Puterea plantelor - Medicamente și droguri

Medicament = orice substanță sau produs care e folosit sau se intenționează a fi folosit pentru a
modifica un sistem fiziologic sau o stare patologică în beneficiul destinatarului. (WHO - World
Health Organization)

Categorii de medicamente
 Medicamente disponibile doar cu prescriptie medicală: acest medicament este
disponibil doar pentru cei care au instrucțiuni primite de la un medic pentru folosirea
acestuia.
 Medicamente fără prescripție medicală :
 Medicamente care au nevoie totuși de recomandarea farmacistului
 Medicamente care sunt vândute direct clientului fără a fi nevoie de prescripție sau
recomandare.

Valoarea medicamentelor
 Salvarea vieților (ex. Antibiotice, vaccinuri, etc.)
 Ele ne permit să trăim (ex. insulina la diabetici)
 Creșterea speranței de viața (ex. anticoagulanti, antihipertensivi, reducerea colesterolului,
etc.).
 Ajută la îmbunătățirea calității vieții (ex. Antidepresivi, medicamente pentru disfuncție
erectilă, etc.).

Farmacologia = ştiinţă biomedicală, care studiază medicamentele în relaţie cu sistemele şi

organismele vii.
Etimologie - pharmakon – medicament, otravă
logos – ştiinţă.
 Medicament și drog însemnau până nu demult același lucru : substanțe folosite pentru a
ameliora și a trata o boală. Ele se preparau și se vindeau în drogherii, sinonim al denumirii
folosite astăzi drept farmacii.
În prezent este acceptat în toată lumea că : medicament este orice compus sau amestec de
compuși chimici (naturali sau de sinteză), administrat sub formă de comprimate, capsule sau
soluție cu scopul de a ameliora sau vindeca; drog este asociat subsțantelor nocive care creează
dependentă, boală și chiar moartea.
Pragul la care un medicament devine drog este însă greu de precizat; important este ca
administrarea de medicamente să fie făcută cu avizul medicului sau al farmacistului.
Medicamentele sunt folosite corect când sunt luate potrivit indicaţiilor unui medic care
cunoaşte bine starea sănătăţii pacientului. Cu alte cuvinte, trebuie luate în doză corectă, la
intervalele prescrise, în modul recomandat şi pentru problema de sănătate în cauză. Totuși, chiar
şi când medicamentele sunt luate corect pot apărea manifestări neplăcute sau neprevăzute.
Oamenii îşi fac singuri rău când iau medicamente dintr-un motiv greşit, când ignoră
instrucţiunile privind dozajul, când folosesc produse prescrise altcuiva sau când nu respectă
modul de administrare.
Cauze ale abuzului de medicamente, care poate duce la dependență - uşurinţa cu care se
pot obţine. Mulţi trag concluzia, de altfel greşită, că nu e nimic ilegal în a lua medicamente fără
prescripție medicală. Medicamentele par mai puţin toxice și mai puțin periculoase decât
drogurile. 
Folosirea unor tratamente de care nu avem nevoie sau în alte scopuri decât indicaţia
principală poate duce la adicţie. Comparativ cu anii ’90, în anii 2000 numărul persoanelor care
au dezvoltat dependenţă la medicamente a crescut considerabil, arată statisticile internaţionale.
Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Centrul Naţional de Cercetare a Dependenţelor şi
Abuzului de substanţe din cadrul Universităţii Columbia a scos la iveală că peste 15 milioane de
americani au abuzat la un moment dat în viaţă de medicamente. Numărul celor care au devenit
dependenţi de substanţele din anumite tratamente aproape că s-a dublat în ultimii 15 ani.
Tratamentul îndelungat şi necontrolat cu anumite medicamente poate provoca dependenţa
psihică de ele. Dependenţa de medicamente descrie nevoia acută de administrare a unor pastile
pentru o perioadă lungă de timp.
 Dependenţa poate fi organică (corpul cere acea substanţă pentru a evita simptomele
neplăcute ale sindromului de abstinenţă), dar şi psihică, atunci când creierul transmite senzaţia
că fără acel medicament nu poate rezista, caz în care apare şi o puternică stare depresivă.
Nu se poate vorbi despre apetenţa dependenţilor pentru anumite categorii de
medicamente. "Există persoane care au un comportament abuziv şi faţă de aspirină, care din
punct de vedere chimic nu dă dependenţă" (psihoterapeut Zevedei). Dependentul ajunge să
creadă că orice stare de disconfort e cauzată de neadministrarea substanţei respective.
Deşi nu se cunosc cauzele clare ale afecţiunii, specialiştii spun că anumiţi factori de risc
trebuie luaţi în considerare: istoricul familial de dependenţe, anxietatea, lipsa vieţii sociale,
automedicaţia. Acestora li se adaugă reclama exagerată la anumite medicamente.
Persoanele cu istoric în familie sunt predispuse la dependenţă. Copilul, tânărul, ulterior
adultul deprinde obiceiurile părinţilor, calea uşoră de rezolvare a problemelor, pe care o
consideră corectă", adaugă psihoterapeutul. "Obsesia" duce în timp la scăderea imunităţii,
apariţia dezechilibrelor hormonale, "erodarea" sistemului nervos, declanşarea unor simptome
fizice şi psihice, ca hipertensiune, boli hepatice şi hemoragii, precum şi la scăderea puterii de
concentrare.

Surse:
 https://www.thewisdompost.com/essay/drug-addiction/essay-drug-addiction-
youth/2566

 https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102009163

 Oper@tion Hippocr@tes - Fight against online fake medicine

 https://adevarul.ro/sanatate/medicina/abuzul-medicamente-duce-dependenta-
1_50aea5217c42d5a6639eb4c0/index.html

 evz.ro/dependenta-psihica-de-pastile-910890.html