Mihai Eminscu

Proiect facut de: Safta Elena, Chira Raluca, Pavelescu Daria, Zamfir
Cristian, Arsene Rebeca
 Cum s-a nascut Mihai Eminscu.
 Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – d. 15 iunie 1889,
București, România) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai
cunoscută și influentă personalitate din literatura română. A publicat un singur volum antum, Poesii,
compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care
Eminescu făcea parte. Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci
Scrisori (I, II, III, IV și V).Făcând parte din curentul romantic târziu, poezia sa conține noțiuni din
metafizică, mitologie, filosofie și istorie, în timp ce proza sa conține și elemente sociologice. Temele
recurente din opera sa sunt natura, temă tipică romantismului, care, în cazul lui Eminescu, este privită
prin prisma folclorului autohton, dragostea, uneori violentă, alteori intimă sau neîmpărtășită, nașterea,
moartea, cosmosul și condiția geniului. Într-un articol din Encyclopædia Britannica, actualizat în ianuarie
2023, se menționează: „A transformat atât forma cât și conținutul poeziei românești, creând o școală de
poezie care i-a influențat puternic pe scriitorii și poeții români, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
secolului al XX-lea”.S-a născut la Botoșani și a copilărit la Ipotești, mutându-se, în adolescență, la
Cernăuți pentru a urma cursurile gimnaziale unde, la vârsta de 16 ani, a publicat primul poem, De-aș avea.
La vârsta de 19 ani a început studiul filozofiei la Universitatea din Viena, unde a întâlnit scrierile unor
autori care îi vor influența puternic opera, precum Platon, Spinoza, Leibniz, Kant, Rousseau și
Schopenhauer, dar și filozofia orientală prin opere precum Ramayana, Mahābhārata și Vedele.Tot în
această perioadă începe să publice în revista Convorbiri literare.] La 22 de ani a plecat la Berlin pentru a-
și continua studiile.Eminescu a revenit în țară la 24 de ani, stabilindu-se inițial la Iași. Activitatea
jurnalistică a lui Mihai Eminescu s-a desfășurat între anii 1875 și 1877, la Curierul de Iași, iar din 1877 la
Timpul, oficiosul Partidului Conservator, față de care Eminescu era apropiat ideologic. Articolele de gazetă
urmau linia filozofică adoptată de autor, conservatoare, dar nu reacționară, acesta fiind un susținător al
orânduirii sociale din naștere, al naționalismului xenofob, antisemit și belicos și un oponent al
liberalismului burghez. Viziunea sa era relativ comună autorilor naționaliști europeni ai vremii.
 Familia sa
 Tatăl, Gheorghe Eminovici, nascut la 10 februarie 1812, provine dintr-o
familie de țărani din nordul Moldovei. Fiind cel mai mare din cei 7 copii ai
lui Vasile Eminovici, Gheorghe Eminovici va parasi primul casa parinteasca.
El a fost dat de către tatăl sau spre a învăța carte la dascălul Ioniță, din
Suceava. La sfârșitul primelor trei clase, Gheorghe Eminovici nu revine in
satul natal, ci se prinde slujbaș la unele familii boierești din ținut la 29 iunie
1840, el se va căsători cu Raluca (sau Rareșa), fiica stolnicului Jurașcu din
JoldeștiSoții Eminovici au avut unsprezece copi. Primul adus pe lume a fost
șerban, nascut in anul 1841 Șerban va muri la 29 noiembrie 1874 de
tuberculoza. Niculae, nascut la 2 februarie 1843 cel de - al doilea fiu al lui
Gheorghe Eminovici si al Ralucăi Eminovici. Niculae moare la 7 martie 1884,
la Ipotești unde va fi îngropatIorgu, nascut îin anul 1844, este cel de-al
treilea copil al familiei Eminovici. Acesta a murit la varsta de numai 29 de
ani în vreme ce se pregătea pentru o stralucită carieră militarăDupa
Ruxandra, nascută la 5 mai 1845, si moartă la o vârstă fragedă, a urmat Ilie,
născut în 1846.Bolnav de tifos, el va muri în anul 1862Cel de-al șaselea
copil, Maria, nu a apucat decât vârsta de șase ani si jumatate. Mihai
Eminovici va fi cel de-al saptelea copil al Ralucăi si Gheorghe
EminoviciAglae, al optulea copil, măritată la vârsta de optsprezece ani cu
Ioan Drogli, profesor la Scoala Normală de învățători va avea doi băieți .
Henrieta nascuta probabil in anul 1854,bolnavă de mic copil, va fi cea care
va veghea cu deosebita afecțiune asupra lui Mihai Eminescu, pe tot
parcursul suferinței sale. Va muri la numai câteva luni după moartea
poetului. Cel de-al zecelea copil, născut la 16 noiembrie 1865, elev al
Institutului Politehnic din Praga si capitan în armata român se va stinge din
viață la vârsta de 73 de ani. Cel din urma copil, Vasile, va muri la numai un
an si jumtate
 COPILARIA
 Mihai Eminescu era cel de-al şaptelea copil
al familiei Eminovici. În total au fost 11
copii. Căsuţa de la Ipoteşti era poziţionată
chiar la intrarea în sat dinspre moşia
Cucorăni şi a fost cumpărată de căminarul
Gheorghe Eminovici în 1848, odată cu două
pătrimi din moşia Ipoteşti, de la boieroaica
 Casele din Botoşani au fost închiriate pentru
Eufrosina Petrino. Familia Eminovici s-a
mutat la ţară tocmai pentru a face a genera venituri. Ipoteştiul era un sat idilic,
economie, cheltuielile din târgul Botoşanilor cu o continuitate istorică deosebită,
fiind prea mari pentru o familie numeroasă descoperirile arheologice arătând că aici au
şi mai ales pentru un tată care dorea să-şi fost inclusiv aşezări din epoca fierului,
ţină copiii la şcoală. aparţinând culturilor dacice. Familia
căminarului a trăit înconjurată de oamenii
satului, morari, plugari, pădurari, ciobani şi
văcari. Satul era situat în mijlocul pădurilor.
Acesta este locul unde a copilărit Mihai
Eminescu, alături de ţăranii de la Ipoteşti, în
mijlocul unui peisaj feeric, despre care
criticii spun că i-a influenţat decisiv opera
literară.
 Scoala
Cernăuṭii lui Mihai Eminescu: Şcoala Principală Moldovenească, Liceul Aron Pumnul. Venit de la Boto ṣani ṣi
Ipoteṣti unde îṣi petrecuse copilăria, al ṣaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe
Eminovici a devenit în 1858 elev la Cernăuṭi.[15:30, 13.01.2024] Cristi 9C: Venit de la Boto ṣani ṣi Ipote ṣti
unde îṣi petrecuse copilăria, al ṣaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici a
devenit în 1858 elev la Cernăuṭi. Arhivele arată că în clasa a IV-a a terminat al cincilea, din 82 de elevi. După
două clase de gimnaziu avea să părăsească ṣcoala, în 1863 ṣi 1866, între timp revenind sau completându- ṣi
studiile în particular. Numele său a fost din nou legat de oraṣul de pe Prut la moartea profesorului Aron
Pumnul, în ianuarie 1866, când elevii au scos broṣura „Lăcrămioarele învă ṭăceilor gimnazi ṣti”, cu poezia La
mormântul lui Aron Pumnul semnată „M. Eminovici”. Cu aceasta, bogata istorie culturală a Cernău ṭiului avea
să primească încă un nume cu care să se mândrească.[15:30, 13.01.2024] Cristi 9C: Cât despre istoria
politică, ea a fost zbuciumată ca a oricărui teritoriu multrâvnit. Atestat documentar din vremea lui Alexandru
cel Bun, trei secole mai târziu Cernăuṭi era oraṣ al Imperiului habsburgic ṣi număra 338 de familii. Au fost
colonizaṭi apoi germani ṣi evrei, iar românii ṣi ucrainenii ṣi-au sporit ṣi ei numărul. La mijlocul secolului al
XIX-lea era capitala ducatului Bucovinei ṣi avea 9000 de români ṣi 4000 de ucraineni. Până la primul război a
avut ca primari un polonez, un armean, doi germani ṣi doi evrei. După dezmembrarea Austro-Ungariei, în
1918 a fost oraṣ al României Mari, dar în al doilea război a fost ocupat de Armata Ro ṣie. De atunci ṣi până la
căderea comunismului stăpânirea sovietică avea să dureze mereu, doar cu o pauză de trei ani, 1941-1944,
când a fost recucerit de români.O sclipire din atmosfera de început de secol XX este redată în cuvinte
frumoase de un alt cernăuṭean care a onorat numele acestui oraṣ: Vladimir Trebici demograf, sociolog ṣi
membru al Academiei Române. Înregistrarea datează din 1997 ṣi a fost realizată de Silvia Iliescu pentru Arhiva
de istorie orală.
 Personalitatea
În activitatea sa publicistică, de o dimensiune fără egal în epocă, Mihai Eminescu s-a dovedit un
gânditor profund, cu un orizont cultural impresionant, ce nu poate fi comparat, după opinia lui Mircea
Eliade, decât cu orizontul intelectual al lui Hasdeu. În sistemul său de gândire, Eminescu utilizează
cunoştinţe solide de economie politică, sociologie, politologie, filosofia culturii, lingvistică şi ştiinţele
naturii.Pentru a reconstitui personalitatea şi gândirea lui Eminescu, de multe ori deformate în decursul unui
veac de cercetări aplicate şi de interpretări divergente asupra operei sale, este oportun să recurgem la
imaginea pe care i-o construieşte Maiorescu, cel care îl cunoştea ca nimeni altul. Astfel, încercând să
definească personalitatea lui Eminescu, criticul care l-a impus reţine ca element caracteristic tocmai
capacitatea sa intelectuală deosebită, forţa, modernitatea şi amplitudinea gândirii sale, numindu-l „rege al
cugetării“, care şi-a trăit viaţa aspirând să cunoască întregul patrimoniu al culturii umane.„Ceea ce
caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o aşa de covârşitoare inteligenţă,
ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată nu-i mai scăpa…., încât lumea în care
trăia el după firea lui şi fără nici o silă era aproape exclusiv lumea ideilor generale, ce şi le însuşise şi le
avea pururea la îndemână“. [T. Maiorescu, Eminescu şi poeziile lui, în volumul De la T. Maiorescu la G.
Călinescu, vol. I, Bucureşti, Editura Eminescu, 1971, p. 55]Această sete de cunoaştere, orientată deopotrivă
spre cultura universală şi spre cea naţională, îl defineşte în mod fundamental, Maiorescu afirmând că era
„omul cel mai silitor, veşnic cetind, meditând, scriind“. Anticipând parcă acuzele nedrepte de naţionalism,
Maiorescu susţinea că Eminescu sintetizează tendinţele contradictorii şi complementare ale epocii sale,
anume aspiraţia de a asimila temele şi ideile culturii europene – în ceea ce are ea caracteristic „în artă, în
ştiinţă, în filosofie“ – şi exprimarea spiritului naţional în forme moderne:„Amândouă condiţiile le realizează
poezia lui Eminescu în limitele în care le poate realiza o poezie lirică; de aceea Eminescu face epocă în
mişcarea noastră literară“.