Mihai

Eminesc
Viata lui Mihai Eminescu
u
Raluca Iurascu (nascuta in 1816, la Joldesti)
si Gheorghe Eminovici (nascut in 1812 la
Calinesti, Suceava) sunt parintii lui Mihai
Eminescu. Cei doi s-au casatorit in
primavara anului 1840 si au avut 11 copii:
Serban, Niculae, Iorgu, Ruxandra, Ilie (fratele cu care Mihai s-a jucat cel mai
mult), Maria, Mihai, Aglae, Arieta, Matei si Vasile.

A facut oarte dintr-o familie numeroasa, Mihai fiind al 7-lea din 11 frati.

Data de nastere a lui Mihai Eminescu a fost acceptata ca fiind 15 ianuarie 1850,
insa este o data controversata, fiind se pare data la care a fost inregistrat certificatul
de nastere. Sora poetului, Aglae Drogli, a sustinut intr-o scrisoare catre Titu
Maiorescu ca data de nastere a lui Mihai Eminescu este 20 decembrie 1849 si ca
locul de nastere era Ipotesti. Intr-un registru al membrilor Junimii, Mihai Eminescu
insusi a notat ca loc de nastere Botosani, iar ca data de nastere 20 decembrie 1849.

Mihai Eminescu si-a petrecut copilaria la Botosani si Ipotesti, in casa

parinteasca si prin imprejurimi, intr-o totala libertate de miscare si de contact cu
oamnii si natura, lucrui evocate de altfel si in poeziile: “Fiind baiet paduri
cutreieram” si “O, ramai”.

Mihai Eminescu a avut o tinerete activa si exuberanta in care si-a cautat

independenta.

Nu se stie exact unde a facut primele doua clase primare, insa in contiuare a
studiat la Cernauti, la “National Hauptschule” (clasele 3-4), “Ober-Gymnasium”
(clasele 1-2). Dupa ce a repetat clasa a II-a a plecat in vacanta de Paste, la Ipotesti
si nu s-a mai intors la studii.

Pe data de 16 aprilie 1863, Eminescu a părăsit definitiv cursurile, chiar dacă avea o
situație foarte bună la învățătură, avea note bune la toate materiile, deoarece a plecat
în vacanța de Paște la Ipotești și nu s-a mai întors niciodată la școală.
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În luna ianuarie moare
profesorul de limba română Aron Pumnul, iar elevii scot o broșură denumită
„Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști”, acolo unde apare și poezia „La mormântul
lui Aron Pumnul”, semnată de M. Eminoviciu. Pe 25 februarie debutează în revista
„Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aș avea”. Atunci Iosif Vulcan
îi schimbă numele în Mihai Eminescu.
Începe colaborarea la „Convorbiri literare” și debutează ca publicist în ziarul
„Albina” din Pesta. În perioada 1872-1874 este student la Berlin, iar între 1874 și
1877 este director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor școlar pentru
județele Iași și Vaslui, redactor la ziarul „Curierul” de Iași. A continuat să scrie în
„Convorbiri literare”, l-a cunoscut și s-a împrietenit cu Ion Creangă, pe care l-a
convins și ulterior l-a introdus în „Junimea”.

Opere semnate de Mihai Eminescu

Volumul Poezii este singurul care este publicat în timpul vieții poetului. Restul
operelor lui Eminescu apar postum, iar printre cele mai importante sunt:

,,Epigonii” (1872);

„Făt-Frumos din lacrimă” (1872);

” Călin (file din poveste)” (1873);

„Lacul”;

,,Sara pe deal”;