Metode complementare de evaluare

Metodele tradiţionale de evaluare rămân la un înalt grad de eficienţă atunci când profesorul ştie
să realizeze un echilibru dinamic între probele orale, scrise şi practice. Ponderea metodelor
tradiţionale va continua să fie dominantă cel puţin şi în viitorul apropiat în cadrul activităţilor de
evaluare. În activitatea didactică va avea performanţe acel profesor, care va activa, utilizând
următoarele principii:
 Fiecare copil diferă mult calitativ nu numai de adulţi, dar şi de alţi copii de
aceeaşi vârstă.
 Profesorul activează cu un grup de individualităţi, fiecare din ele
caracterizându-se prin particularităţi specifice, care adesea nu se include în
,,schema” dorită de profesor.
 Atunci când metodele tradiţionale nu sânt eficiente, sau la etapa dată, la tema
dată pot fi utilizate şi alte metode, atunci se aplică şi metodele complimentare
de control şi evaluare.
Din metodele complementare un loc aparte îl ocupă proiectele.
Proiectul – reprezintă o activitate amplă a elevului care poate dura un timp îndelungat
(cîteva zile, cîteva săptămîini, cîteva luni) – timp în care elevul conlucrează permanent cu
profesorul, - consultaţii la temă, recomandări de literatură suplimentară, schimb de idei,
pregătirea unui raport sau dări de seamă privind lucrul efectuat reieşind din obiectivele puse şi
performanţele atinse. Se finalizează proiectul prin susţinere publică în faţa colegilor, sau altă
modalitate de susţinere a acestui raport, (orice proiect în ultimă instanţă este un rapotr de
activitate pe o anumită perioadă de timp) care de fapt poate fi susţinut şi în cadrul concursului
raional, republican, etc.
Pregătirea unui proiect se deosebeşte de pregătirea unui referat atât cantitativ, cât şi
calitativ şi ca regulă are un caracter individual ori de grup necesitând din partea elevului
următoarele manifestări:
* interes,
* insistenţă,
*creativitate,
* timp,
* talent oratoric,
*capacitate analiză şi sintetiză ,
* abilitate de a cointeresa şi implica publicul în subiectul pus în discuţie.
În timpul realizării proiectului se analizează şi evaluează :
* actualitatea temei propuse
* metodele de lucru,
* utilizarea corespunzătoare a bibliografiei,
* generalizarea problemei,
* acurateţea tehnică,
* organizarea materialului într-un raport.
* calitatea prezentării.
În cadrul pregătirii proiectului la cursul Biologie generală la compartimentul
,,Genetica”(Clonarea – realităţi şi perspective) de un grup de elevi (profil real) ca o manifestare a
creativităţii bine direcţionate a fost elaborarea testelor de tipul: Legătură interdisciplinară
( biologie – chimie - fizică.).
TEST
pentru determinarea gradului de formare a noţiunilor integrate în sistemul de cunoştinţe.
Grupa______ numele, prenumele
______________________________________
Citiţi textele de mai jos şi optaţi pentru:
 a) greşit din punct de vedere biologic __________________
b) greşit din punct de vedere chimic ___________________
c) corect din punct de vedere a posibilităţilor de realizare _____________
d) greşit din punct de vedere fizic ______________________________
e) corect din punct de vedere etic _______________________________
j) greşit din punct de vedere etic ________________________________
Atribuiţi fiecărei opţiuni expresiile respective ale textului cu indicarea cifrelor şi
literelor respective.
Clonarea; realităţi şi perspective
1. Realizările contemporane ale mai multor ştiinţe în conlucrare (biologie, chimie, fizică,
etc.) au făcut posibilă clonarea organismelor superioare, inclusiv a mamiferelor şi
omului. Pe cale experimentală s-a demonstrat posibilitatea obţinerii unui organism nou,
dintr-o singură celulă somatică ce aparţine unui singur individ, indiferent de apartenenţa
la sex.

2. În mod experimental a fost demonstrat faptul că nici o clonă nu poate fi o copie fidelă
la nivel genetic a organismului de la care s-a luat material pentru clonare şi nici odată nu
va fi în stare de realizarea performanţelor organismului donor deoarece;

 a) nu vor putea fi repetate nici odată în suma lor toate condiţiile în care s-a
dezvoltat organismul donor din momentul formării zigotului şi pe întreaga
perioadă de viaţă.

 b) organismul – clonă nu repetă perioada de dezvoltare embrionară a embrionului

organismului donor, deoarece el iniţial reprezintă genotipul unui singur organism
la o anumită etapă a vieţii cu toate ,,greşelile” genotipice acumulate care se vor
exprima şi fenotipic din primele clipe ale existenţei organismului clonă.
 c) organismul – clonă nu mai este un rezultat al unei combinaţii de gene de la
două organisme genitoare, deci la el nu se pot exprima careva calităţi noi din toate
punctele de vedere, care n-ar fi fost la organismul donor.
 d) oricare clonă la orice nivel nu este decât o copie destul de aproximativă şi cu
mult inferioară din punct de vedere al capacităţilor vitale, faţă de original.

3. În conformitate cu concepţiile etice moderne, orice încercare a omului de

reproducere a unor organisme umane într-un număr nelimitat de exemplare pentru
,,careva calităţi excepţionale” este inadmisibilă.
4. Clonarea prezintă interes din punct de vedere medical ca metodă de obţinere a organelor
pentru transplant compatibile pentru bolnavul respectiv, deoarece ele vor fi ,,crescute”
din propria informaţie genetică, deci se exclude procesul de respingere.
5. Clonarea prezintă interes din punct de vedere medicinal ca metodă pentru obţinere a unui
număr nelimitat de organisme cu performanţe deosebite în zootehnie şi microbiologie –
biotehnologiile moderne.

Un alt mod de evaluare complementară este evaluarea prin proiect-poster

- Este vorba de proectele individuale axate pe capacităţi, care pot fi realizate numai dacă elevii
sunt capabili de a construi sensuri, a emite idei, a cerceta, a compara şi tind să-şi materializeze
ideile în lucrări teoretice, elaborări tehnologice, produse, adresate necesităţilor societăţii, nu
doar demonstrate profesorului pentru a lua o notă.
Individual elevii îşi aleg tema de cercetare şi sunt anunţaţi în baza căror criterii vor fi
apreciate posterele:
 Actualitatea temei
 Corectitudine ştiinţifică
  Creativitate personală
 Perspective de utilizare practică
 Design-ul paginii
La lecţia de evaluare sunt afişate posterele, şi fiecare elev prezintă succint informaţia
selectată. La început mulţi elevi percep conceptul de poster ca o distracţie. Evaluarea prin
postere pare dificilă doar de la început. Pe parcurs însă, la o organizare corectă elevii rămân
mulţumiţi de munca lor cu condiţia ca aprecierea să se efectueze conform unei fişe de evaluare
după criteriile:
Calificativul – „Insuficient”: posterul conţine informaţii insufuciente ca volum şi inexacte
ştiinţific.
Calificativul – „Suficient”: posterul conţine informaţii parţiale cu unele inexactităţi.
Calificativul – „Bine”: posterul conţine informaţii suficiente, dar nu reflectă nivelul
cerinţelor curriculare la treapta respectivă.
Calificativul – „Excelent”:pe lîngă informaţia de bază posterul conţine detalii:
a) în conţinut de bază
b) originalitatea
c) în aspect practic
d) în aspect de novaţie

Rezultatele din evaluare prin postere, sunt importante, fiindcă presupun selectarea,
resctructurarea aspectelor importante, clasificarea lor, formularea unor idei profunde,
manifestarea creativităţii, creearea unei situaţii şcolare benefice pentru atingerea unor noi
performanţe în procesul de organizare şi desfăşurare a studiilor.