POPOV CĂTĂLIN, EL.

CLASA VII –a ,,B”

George Topîrceanu
Nastere: 20 martie 1886, București
Deces: 7 mai 1937, Iași
George Topirceanu a fost un poet, prozator, memorialist și publicist
roman, membru corespondent al Academiei Romane din 1936.
La 20 martie se naste la Azilul „Elena Doamna din Bucuresti
Gheorghe Topirceanu, al doilea copil al lui Ion si al Paraschivei
Topirceanu. Parintii lui Topirceanu au fost originari din partile Sibiului,
mama din Saliste, iar tata din Ocna. Mama, nascuta Cosma, mai
fusese casatorita cu un anume Mateescu, de la care a avut doi copii
si de care s-a despartit, casatorindu-se apoi cu tatal viitorului poet.
Cu Ion Topirceanu, in afara de Gheorghe, Paraschiva a mai avut doi
copii, Ralita si Alexandrina.

In 1906 se inscrie la facultate, dar din cauza conditiilor materiale precare se retrage, ocupand
slujbe marunte, fara legatura cu literatura.Adevaratul debut literar se produce in 1909, cand publica in
numarul din decembrie al revistei iesene „Viata Romaneascaparodia Raspunsul micilor functionari.
Dealtfel, la invitatia lui Garabet Ibraileanu, in anul 1911 se stabileste la Iasi, devenind st subsecretar de
redactie la revista de care isi va lega de acum existenta si destinul literar. Dupa perioada razboiului,
cand este incorporat si chiar cade prizonier, redacteaza impreuna cu Mihail Sadoveanu revista
„insemnari literare, care suplinea astfel lipsa „Vietii Romanesti. Din anul 1920 aceasta reapare, iar
Topirceanu este numit prim-redactor al ei. Volumele de poezie publicate intre timp ii aduc, in anul 1926,
Premiul National pentru Poezie, iar in anul 1936, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, este ales membru
corespondent al Academiei Romane.
A fost secretarul de redactie, multa vreme, al revistei iesene Viata romaneasca. A lucrat apoi in
redactia revistei Lumea. Laureat cu Premiul National de Poezie, pe anul 1926.

1
 POPOV CĂTĂLIN, EL.
CLASA VII –a ,,B”
Temperamental, poetul G. Topirceanu a ramas in constiinta
contemporanilor un opozant si un antiliric, desi incepututirle sale poetice se afla sub semnul
eminescianismului (curent numit astfel de G. Ibraileanu), cultivind motivele apasat romantice, rimele
singulare, ritmul clasic. intr-o efervescenta a programelor de ideologie culturala de la inceputul secolului
douazeci, si avem in vedere mai ales samanatorismul (care, sub autoritatea lui N. Iorga, cultiva etnicul
si formele de viata patriarhala), simbolismul (teoretizat de Ovid Densusianu de la revista „Viata noua si
practicat de Macedonski, D. Anghel, Minulescu, N. Davidescu, Bacovia, Stamatiad) si teoria autonomiei
estetice, repusa pe tapet si revitalizata de convorbiristul Mihail Dragomirescu, opiniile lui G. Topirceanu,
implantat in gruparea de la „Viata Romaneasca, erau originale si radicale.
Este de actualitate in aceste timpuri poezia lui Topirceanu? Raspundem fara ezitare ca da. Ceea
ce a frapat la inceput de secol XX, place si astazi: antiromantismul, antilirismul, clasicismul „facut din
cerebralitate, din cenzura severa a inteligentei (M. Ralea), precum si ironia si eleganta umorului sau
inconfundabil. Gustindu-i din plin parodia in aceasta perioada a re-scrierii si a re-seminarii culturii,
postmodemistii sint gata sa-1 aseze pe Topirceanu in portofoliul si in paradigma lor. Nimic rau in asta!
Poezia sa, scrisa acum vreo optzeci de ani, e mai actuala decit a multor poeti contemporani, amortiti
inca de la nastere.
Se stinge din viata, doborat de cancer hepatic, in 7 mai 1937.

Opere
Balade vesele Și triste, București (1916).
Parodii originale, București (1916).
Amintiri din luptele de la Turtucaia, București (1918).
Strofe alese. Balade vesele și triste, Iași (1920).
In ghiara lor Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare, Iași (1920).
Migdale amare, București (1928).
Scrisori fara adresa, proza umoristica și pesimista, București (1930).
Pirin-Planina, epizoduri tragice și comice din captivitate, București (1936).
Minunile Sfintului Sisoe, roman satiric neterminat, publicat postum (1938).

Poeziile Balada mortii si Balada muntilor au aparut in volumul Strofe alese. Balade vesele si triste, Iasi,
Editura Viata Romaneasca, 1920.

2
 POPOV CĂTĂLIN, EL.
CLASA VII –a ,,B”

Biografie - cronologie George Topîrceanu

Poet, prozator, publicist, autorul a fost etichetat grabit ca un poet umorist, cu disponibilitati catre
parodie, care i-au adus, de fapt, o celebritate superficiala alimentata de degustatori neavizati ai poeziei.
Si din partea criticii literare s-au manifestat pareri contradictorii, unele surprinzatoare. Topirceanu
ramane un liric camuflat, un sensibil visand la sublim, dar temandu-se de grotesc. Umorul sau drapeaza
mai totdeauna o vibratie lirica remarcabila, autocenzurata.

Volume de versuri:
Balade vesele, Bucuresti, Editura Alcalay, (1916);
Parodii originale, Bucuresti, Editura Steinberg & fiu, 1916;
Strofe alese. Balade vesele si triste, Iasi, Editura Viata Romaneasca, 1920;
Migdale amare, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1928.
1886
La 20 martie se naste la Azilul „Elena Doamna din Bucuresti Gheorghe Topirceanu, al doilea copil al lui
Ion si al Paraschivei Topirceanu. Parintii lui Topirceanu au fost originari din partile Sibiului, mama din
Saliste, iar tata din Ocna. Mama, nascuta Cosma, mai fusese casatorita cu un anume Mateescu, de la
care a avut doi copii si de care s-a despartit, casatorindu-se apoi cu tatal viitorului poet. Cu Ion
Topirceanu, in afara de Gheorghe, Paraschiva a mai avut doi copii, Ralita si Alexandrina.
Familia se gasea in Bucuresti, pe strada Cotroceni. Tatal a schimbat mai multe meserii, printre care si
aceea de cojocar, iar mama ajunsese maestra tesatoare de covoare la Azilul „Sfinta Elena.
1888-1898
In aceasta perioada, familia Topirceanu peregrineaza, determi-nata de schimbarea locului de munca,
prin diferite localitati: Schitul Horezu (Vilcea), din nou la Bucuresti, Armasesti (Ialomita), Schitul Valeni
(Arges), Namaiesti (Muscel). Copil fiind, viitorul poet parcurge si el acest itinerariu. Cu toate acestea,
cea mai mare parte a copilariei si-o petrece, impreuna cu bunica sa (devenita calugarita, maica Tina), la
Schitul Valeni de la Namaiesti, impreuna cu familia, care se stabileste definitiv aici. Topirceanu urmeaza
clasa I si a II-a primara la Bucuresti (o scoala marginasa, peste drum de cazarma Malmaison), iar
urmatoarele (a IlI-a, a IV-a si a V-a) la Suici-Arges, pe Valea Topologului. Anii copilariei, mai ales cei

3
 POPOV CĂTĂLIN, EL.
CLASA VII –a ,,B”
petrecuti in tulburatorul peisaj natural al plaiurilor muscelene,
vor lasa urme adinei in amintirea si sensibilitatea poetului.
1898-1901
G. Topirceanu este elev la liceul „Matei Basarab din Bucuresti, unde-l are profesor pe omul politic si
publicistul C. Banu, viitorul director al revistei Flacara.
1901
De la liceul „Matei Basarab, Topirceanu trece la liceulinternat „Sf. Sava, unde devine coleg cu poetul
Minai Cruceanu. Din aceasta perioada dateaza primele incercari poetice, scrise sub vadita influenta a
lui Eminescu, simtindu-se atras, totodata, de lirica romantica a lui Byron si de Imnurile pagine ale lui
Duiliu Zamfirescu.
1905
Debuteaza, semnind G. Top., in Duminica, o revista populara, pentru ca apoi sa frecventeze, intre 1906
si 1907, publicatii de orientare samanatorista, precum Revista ilustrata, Revista noastra, Tribuna din
Arad si altele.
1906
Termina liceul si se inscrie la Facultatea de litere si filozofie, ale carei cursuri insa nu le urmeaza, fiind
constrins de nevoile vietii materiale. Citeva luni preda ca suplinitor la scoala .Arhiereul Calist.
1907-1909
Perioada agitata si bogata in evenimente marunte insa hotaritoare pentru conturarea personalitatii
artistice a poetului; mic slujbas, institutor, suplinitor, satisfacerea stagiului militar. in aprilie 1909, numit
copist la „Casa Bisericii, se inscrie la Facultatea de drept. Publica poezii de inceput, in afara de
periodicele citate mai sus, la Samanatorul, Ramuri si Neamul romanesc literar, precum si la Viata
literara si artistica, revista condusa de George Cosbuc.
1909-1910
Debutul in Viata romaneasca din Iasi (un insemnat numar din „balade vesele si din „parodiile originale,
Raspunsul micilor functionari, Oda sobei mele, Noapte de mai, Balada chiriasului grabit, Romanta
automobilului, Noapte de august etc.) si inceputul prieteniei cu Garabet Ibraileanu. Are o scurta
colaborare la revista Viata sociala condusa de N. D. Cocea, unde publica poemele Noapte de Mai,
Balada chiriasului Grabit si Balada popii din Rudeni.
1911
La invitatia lui Ibraileanu, in toamna, poetul se muta la Iasi, in calitate de subsecretar de redactie al
Vietii romanesti. Ca atare, de acum incolo, colaborarea la revista ieseana cu poezii proprii, cronici,
recenzii, note etc, va fi statornica, destinul literar al poetului fiind legat de miscarea literara ieseana. Tot
4
 POPOV CĂTĂLIN, EL.
CLASA VII –a ,,B”
in aceasta perioada are loc inceputul strinsei prietenii cu Mihail
Sadoveanu si o cunoaste pe Alexandra Gavrilescu, viitoarea poeta, „botezata de Sadoveanu cu
pseudonimul literar Otilia Cazimir.
1912
Se casatoreste, in februarie, cu Victoria Iuga (nascuta la 24 aprilie 1882), iar la 1 aprilie, se naste fiul
lor, Gheorghe.
Editeaza, impreuna cu M. Sevastos, revista Teatrul.
1913
In timpul razboiului balcanic, participa la „campania din Bulgaria, ale carei ecouri directe sint
consemnate in Jurnalul din campania din Bulgaria, pastrat in manuscris de catre Otilia Cazimir.
1914
Topirceanu participa, impreuna cu prietenul sau Mihail Sadoveanu si alti scriitori ieseni la o serie de
sezatori literare. Reia studiile de filozofie, intrerupte din cauza razboiului.
1916 Este anul in care poetul publica doua volume, indelung pregatite pentru tipar: Balade vesele
(Editura Alcalay, Bucuresti) si Parodii originale (Editura Librariei), H. Steinberg et Fiu, Bucuresti).
Este momentul deplinei consacrari artistice a lui G. Topirceanu, fapt invederat si de o seama de articole
aparute in presa vremii, semnate de Liviu Rebreanu, Felix Aderca, Petre Locusteanu si altii. Este
incorporat si trimis pe front, luind parte la luptele de la Turtucaia, unde va cadea prizonier din primele
zile, fiind dus intr-un lagar din Bulgaria si, apoi, bolnav, in spitalul „Hotel Europe din Sofia.
1918-1919
Ia sfirsit prizonieratul, poetul intorcindu-se in tara, poposeste citva timp in Bucuresti, apoi se intoarce la
Iasi. La Bucuresti, impreuna cu Eugen Todie, scrie textul de revista teatrala A fost un vis.
In ziarul Lumina, condus de Constantin Stere, publica Amintiri din campanie, din viitoarea carte Amintiri
din luptele de la Turtucaia, si o serie de poezii, intre care si Balada mortii. in locul Vietii romanesti, care
isi incetase aparitia din august 1916, la Iasi apare insemnari literare, avind ca redactori pe M.
Sadoveanu si G. Topirceanu. Aici, poetul publica poezii (balade, parodii, rapsodii), cronici si numeroase
note polemice, majoritatea acestora din urma fiind indreptate impotriva lui Eugen Lovinescu si Octavian
Taslauanu.
Apare la editura Alcalay, cartea Amintiri din luptele de la Turtucaia.
1920
Reapare, in august, Viata romaneasca, unde Topirceanu va avea functia de prim-redactor, vechiul cerc
al revistei largindu-se cu nume ca Al. Philippide, Demostene Botez, Mihai Ralea, Ionel Teodoreanu, Al.
O. Teodoreanu. Pina la mutarea ei la Bucuresti, G. Topirceanu va unul dintre principalii conducatori ai
5
 POPOV CĂTĂLIN, EL.
CLASA VII –a ,,B”
revistei.
Apare cartea in ghiara lor (Amintiri din Bulgaria) si Schite usoare (Ed. Socec, Bucuresti), precum si
editia a Ii-a a Baladelor, sub titlul Strofe alese. Balade vesele si triste.
1921
Traduce Visul unei nopti de vara de Shakespeare, care apare la Iasi.
Parodii originale apar in editia a Ii-a la Editura Librariei H. Steinberg et Fiu, Bucuresti.
Redacteaza Lumea literara si artistica, supliment al ziarului Lumea. impreuna cu Otilia Cazimir,
redacteaza citeva numere din Lumea umoristica.
Colaboreaza la saptaminalul Lumea-bazar, cu articole ce vor intra in volumul Scrisori fara adresa si cu
poezii:
Acceleratul, Balada unui greier mic. Tot in paginile acestei publicatii se desfasoara polemica poetului,
nu o data lipsita de obiectivitate, cu Camil Petrescu, care, la rindul lui, raspunde in Cuvintul liber.
Participa, mai ales impreuna cu Mihail Sadoveanu si Demostene Botez, la expeditiile cinegetice prin
Moldova.
Devine un pasionat colectionar de arme si un inventator, mai ales in domeniul stereoscopici si al
fotografiei.
1927
Scrie si citeste de mai multe ori in public, cu mare succes, conferinta umoristica Bacilul lui Koch. Publica
editia a IlI-a a Parodiilor originale.
Apare volumul Interpretari (Editura Casei Scoalelor) de M. Ralea, in care este cuprins si aticolul G
Topirceanu.
1928
Colaboreaza la revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. Apare volumul de poezii Migdale amare,
Editura „Cartea Romaneasca. La aceeasi editura apare si editia a IlI-a a volumului Balade vesele si
triste.
1930 in acest an apare cartea de proza Scrisori fara adresa, la Editura „Nationala S. Ciornei.
Topirceanu este numit inspector general teatral pentru Moldova.
1931
Apar Migdale amare, ed. a Ii-a, „Cartea romaneasca, si Balade vesele si triste, ed. a IV-a, in aceeasi
editura. Scrie revista teareala Bonsoir, Iasi.
1932
La 21 septembrie, poetul este definitivat in calitatea pe care o detinea mai de mult, de inspector special
al teatrelor de pe cuprinsul Moldovei.
6
 POPOV CĂTĂLIN, EL.
CLASA VII –a ,,B”
Devenita populara, cartea sa Parodii originale apare la „Cartea
romaneasca in a IV-a editie.
Parca pentru a pune capat posturii de „chirias grabit a lui Topirceanu, Demostene Botez ofera poetului o
casuta pe strada Ralet.
1933
La invitatia cercului „Libertatea din Bucuresti, tine aici conferinta Cum am devenit moldovan?, in care
sint prezente numeroase confesiuni si marturii autobiografice.
1934
In Revista Fundatiilor (I, nr. 3, martie) apar primele fragmente din romanul fantastico-satiric, ramas
neterminat, Minunile Sfintului Sisoe.
1935 La Universitatea din Iasi sustine conferinta Cum am devenit ieșean?, cu foarte putine modificari
fata de cea tinuta la invitatia cercului „Libertatea.
1936
La propunerea lui Mihail Sadoveanu, scriitorul este ales membru corespondent al Academiei Romane.
Apare Pirin-Planina - Episoduri tragice si comice din captivitate, la „Nationala S. Ciornei. in Insemnari
iesene (I, nr. 10) apar fragmente din Minunile Sfintului Sisoe. Face parte in continuare din conducerea
revistei insemnari iesene
1937
Intr-o stare fizica destul de proasta, istovit de boala, beneficiind de o suma obtinuta de Mihail
Sadoveanu de la Ministerul Artelor, poetul pleaca la Viena pentru tratament, insotit de devotata Otilia
Cazimir. Instalat la Hotel Schweitzerhof, o pensiune de familie din strada Bauernmarkt, 22, va ramine
timp de sase saptamini (25 febr. - 30 martie) si va fi ingrijit de profesorii Jagic (Spitalul
Blutambulanzklinik) si celebrul Otto Porges. intors la Iasi, in ziua de 7 mai, pe la orele doua dupa
amiaza, la virsta de 51 de ani, in casuta sa din strada Ralet, poetul moare doborit de un cancer hepatic.
Ultimele cuvinte ii sint adresate prietenei sale de-o viata, Otilia Cazimir: „inchide fereastra, ca nu pot
muri din cauza miresmei de liliac!