Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eminesc
Viata lui Mihai Eminescu
u
Raluca Iurascu (nascuta in 1816, la Joldesti)
si Gheorghe Eminovici (nascut in 1812 la
Calinesti, Suceava) sunt parintii lui Mihai
Eminescu. Cei doi s-au casatorit in
primavara anului 1840 si au avut 11 copii:
Serban, Niculae, Iorgu, Ruxandra, Ilie (fratele cu care Mihai s-a jucat cel mai
mult), Maria, Mihai, Aglae, Arieta, Matei si Vasile.
A facut oarte dintr-o familie numeroasa, Mihai fiind al 7-lea din 11 frati.
Data de nastere a lui Mihai Eminescu a fost acceptata ca fiind 15 ianuarie 1850,
insa este o data controversata, fiind se pare data la care a fost inregistrat certificatul
de nastere. Sora poetului, Aglae Drogli, a sustinut intr-o scrisoare catre Titu
Maiorescu ca data de nastere a lui Mihai Eminescu este 20 decembrie 1849 si ca
locul de nastere era Ipotesti. Intr-un registru al membrilor Junimii, Mihai Eminescu
insusi a notat ca loc de nastere Botosani, iar ca data de nastere 20 decembrie 1849.
Nu se stie exact unde a facut primele doua clase primare, insa in contiuare a
studiat la Cernauti, la “National Hauptschule” (clasele 3-4), “Ober-Gymnasium”
(clasele 1-2). Dupa ce a repetat clasa a II-a a plecat in vacanta de Paste, la Ipotesti
si nu s-a mai intors la studii.
Pe data de 16 aprilie 1863, Eminescu a părăsit definitiv cursurile, chiar dacă avea o
situație foarte bună la învățătură, avea note bune la toate materiile, deoarece a plecat
în vacanța de Paște la Ipotești și nu s-a mai întors niciodată la școală.
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În luna ianuarie moare
profesorul de limba română Aron Pumnul, iar elevii scot o broșură denumită
„Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști”, acolo unde apare și poezia „La mormântul
lui Aron Pumnul”, semnată de M. Eminoviciu. Pe 25 februarie debutează în revista
„Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aș avea”. Atunci Iosif Vulcan
îi schimbă numele în Mihai Eminescu.
Începe colaborarea la „Convorbiri literare” și debutează ca publicist în ziarul
„Albina” din Pesta. În perioada 1872-1874 este student la Berlin, iar între 1874 și
1877 este director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor școlar pentru
județele Iași și Vaslui, redactor la ziarul „Curierul” de Iași. A continuat să scrie în
„Convorbiri literare”, l-a cunoscut și s-a împrietenit cu Ion Creangă, pe care l-a
convins și ulterior l-a introdus în „Junimea”.
Volumul Poezii este singurul care este publicat în timpul vieții poetului. Restul
operelor lui Eminescu apar postum, iar printre cele mai importante sunt:
,,Epigonii” (1872);
„Lacul”;
,,Sara pe deal”;