuhet” si
„ Cintecul harpistului”.

5.Artele plastice si arhitectura

Colosalele resurse materiale si umane ale vaii Nilului ,puterea politica a
despotiei egiptene au creat conditiile necesare pentru dezvoltarea arhitecturii
si artelor plastice. Treptat arhitectura si artele plastice au inceput sa fie folosite
cu mijloace eficiente de fundamentare ideologica a orinduire existente,a
organizarii ei de stat si a sistemului valorilor spirituale.Principiile initiale ale
aritecturii s-au format si au fost intrucipate in elaborarea a doua tipuri de
constructie ;cavourile onumentaleca obect de cea mai mare importanta a
culturi de pomenire,construite pentru zeul - om,-faraonul si templele ca loc de
aflare azelor insisi. Erau construite doua tipuri de cavouri;constructii de
suprafata,care si-au gasit cea mai mare intruchipare in renumitele piramide ale
dinastiei a-IV-a ,si cavourile taiate in stinci ( cavourile rupestre ) ,care au atins
perfectiunea arhitecturalain perioadaRegatului Nou. Pentru faraonul Zoser
,intemeietorul dinastiei a- III –a ,a fost construita pentru prima data in locul de
mastaba o piramida monumentala in trepte ( cu o inaltime de 60 de
metri ),formata din sase mastabe , care erau asezate consecutiv una peste alta
si care se micsorau spre virf. Cele mai mari piramide sunt avourile regilor
dinastiei a- VI-a Hufu (inaltimea piramide este de 146,6metri,fiecarii laturi la
baza- de 233 de metri,lungimea, suprafata temeliei- de 54de mii de meti
patrati,...) si Hafra ( inaltimea de 140 de metri ).Dupa Hafra marimea
piramidelor se micsoreaza simtitor,iar incepind cu perioada Regatului Mijlociu
piramidele se construiesc foarte rar.Locuintele zeilor – templele aveu a alta
forma arhitecturala ,elaborata activ de catre arhitectii egipteni. O atentie
deosebita se acorda construiiri si finisarii templelor inaltate zeilor principali.
S-au pastrat pina in ziua de azi ruinele templelor constuite in cinstea lui
Ammon-Ra de la Karnak si Luxor (Teba). Templele de la Luxor si Karnak
constituie un enorm complex de peste o suta de incaperi spatioase ,curt mari,
numeroase aleigaleii si statui de proportii colosale ale zeilor,sfincsi, obeliscuri si
piloni.I n strinsa legatura cu arhitectura se dezvolta si sculptura. Cavourile
faraonilor ,incaperele templelor palatele regale erau pline de diferite sculpturi,
care constituiau o parte organica a cladirilor . Principalele modele elaborate
de catre sculptori erau chipurile faraonilor de la domnie. De la inceputul
mileniului al III-lea i. e. n. ,s-a constituit un anumit canon in tatarea
faraonului ; el eraq infaqtisat sezind pe tron intr-o tinuta de un calm absolut s
de maretie , maestru evidentia uriasa lui forta fizica si colosalele lui proporti .
In perioada Regatului Mijlociu maiestrii depasesc ideia maretiei reci si fata
faraonului capata trasaturi individuale.

6.Cunoastinte stiintifice
Stiinta este o parte organica a oricarii culturi .Fara o anumita suma de
cunotinte stiintifice sint imposible functionarea normala a economiei
,constructiilor,artei militare,conducerea tarii.Dominatia conceptiei religioase
despre lume retinea ,desigur, dar n-a putut sa opreasca acumularea
cunostiintelor .In sistemul cultur egiptene constiintele stiintifice au inregistrat
un nivel destul de inalt si ,in primul rind,in trei sferi:in matematica,astronomie
si medicina.Omare realizare a egiptenilor antici a fost alcatuire unui calendar
destul de precis bazat pe observarile minutioase efectuate asupra corpurilor
ceresti, pe de o parte ,si asupra regimului Nilului ,pe alta parte.Egiptenii au
studiat bne cerul instelat ,vazut cu ochiul liber ,ei faceau deosebire intere
stelele fixe si planetele ratacite.Stelele erau unite in constelatii si au primit
numale acelor animale ,de ale caror contururi,dupa parerea preotilor ele
aminteau (taurul,scorpionul,hipopotamul,cocodilul,etc..) .Au fost intocmite
cataloage destul de precise ale stelelor ,harti ale cerului instelat. Sarcinile
practice ale masurarii sectoarelor de pamint dupa revarsarile Nlului ,evidentieri
si repartizarii recoltei strinse ,calculelor complicate in timpul construirii
templelor ,cavourilor si a palatelor au contribuit la succesele
matematicii.Egiptenii puteau sa rezolve asemenea sarcini ,cum este calcularea
ariei cercului,suprafete emisferei,volumul trunchiului de piramida.Ei stiau sa
ridice la putere si sa extraga radacina patrata.In intreaga Asie Anteroara erau
cunoscuti prin maestria lor medicii egipteni.La inalta lor calificare a
contribuit,fara sdar si poate ,obiceiul raspindit pe larg al mumificarii
cadavrelor ,in timpul careia medicii puteau sa urmareasca si sa studieze
anatomia corpului omenesc si a diferitelor organe ale lui.Una dintre cele ma
mari realizari ale medicinii egiptene si ale intregii medicine egiptene si ale
intregii medicinii antice au fost invatatura despre circulatia singelui si despre
inima ca organul ei principal.