Acesta este un articol de calitate. Apasa?i aici pentru mai multe informa?ii.

Octav Bancila
pictor rom�n
Sari la navigareSari la cautare
Octav Bancila
Octav Bancila - Fotografie.jpg
Fotografie - [1941]
Date personale
Nume la na?tere Octav Bancila Modifica?i la Wikidata
Nascut 4 februarie 1872[1][2] Modifica?i la Wikidata
Flag of Romania.svg Comuna Corni, Principatul Rom�niei
Decedat 3 aprilie 1944 (72 de ani)[1] Modifica?i la Wikidata
Flag of Romania.svg Bucure?ti, Rom�nia
Parin?i Vasile Bancila,
Profira Neculce
Fra?i ?i surori Sofia, Ecaterina, Elena, Ioan
Casatorit cu Ana Popovici
Copii 10
Na?ionalitate Rom�nia
Ceta?enie Flag of Romania.svg Rom�nia Modifica?i la Wikidata
Ocupa?ie pictor, activist
Locul desfa?urarii activita?ii Ia?i Modifica?i la Wikidata
Activitate
Domeniu artistic pictura Modifica?i la Wikidata
Studii Universitatea de Arte �George Enescu� din Ia?i, Academia de Arte
Frumoase din M�nchen Modifica?i la Wikidata
Pregatire Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, Constantin Stahi Modifica?i la Wikidata
Profesor pentru Aurel Bae?u, Corneliu Baba, Adam Bal?atu, Nicolae Popa, Mihai
Camaru?, Petre H�rtopeanu, Costache Agafi?ei, Max W. Arnold, Traian Cornescu
Mi?care artistica realism Modifica?i la Wikidata
Opere importante Ciclul 1907
Octav Bancila - 1907.jpg
Influen?at de Franz von Lenbach, Heinrich von Z�gel[*], Leopold von
Kalckreuth[*], Fritz Mackensen[*], Fritz von Uhde Modifica?i la Wikidata
Premii 1942 - Premiul Na?ional al Moldovei
Cariera politica
Activitate
Partid politic Fondator Partidul Muncitor
Semnatura
Octav Bancila - Semnatura.jpg
Modifica date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Octav Bancila (n. 4 februarie 1872,[1][2] Boto?ani, Rom�nia � d. 3 aprilie 1944,[1]
Bucure?ti, Rom�nia) a fost un pictor realist rom�n. Datorita influen?elor pe care
le-a avut din copilarie din partea deputatului socialist Ion Nadejde, a feministei
marxiste, jurnalista Sofia Nadejde (sora lui), ?i a lui Nicolae Beldiceanu care au
�nfiin?at revista Contemporanul, principiile care l-au calauzit �n via?a precum ?i
�ntreaga cariera plastica a lui Octav Bancila au fost tributare ideilor socialiste,
fapt pentru care a fost ?i un fervent activist politic de st�nga. Ca urmare, a
�nfiin?at �n anul 1919 �mpreuna cu Constantin Ion Parhon ?i cu Paul Bujor Partidul
Muncitor, care a avut o via?a scurta, deoarece a fuzionat �n scurt timp de la
�nfiin?are cu Partidul ?aranesc. Cu toate ca la sf�r?itul vie?ii a fost un
simpatizant al ideilor comuniste, el nu a fost niciodata membru al Partidului
Comunist Rom�n.[3]

Octav Bancila a facut studiile la ?coala de Arte Frumoase din Ia?i ?i i-a avut ca
profesori pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare ?i Constantin Stahi. A urmat �n perioada
1893-1898, Academia de Arte Frumoase din M�nchen care era �n acea perioada condusa
de Nikolaos Gyzis ?i a fost influen?at de Fritz von Uhde, Fritz Mackensen, Leopold
Graf von Kalckreuth, Heinrich von Z�gel ?i mai ales de Franz von Lenbach.

Octav Bancila a lasat posterita?ii o opera caracterizata de un realism critic

foarte puternic, artistul fiind cunoscut ca un deschizator de drumuri ?i ca
Pictorul rascoalelor de la 1907. Ata?at celor mul?i ?i exploata?i, pictorul a avut
patru mari tematici cu care a facut epoca �n pictura rom�neasca. Acestea au fost:
tematica proletariatului, tematica ?araneasca, tematica evreiasca ?i tematica ?
iganeasca. La toate acestea se mai adauga tematica militara, Octav Bancila fiind
unul dintre primii arti?ti plastici rom�ni care au criticat prin opera lor, starea
materiala precara a armatei rom�ne la sf�r?itul secolului al XIX-lea.

�n �ntreaga sa via?a, Bancila a ramas critic la toate evolu?iile politice ?i

sociale din Rom�nia. A sus?inut ac?iunile muncitore?ti din Lupeni, Valea Jiului ?i
a folosit arta pentru a ataca tendin?ele antisemite din societatea rom�neasca.
�ncep�nd din anul 1905, tematica proletariatului a facut parte integranta din crea?
ia artistului, primele lucrari Muncitorul ?i Muncitor �n repaus fiind unele dintre
cele mai bune din �ntreaga sa cariera.

Picturile cu tematica sociala din via?a ?aranimii din Rom�nia a fost �nceputa de
catre ?tefan Luchian �n anul 1905 c�nd a realizat celebrul tablou La �mpar?irea
porumbului. Octav Bancila a avut meritul de a fi pictorul care a ilustrat
Rascoala ?araneasca din 1907. Relativ, pu?inele reprezentari plastice �nfaptuite �n
imediata apropiere a anului 1907, au dus iremediabil la schimbarea iconografiei ?
aranului existenta p�na atunci. Ca urmare, au existat arti?ti ca ?tefan Luchian,
Abgar Baltazar, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc ?
irato, ?tefan Dimitrescu, Ary Murnu ?i mul?i al?i adep?i ai curentelor tradi?
ionaliste care au aparut dupa anul 1920, a caror aten?ie a fost �ndreptata catre
lucrarile dramatice realizate �n jurul anului 1907. Acest lucru s-a �nt�mplat cu
toate ca ei se revendicau din pictura lui Nicolae Grigorescu. Ulterior, momentul
1907 s-a constituit �ntr-o puternica sursa de inspira?ie pentru curentul
realismului socialist, �n care, arti?tii au avut o abordare de maniera eclectica ?i
rezultatul ob?inut a fost un melanj �ntre duritatea realista a lui Bancila ?i
idilicul reprezentarii lui Nicolae Grigorescu.

Majoritatea picturilor care fac obiectul tematicii ?arane?ti, �nfa?i?eaza felurite

aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de p�nze �n care apar ciobani cu oile
prin lumini?urile padurilor sau pe c�mp, ?arani secer�nd ?i culeg�nd recolta, ?
arani care ara ?i seamana ?arina, ?arani cu caru?e car�nd lemne ?i vreascuri din
padure. Apar de asemenea femei care spala rufe, care torc fuioare, femei care aduc
apa sau arunca navodul �n r�u. Multe din picturile lui Bancila zugravesc pr�nzul
sau cina saracacioasa pe care doar ?aranul ?i-o putea permite. Artistul ?i-a
surprins personajele �n cele mai importante ?i permanente �ndeletniciri ?i destul
de des �n ipostaze melancolice sau de odihna. El nu a cautat idilicul vie?ii la ?
ara ca predecesorii sai. Realismul muncii, a luptei cu greuta?ile vie?ii ?i cu
exploatarea care era �n acele timpuri o obi?nuin?a, a facut ca tablourile lui
Bancila sa ram�na posterita?ii ca documente vii ale condi?iilor �n care ?i-a dus
traiul ?aranimea din Rom�nia.

�n toata opera creata cu tematica evreiasca, Octav Bancila a deosebit clasele

sociale ?i a eviden?iat antagonismul dintre ele. A �nfa?i?at via?a evreilor saraci
din Ia?i, a dezvaluit suferin?ele caracteristice fiin?elor exploatate, a criticat
pe zarafii boga?i ?i pe camatari ?i a redat cauzele care au determinat valul de
emigrari de la �nceputul secolului al XX-lea. Fasci?tii ?i antisemi?ii epocii de
atunci ?i-au exprimat ostilitatea contra lui Octav Bancila, acesta fiind detestat
at�t de bogata?ii evrei c�t ?i de cei cre?tini. Artistul a avut popularitate �n
r�ndul celor umili deoarece omenia lui s-a revarsat deopotriva asupra celor asupri?
i indiferent de cultura, na?ionalitate sau religie.

Un loc important �n opera lui Octav Bancila �l reprezinta picturile care au ca

izvor de inspira?ie via?a ?iganilor, cu predilec?ie a ?iganilor nomazi. Pictorul a
realizat peste o suta de lucrari �n care a evocat caru?ele cu nomazi care strabat
departarile pe sub cerurile albastrii sau vine?ii ca petunia ori st�njenelul. A?a
se remarca tablourile intitulate Caravana, Caru?e cu nomazi, Spre necunoscut,
Nomazii, etc. Toate compozi?iile care au ca tematica via?a ?iganilor au �n ele ceva
trist, dar melodios. Sunt ca ni?te c�ntece de inima albastra, �ntregul colorit are
dominata albastra cu �ntrepatrunderi de ro?uri �nchise ?i movuri care-?i susura
aleanul. Aceasta pribegie care se dezvaluie privitorului, face sa se �n?eleaga
simpatia pictorului pentru oamenii care sunt nevoi?i sa-?i c�?tige traiul din
�ndeletnicirile marunte.

Prin tematica militara, Octav Bancila a �nfa?i?at �n opera sa ostilitatea ?aranimii

fa?a de serviciul militar precum ?i fa?a de via?a de cazarma cu toate
neajunsurile ?i greuta?ile ei. Astfel, �n anul 1898, Bancila a pictat celebrul
tablou intitulat Recrutul, care a fost �nceputul criticii sale �mpotriva modului �n
care era organizata ?i condusa armata rom�na. �n plus fa?a de tematicile care l-au
consacrat �n arta plastica rom�neasca, Octav Bancila a creat numeroase portrete,
naturi statice, tablouri cu flori ?i peisaje, toate aceste fac�nd deliciul caselor
de licita?ii contemporane.

� ... Domnul Octav Bancila este, fara �ndoiala, unul din me?terii pictori cu un
stralucit renume �n marea masa a neamului rom�nesc. Cred ca nici un pictor -- de la
Grigorescu �ncoace -- nu s-a bucurat de at�ta popularitate ?i de at�ta dragoste
sincera �n largile paturi ale poporului ca me?terul Bancila... ?i pe buna dreptate.
Fiindca nici unul dintre pictorii rom�ni nu a atacat cu at�ta curaj ?i cu at�ta
verva ad�ncile ?i gravele probleme sociale, care preocupa nu numai na?ia noastra,
dar pe to?i fra?ii oameni de pe planeta... S-a cheltuit cu elan, cu generozitate ?i
adesea cu patima, dar permanent devotat marilor cauze, care fram�nta de veacuri
omenirea: dreptate-�nfra?ire-pace.[4] �
� Nicolae Tonitza �n ziarul Zorile, 9 ianuarie 1936
� ... Bancila a atras aten?iunea lumii noastre, �n chip deosebit, acum cinci
ani. Pentru ce? Pentru ca o nota speciala, dureroasa ?i revolu?ionara striga �n
p�nzele lui. Marturisim ca nota aceasta �l impune preocuparii ?i condeiului nostru.
�n general Octav Bancila este un pictor hirsut ?i trist. Nu gasesc �n cele vreo ?
aizeci de p�nze, pe care le expune azi, niciuna �n care pictorul sa se fi jucat sau
sa fi avut vreun g�nd ?agalnic. Pictura lui �?i spune silin?a serioasa ?i aspra.
Imperfec?iunile constatate par ca vor cadea �n p�nzele viitoare, mul?umita sfor?
arilor neobosite de care �l sim?i capabil pe acest muncitor barbos ?i g�nditor.
St�ngaciile acestui pictor nu te supara!... Octav Bancila nu se joaca, ci cugeta ?i
simte. Sa salutam �n Octav Bancila pe artistul �ndragostit de cei mul?i, de cei
buni, de cei mai nedrepta?i?i dintre noi! �
� Gala Galaction, Revista Flacara, 15 februarie 1914

Cuprins
1 Biografie
1.1 Copilaria / Precizarea voca?iei
1.2 Studiile
1.2.1 ?coala de belle-arte din Ia?i
1.2.2 Academia de Arte Frumoase din M�nchen
1.3 Primele lucrari cu caracter realist critic
1.4 Primele expozi?ii de la Ia?i 1900 / 1901
1.5 Pictorul ?i profesorul secundar
1.6 Pictorul rascoalelor ?arane?ti din 1907
1.7 Conflictul cu autorita?ile pentru Ciclul de lucrari 1907
1.8 Maturitatea artistica
1.8.1 Expozi?ia din 1914 din Bucure?ti
1.8.2 Expozi?ia din 1915 din Bucure?ti
1.9 Desav�r?irea carierei artistice
2 Opera
2.1 Tematica proletariatului
2.2 Tematica ?araneasca
2.3 Tematica evreiasca
2.4 Tematica ?iganeasca
2.5 Natura ?i omul
2.5.1 Portrete
2.5.2 Autoportrete
2.5.3 Flori / Naturi statice / Nuduri
2.5.4 Peisaje
2.6 Deficien?e �n opera lui Octav Bancila
2.7 Pictura lui Bancila versus pia?a de arta
3 Varia
3.1 Achizi?ionarea portretului lui Ghe. Panaiteanu-Bardasare
3.2 Vasile Mor?un ?i expozi?ia din 1914
3.3 Controverse, incertitudini
3.4 In memoriam
4 Cronologie
5 Note
6 Referin?e
7 Bibliografie
7.1 Lectura suplimentara
8 Legaturi externe
Biografie
Copilaria / Precizarea voca?iei
Octav Bancila s-a nascut �n data de 27 ianuarie 1872 �n apropierea ora?ului Boto?
ani �n comuna Corni, �n familia lui Vasile Bancila ?i a Profirei, nascuta Necule.
[5] Profira a facut parte dintr-un neam de raze?i scapata?i, �nrudita cu cea a
cronicarului Ion Neculce.[5][6] Vasile ?i Profira au avut cinci copii, pe: Sofia,
Ecaterina, Elena, Ioan ?i Octav. Dupa na?terea lui Octav, Vasile ?i Profira s-au
mutat �n Boto?ani unde ?i-au deschis o pravalie.[5] Negustoria a mers foarte
prost ?i Vasile a fost nevoit �n scurt timp sa-?i ipotecheze casa. Cum o nenorocire
nu vine de una singura, tatal lui Octav a decedat �n anul 1876 ?i grijile familiei
au ramas �n sarcina mamei sale. La v�rsta de opt ani, Octav s-a mutat la Ia?i, adus
fiind de catre surorile mai mari Sofia ?i Ecaterina, care erau casatorite cu fra?ii
Ioan ?i Gheorghe Nadejde. �n capitala Moldovei, Octav a locuit la surorile lui, cu
predilec?ie pe strada Sarariei la Sofia ?i Ioan Nadejde, unde a copilarit alaturi
de cei ?ase copii ai acestora. La Ia?i s-a mutat ?i Profira Bancila, �n mahalaua ?
icaului, foarte aproape de casa Sofiei de pe Sarariei, unde Ioan Nadejde a fondat
revista Contemporanul, �n vecinatatea bojdeucii lui Ion Creanga.[6] Profira era
at�t de saraca �nc�t nu ?i-a putut cre?te singura copiii - ci doar pe Elena, fiica
cea mica. Elena s-a casatorit mai t�rziu cu pedagogul Ion Teodorescu ?i a locuit la
Bro?teni unde Octav Bancila a poposit verile pentru a picta peisaje ?i scene de
munca. Pentru a avea un venit, Profira presta munci prost platite ?i de multe ori
umile. Adesea , ea lucra mult cu acul, a?a cum Octav o va �nfa?i?a mai t�rziu �n
c�teva portrete.[5]

Mama... - 1908
(pictura - foto a/n)

... - 1909
(desen)

... - 1910
(desen)
Octav Bancila a urmat cursurile gimnaziale de la ?coala primara din Ia?i ?i doua
clase la gimnaziul ?tefan cel Mare. �n ?coala, profesorii l-au considerat greu de
cap ?i de multe ori �ndaratnic, sfios, scump la vorba dar neast�mparat. A avut ca
profesori liberali ?i conservatori-junimi?ti, mul?i dintre ei fac�nd parte din
grupul lui Gheorghe Panu. Dintre ei s-au remarcat �independen?ii� Gheroghe
Nadejde ?i Nicolae Beldiceanu de care Octav Bancila s-a sim?it cel mai atras, mai
ales ca-l vedea ?i acasa, caci era colaborator al revistei Contemporanul.
Profesorii sai, ?in�nd cont de orientarile politice diferite la care au aderat,
duceau discu?ii aprinse �ntre ei ?i Beldiceanu ?i Nadejde care aveau idei
socialiste, de aceea se autointitulau independen?i, faceau nota aparte. Octav
Bancila l-a evocat mai t�rziu pe Nicolae Beldiceanu c�nd l-a caracterizat �ntr-un
interviu pe colegul sau de gimnaziu Avram Steuerman-Rodion:

Ioan Nadejde (1910)

Sofia Nadejde (n. Bancila), 1910

� Steuerman-Rodion... a devenit cur�nd poetul de talent, care a activat �n mi?carea
socialista. Parca-l vad ?i acum venind la ?coala de pe strada Albine?, cu geanta la
sub?ioara, ?i plina de car?i, mai grea dec�t d�nsul, a?ez�ndu-se tacut �n banca,
solitar �n mijlocul baie?ilor, strain de jocurile ?i ghidu?iile lor ?i �napoindu-se
acasa tot at�t de tacut ?i singur. Era foarte apreciat ?i iubit de Nicolae
Beldiceanu, ca ?i de to?i profesorii.[7]�
� Ziarul Adevarul, 19 septembrie 1933, interviu dat de Octav Bancila lui C.
Sateanu.
Reciproc, Avram Steuerman-Rodion i-a dedicat un articol lui Octav Bancila, �nca de
la primele manifestari artistice pe care pictorul le-a avut.

�Odinioara, Bancila - cu care am fost coleg �n prima clasa gimnaziala - se

�ndaratnicise p�na a nu da nici cea mai mica speran?a despre viitorul sau
intelectual. Care nu ne-a fost mirarea noastra, a baie?ilor harnici, c�nd mai
t�rziu aflaram pe Bancila, r�nd pe r�nd, elev al ?colii de belle arte, artist
premiat la M�nchen, c�nd �l vazuram pe c�t de talentat pe at�t de pasionat; noi to?
i ajun?i oameni cu titluri, dar mediocri �nainte de toate, am adus cel mai sincer
omagiu celui mai "lene?" dintre vechii no?tri colegi, dar ?i celui mai bogat �n
talent ?i �n imagina?ie. El singur din genera?ia noastra gimnaziala a ajuns cineva.
[7]�
�Ziarul Lumea, Ia?i, 1 octombrie 1899
�nca din primii ani de gimnaziu, Octav Bancila a fost preocupat de desen, caietele
sale fiind pline de schi?e ?i desene care reprezentau oameni,[6] unele dintre ele
executate destul de st�ngaci.[7] Mut�ndu-se la Ia?i, Octav se juca �mpreuna cu
verii sai prin curtea casei unde s-a �nfiin?at revista Contemporanul.[7] De acolo
se puteau vedea peste gard mahalalele sarace,[8] valea ?icaului ?i dincolo de ele
spinarile verzi ale dealurilor Ciricului ?i ?orogarilor.[7] Octav Bancila a pastrat
o vie amintire a copilariei sale de pe strada Sarariei:[9]

Nicolae Beldiceanu
��ntr-un r�nd, �mi amintesc bine ?i cu drag (Ion Creanga, fiind la noi, m-a luat la
el, �n vestita bojdeuca, pe care mai t�rziu am pictat-o. Sfatos ?i prietenos cum
era cu copiii, caci avea un dar dumnezeesc de a cuceri sufletele lor - Creanga,
cogeamitea cum era, m-a apucat pe mine dupa cap, �ncolacindu-?i m�na �napoia
g�tului, ?i a?a am parcurs strada Sarariei p�na la bordeiul sau. Am intrat �n casa.
Creanga fiind �nt�mpinat de motanii sai favori?i. Apoi, am ie?it am�ndoi �n cerdac,
de unde am admirat fermecatoarea panorama a Ciricului ?i a ?orogarilor, la ale
caror poale se vad pitoresc iezaturile, gradinile ?i bojdeucile din valea ?
icaului�[10]
Copilaria lui Octav Bancila a fost marcata de activitatea revistei Contemporanul la
care asista pe furi? ?i unde asculta cum Nicolae Beldiceanu citea la lumina lampii
poezii.[9] Astfel, el a declarat[10] ca a fost ?i el un mic st�lp, o ?aru?a a
Contemporanului. C�nd veneau revistele de la tipografie, Octav ajuta la descarcarea
lor din caru?a cu care soseau ?i le aranja �n ordine, scria benzile, lipea timbrele
?i ducea revistele la po?ta.[10] De multe ori ducea manuscrisele la tipografie sau
�ma duceam la unii ?i la al?ii dupa manuscrise, ca trimis special�.[9][10]

Un rol deosebit �n stabilirea carierei[8] sale l-a avut Ioan Nadejde,[6] care a
vazut un desen facut de Octav pe c�nd se juca �n papu?oiul din ograda casei din
strada Sarariei.[10] Desenul �nfa?i?a un chip de om foarte expresiv, a-i carui ochi
erau marca?i cu carbune negru ?i parul, musta?ile ?i barba erau facute din matasea
porumbului.[9] Acest desen l-a determinat pe Ioan Nadejde sa-l �nscrie pe Octav
Bancila la ?coala de belle arte din Ia?i,[10] care �n acele vremuri func?iona �n
cladirea din josul strazii Muzelor, pe locul unde era o data Universitatea veche ?i
mai apoi Facultatea de medicina.[9]

Studiile
?coala de belle-arte din Ia?i

C.D. Stahi - autoportret

Gheorghe Panaiteanu-Bardasare
Detaliile despre activitatea lui Octav Bancila la ?coala de belle-arte din Ia?i
sunt destul de lapidare ?i pu?in cunoscute.[11] El �nsu?i a vorbit foarte pu?in
despre acei ani de studiu �n interviurile pe care le-a dat de-a lungul anilor. Se ?
tie ca Octav Bancila a fost �nscris de Ioan Nadejde la aceasta ?coala �nainte de a
termina cursurile gimnaziale.[11] Pictorul a declarat ca au existat interven?ii
semnificative pentru �nscrierea sa la Belle Arte, facute de unii prieteni ai
familiei care activau �n cercul Contemporanului.[10] Astfel, la o v�rsta care nu
depa?ea ?aisprezece ani, cu gimnaziul neterminat el a reu?it sa intre la
cursurile ?colii de belle arte[11] �unde a urmat cu multa silin?a la toate
cursurile practice ?i teoretice �n desen ?i �n pictura p�na la finele anului ?colar
1892 - 1893�.[12] Directorul ?colii de belle arte a fost George Panaiteanu-
Bardasare pictor renumit ?i prim director al institu?iei. Octav Bancila a primit �n
timpul ?colii diferite medalii la concursurile organizate de catre ?coala. La
terminarea ei, �n anul 1893, Octav Bancila a primit premiul �nt�i[13] �n fa?a
comisiei condusa de directorul ?colii de atunci, Constantin Stahi, pentru compozi?
ia Caritatea.[11] Profesorii lui Octav Bancila au fost Gheorghe Panaiteanu-
Bardasare ?i Emanoil Bardasare la pictura ?i Constantin Stahi la gravura ?i
xilografie[14] �n anul 1893, Octav Bancila a absolvit ?coala de belle arte dupa
care a urmat cursurile de istoria artelor, anatomie ?i estetica, precum ?i de
sculptura, ob?in�nd o medalie de bronz clasa a III-a la concursul de bust antic
(1888-1889).[15]

Studiu de desen pentru xilografie (1891)

Octav Bancila a fost foarte ata?at de Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, dovada st�nd
faptul ca mai t�rziu i-a facut portretul.[15] Bancila l-a prins pe Panaiteanu �n
ultimii ani de profesorat, acesta fiind trecut la pensie �n anul 1892.[15]
Panaiteanu fusese elevul lui Giovanni Schiavoni ?i a lui Gheorghe Asachi, statuse
mul?i ani la M�nchen (p�na �n 1859) ?i la re�ntoarcerea sa �n ?ara a fost militant
fervent pentru �nfiin?area ?colii de belle arte ?i a Pinacotecii din Ia?i.[15] El a
fost sus?inut �n demersurile sale artistice de catre Mihail Kogalniceanu ?i
Alexandru Ioan Cuza, �ntr-un mod similar ca ?i Theodor Aman la Bucure?ti.[15]
Gheorghe Panaiteanu-Bardasare a fost un foarte bun portretist ?i a avut o serie de
elevi care au continuat activitatea lui Gheorghe Asachi,[16] printre ei remarc�ndu-
se Constantin Stahi pe care l-a caracterizat[16] mai t�rziu Octav Bancila �n fa?a
studen?ilor sai � ...a fost un mare desenator, iar gravurile lui pot concura la
orice expozi?ie interna?ionala, dar pacat ca prea a fost robul naturii�.[17]
Similar lui Stahi a fost ?i Emanoil Bardasare care se lansase �n arta picturii
fiind considerat un copil genial.[16] Panaiteanu era nemul?umit de l�ncezeala
capitalei Moldovei dupa e?ecul spiritului �nnoitor care se manifestase �n perioada
1848 - 1859.[16] De aceea el ?i-a motivat elevii sa paraseasca Ia?iul ?i sa-?i
desav�r?easca studiile �n Occident, acolo unde fusese ?i el.[16]

Octav Bancila a preluat �n arta sa tot ce a putut de la profesorii sai ie?eni.

Acest lucru se poate vedea �n lucrarea sa Caritate pe care a facut-o la v�rsta de
douazeci ?i unu de ani.[16] Ea are o tema alegorica ?i exprima mai mult un sim?
moral dec�t o imagine critica a realita?ii.[16] Caritatea dezvaluie privitorului
sentimentele profunde ale pictorului, care, sensibil la necazurile oamenilor s-a
aga?at �n acel moment de o �nfa?i?are cu tenta umanitarista. Stilul practicat a
fost unul care duce spre decorativismul picturii murale. Modul de abordare arata
calita?i personale de netagaduit, calita?i care nu mai apar at�t de pregnant �n
alte picturi executate �naintea perioadei sale de studii din strainatate.[16] A?a
sunt lucrarile Fata ie?ind din baie (1893), Nud (1893) cu care a participat la
concursul pentru bursa, Seceri?ul (1892) cu care a participat la concursul de
compozi?ie, Nostalgie, Vrajitoarea ?i c�teva din portretele de familie. Au mai
ramas trecerii timpului, c�teva placi de lemn pe care Octav Bancila a facut
xilografie semnate de el (1891) ?i care au ?i contrasemnatura pictorului Constantin
Stahi.[16]

Academia de Arte Frumoase din M�nchen

Cu toate ca trebuia sa plece �n strainatate �nca din anul 1893, Octav Bancila a
reu?it sa plece de abia �n anul 1894, cu toate ca a c�?tigat premiul concursului
din 1893 care-i oferea o bursa �n acest scop.[16] Ministerul nu a alocat fondurile
necesare ?i ca urmare a acordat un ajutor financiar premian?ilor �n valoare de doua
sute de lei pentru fiecare.[16] Cu ace?ti bani, Octav Bancila s-a deplasat la
Bucure?ti �n luna martie a anului 1894 ?i a protestat �n fa?a ministerului pentru
nerespectarea clauzelor concursului de la Ia?i.[16][18]

Nikolaos Gyzis

Octav Bancila - portret realizat de Francisc ?irato

Octav Bancila s-a �nscris la Academia de Arte Frumoase din M�nchen �n toamna anului
1894 ?i a urmat cursurile acestei academii p�na �n anul 1898. Pe tot acest parcurs,
bursa ob?inuta de la autorita?ile administrative din Rom�nia, a ramas nesigura. �n
cele din urma, oficialita?ile rom�ne au suprimat bursa pentru economii bugetare
care au fost dictate de consecin?ele crizei economice care a existat �n Rom�nia la
sf�r?itul secolului al XIX-lea.[16] Suprimarea burselor de studii a cauzat revolta
�n cercurile intelectualita?ii rom�ne?ti, dovada st�nd versurile scrise de catre
Anton Bacalba?a sub pseudonimul de Wunder,[19] �n revista umoristica Mo? Teaca:
Nu-?i zidi castele-n Spania, nu visa vreo Sibila / C�nd virtutea e lovita cu a
rauta?ii bila, / C�nd talentu-i ros de cei mari cu'a dispre?ului lor pila / C�nd la
Ia?i se taie bursa chiar ?i lui Octav Bancila.[20][21][22] �n to?i ace?ti ani,
Octav Bancila a lucrat intens la M�nchen de unde a trimis �n ?ara o serie de
tablouri care au fost expuse �n expozi?iile care se faceau �n Bucure?ti ?i Ia?i. A
revenit adesea �n Rom�nia din cauza suspendarii bursei care �n cele din urma i-a
fost redata. La academia m�ncheneza, Bancila i-a avut ca profesori pe Nikolaos
Gyzis ?i Raub (vezi capitolul Controverse, incertitudini), ?i a lucrat �n atelierul
lui Haschb� (vezi capitolul Controverse, incertitudini) unde a realizat studii �n
ulei ?i carbune.[19]

�n acele vremuri, pictura germana trecea printr-o perioada de rataciri ?i confuzii,

fapt care a determinat apari?ia �n anul 1892, a curentului secesionist intitulat
�Secesiunea m�ncheneza�.[19] Pictorii m�nchenezi doreau ruperea cu trecutul ?i
militau pentru o arta �nnoitoare. Astfel, ei s-au departat de realitate ?i au
trecut la fel de fel de alegorii, reverii sau fantezii idealizante, care s-au
dovedit �n final a fi un semn al decaderii, nefast pentru arta. �Secesiunea
m�ncheneza� a avut o mul?ime de adep?i, ea rasp�ndindu-se la Viena sub numele de
�Secesiunea vieneza�, la Berlin sub numele de �Secesiunea berlineza� ?i mai apoi �n
�ntreaga Germanie.[19] Octav Bancila s-a remarcat prin meritul de a nu se fi lasat
influen?at dec�t trecator de catre acest curent, care pe atunci era unul la moda.
[19] La M�nchen, secesioni?tii aveau expozi?iile lor exclusiviste ?i de multe ori
zgomotoase pe c�nd cei care se opuneau curentului secesionist expuneau la
Glaspalast. Lucrarile celor din urma afi?au o arta mai variata ?i mai ampla, o arta
care valorifica �nva?amintele trecutului.[19] Octav Bancila a vazut aceste
manifestari pe viu ?i �n cele doua Pinacoteci, cea veche ?i cea noua, totul
�ntarindu-i �nclina?ia spre realism. La Kunstverein ?i Glaspalast au expus ?i
pictorii rom�ni care faceau ?i ei studii acolo:[23] Ludovic Bassarab, Nicolae
Vermont, Ipolit Str�mbu precum ?i sculptorii Oscar Spaethe ?i Frederic Storck.[19]

Cei care l-au influen?at pe Octav Bancila

Franz von Lenbach

Heinrich von Z�gel

Leopold Graf von Kalckreuth

Fritz Mackensen

Fritz von Uhde

La M�nchen existau pictori secesioni?ti care au continuat sa abordeze �n opera lor

tematica realista a celor mul?i, care nu s-au departat de arta cu un con?inut viu ?
i au folosit �n tehnica lor mijloace adecvate.[19] A?a erau Fritz von Uhde, Fritz
Mackensen, Leopold Graf von Kalckreuth ?i Heinrich von Z�gel. Pe ace?tia, Bancila
i-a pre?uit cu precadere ?i mai ales pe Franz von Lenbach, un realist m�nchenez
care a cautat sa reprezinte oamenii cu tipicul lor chiar daca a urmat caile Rena?
terii �n opera lui.[19] Lenbach a pictat ?i portretul unei veri?oare de-a lui
Bancila ?i lucrarea a aparut �n reproducerile expozi?iilor care s-au facut la
Glaspalast.[24]

Octav Bancila s-a �ntors de la studii �n Rom�nia �n anul 1898, dupa M�nchen ?i dupa
calatoria pe care a facut-o la Paris ?i Italia.[A]

Primele lucrari cu caracter realist critic

Octav Bancila s-a �ntors la Ia?i �n anul 1898 ?i p�na �n anul 1900 ?i-a efectuat
serviciul militar.[25] Dupa lasarea la vatra ?i-a amenajat un mic atelier �n curtea
Gimnaziului ?tefan cel Mare, unde Gheorghe Nadejde era �n acea vreme director. Cu
sprijinul diaconului Gheorghe ?tefan, dupa un timp, Bancila a mutat atelierul �n
curtea mitropoliei din Ia?i.[25] Pictorului Bancila i-a placut �n acea perioada sa
se plimbe prin t�rgul Cucului unde mizeria oamenilor se �ntretaia cu pitorescul
naturii. Acest t�rg era o adunatura de dughene ponosite ?i sarace �n care locuiau
evreii �n camerele �ntunecoase din spatele pravaliilor.[25] Erau pe alocuri case
insalubre, aflate pe pantele strazilor unde atunci c�nd ploua se inundau ?i c�nd
ar?i?a verii le ardea erau �necate de praf. T�rgul Cucului se afla la poalele
dealului Sarariei �n apropierea intersec?iilor strazii Sarariei cu Golia (Cuza
Voda), Costache Negri, Elena Doamna ?i Padure pe care daca coborai se ajungea la
poalele dealului Tataranilor ?i cel al Cimitirului Eternitatea. Dimitrie Anghel a
evocat acest cartier �n volumul de proza Fantome, chiar a?a cum era el pe vremea
pictorului Octav Bancila.[25] Aici ?i-a gasit Bancila modelele pe care le-a pictat
�n perioada 1899 - 1900 ?i mai t�rziu, cum au fost peticarii, c�rpacii, batr�nii
care se rugau sau se sfatuiau ?i v�nzatorii de haine vechi.[25]

Emigrantul (1904)
Octav Bancila a realizat o serie de picturi cu evrei, care au devenit notabile prin
realismul lor.[25] Prin aceasta tematica a evreilor, pictorul a atras aten?ia ca
majoritatea acestora ca ?i a cre?tinilor nu sunt bogata?i sau bancheri, ci ei
sufera �mpreuna din cauza nedrepta?ilor sociale.[25] Saraci fiind, ei erau lipsi?i
de drepturi ceta?ene?ti ?i erau nevoi?i sa presteze meserii laturalnice,
nerentabile, ?i un comer? marunt, periferic.[25] Celebre prin faptul ca au fost
comentate �ndelung �n presa vremii sunt picturile Emigrantul ?i O afacere buna,
intitulat uneori Un ghi?eft.[26] La Ia?i s-au publicat trei foiletoane semnate M.
Ki?ineff, din care se eviden?iaza textul:[26]

O afacere buna (1899)

�Tabloul <<O afacere buna>> reprezinta ve?nica lupta a evreului -- a aceluia din
popor -- �n ve?nica goana dupa o buca?ica de p�ine. <<O afacere buna>> nu-i bine
zis, ci numai <<O afacere>>. Caci uita?i-va la evreul acela ro?covan, cu obrajii
plini de via?a, cu ochii sc�nteind de focul inteligen?ii, cum e cu g�ndurile �n
alta parte, poate la o alta <<buna afacere>>. Caci lui �n fiecare clipa i se pare
ca a gasit o buna afacere, un mijloc de a-?i c�?tiga p�inea de toate zilele... Aici
e adevarata nota, aici s-a potrivit de minune talentul viguros, sanatos al
artistului, cu optimismul fara seaman al evreului... Iar <<Emigrantul>> ar putea fi
socotit ca pandant al <<Afacerii>>. Iata <<Buna afacere>>, iata lupta �nver?unata a
evreului, iata roadele muncii ?i inteligen?ei! <<Afacerea>> nu a fost buna deloc --
a fost numai o iluzie ca multe altele -- saracia ?i hula s-au ?inut scai de el ?i
acum, batr�n vlaguit, deznadajduit, �?i trimite singurul copil departe, departe,
peste mari ?i ?ari, unde nevoia �l m�na, �l m�na ne�ncetat. Mama a murit: el,
batr�nul, cu capul pe umarul baiatului, pl�nge ca o sa ram�na stingher pe lumea
asta, unde nu-?i poate gasi un locu?or pentru odihna, dupa at�ta goana...[27]�
�Revista Rasaritul, Ia?i, din anul 1900 -- trei foiletoane semnate M. Ki?ineff
�n ultima parte a anului 1899, Octav Bancila s-a mutat �n Comuna Bucium, astazi
cartier al Ia?iului, �n locuin?a fratelui sau Ion Bancila care era directorul ?
colii de meserii din localitate.[28] Aici, pictorul a realizat o serie de picturi
inspirate din via?a oropsita a ?aranilor buciumeni, lucrari cu care a participat la
expozi?ia din anul 1900 din Ia?i.[28] Cum �n acest an el era �n serviciul militar,
el a abordat tematica militara �ntr-un numar de desene ?i picturi cu care a avut un
succes deosebit. �n acea perioada, spiritele progresiste ale societa?ii priveau cu
ura ?i circumspec?ie acest instrument al claselor stap�nitoare cu care, prin
represalii �?i asigurau domina?ia asupra maselor.[28] A?a a fost �n anul 1888 ?i
mai apoi �n 1907. Similar scriitorilor inspira?i de ideologia socialista ca: Traian
Demetrescu, Anton Bacalba?a, Paul Bujor, Ion Bacalba?a, Constantin Mille, Nicolae
Beldiceanu, Dumitru Theodor Neculu?a ?i mult mai t�rziu Mihail Sadoveanu, Octav
Bancila a �nfa?i?at �n opera sa ostilitatea ?aranimii fa?a de serviciul militar
precum ?i fa?a de via?a de cazarma cu toate neajunsurile ?i greuta?ile ei.[28]
Astfel, �n anul 1898, Bancila a pictat celebrul tablou intitulat Recrutul, care a
fost �nceputul criticii sale �mpotriva modului �n care era organizata ?i condusa
armata rom�na.[28] Compozi?ia picturii Recrutul a fost realizata cu o ad�ncime
psihologica remarcabila prin contrastul reu?it dintre nepasarea frizerului,
barbierului ?i gradatului �n opozi?ie cu deznadejdea plina de spaima a parin?ilor
recrutului, a babei ?i a mo?neagului.[28] Lucrarea este, �n schimb, deficitara la
amplasarea personajelor ?i �n nerespectarea propor?iilor.[28] Altfel, prin tehnici
deosebit de simple, lucrarea este graitoare ?i oglinde?te �ntr-un anumit fel
critica sociala.[28]

Tematica militara �n opera lui Octav Bancila

Santinela - 1907

Dezertorul - 1906

Recrutul, 1898 (pe o carte po?tala)

Dezertorul - 1908

Sub escorta - 1908

Soldat sap�nd

Invalizii

Tematica militara l-a preocupat pe Octav Bancila o lunga perioada din cariera sa.
[29] A mai pictat tabloul De planton �n 1900 cu multe variante ulterioare acestui
an, Santinela ?i Din Armata �n anul 1912, precum ?i Orbul de la Frumoasa ?i
Dezertorul �n c�teva variante.[29] Acestea, cele mai reprezentative dintre ele,
descriu via?a grea din armata de odinioara, �n care oamenii erau macina?i de
persecu?ii ?i boli ?i astfel, ajungeau sa dezerteze.[29]

Ca urmare a faptului ca Bancila a �nva?at arta portretului de la Gheorghe

Panaitescu-Bardasare ?i mai apoi de la Franz von Lenbach ?i de la ceilal?i
m�nchenezi pe care-i admira, �n perioada anilor 1898 - 1890, Bancila a facut ?i o
seama de portrete.[29] Reprezentative din acea perioada au fost doua autoportrete ?
i portretul lui Panaiteanu-Bardasare.[29]

Primele expozi?ii de la Ia?i 1900 / 1901

�ntre crini (1897)

�n anul 1900, Octav Bancila deschide �n luna septembrie o expozi?ie �n sala de
decoruri aflata �n Teatrul Na?ional din Ia?i.[30] A expus pe simezele salii peste o
suta de picturi �n ulei, acuarele, gua?e, pasteluri ?i desene. Majoritatea
lucrarilor au fost realizate �n perioada dintre terminarea ?colii de belle arte ?i
momentul deschiderii expozi?iei.[31] A fost de fapt expunerea muncii pe care Octav
Bancila a facut-o pe tar�mul picturii timp de ?apte ani, incluz�ndu-se aici ?i
perioada m�ncheneza a studiilor sale.[30] Au fost �n?iruite pe pere?ii expozi?iei ?
i compozi?iile cu tematica sociala O afacere buna, Recrutul, Emigrantul, Ignoran?
a ?i Doi vagabonzi.[30][31] Un loc de frunte �n galeria expozi?iei l-au avut ?i o
serie de alegorii m�ncheneze, care au ramas a fi totu?i conven?ionale: un portret
de fata romanticizata intitulat Melancolie ?i chipul unei fete neprihanite �ncadrat
de flori numit �ntre crini.[30] Tuturor acestor lucrari facute �n spiritul
capitalei Bavariei li s-au alaturat tablouri de inspira?ie alegorica antica, care
erau la moda pe atunci la M�nchen: Bancanta, Bancante ?i un Bachus �ncununat cu
lauri, obez, gol p�na la br�u ?i cu o cautatura porcina.[30][32]

Nostalgie (1891)
Tematica sociala, care arata �nclinarea spre realism a pictorului Octav Bancila, a
fost prezenta prin o serie de portrete cum a fost Nostalgie �n care a pozat veri?
oara sa Victoria,[32] Vrajitoarea[32] care a fost lucrata la Ia?i �n anii studen?
iei.[30] �n Vrajitoarea, Bancila a �nfa?i?at o batr�na ghicitoare vicleana care
�ncurajeaza visele unei fete tinere. �n aceasta pictura, Bancila a reu?it sa
realizeze o psihologie profunda a personajelor, fapt care iese �n eviden?a �n
primul r�nd prin contrastul dintre candoarea tinerei ?i viclenia ghicitoarei.[30]
Alte compozi?ii sociale au fost Toamna, Un alcoolic, ?iganci ?i Bavarezul[32] �n
care este reprezentat un boem cu bereta ?i barba blonda �nconjurat de capete de
tineri ?i batr�ni de la ?ara sau de la ora?.[30][32]

Aparul - varianta din 1906

Tematica rurala a fost slab reprezentata la aceasta expozi?ie. Au fost c�teva
capete de expresie ?i doar doua mai elaborate: La f�nt�na[32] ?i Idila.[30] Au mai
fost peisaje din Comuna Bucium dintre care s-a remarcat �n critica timpului, un nuc
cu frunze aramii ?i un peisaj �ngalbenit de toamna. Expozi?ia a fost completata de
lucrari cu flori, o gua?a care reprezenta ni?te motani, un nud ?i acuarela
Plantonul (o santinela adormita �n post).[33] �n final au urmat portretele.

Ca o scurta sinteza, poate fi concluzionata opinia ca expozi?ia a prezentat un

cumul de probleme sociale ?i artistice care au fost dezbatute multa vreme dupa ce
ea s-a �nchis.[33] Chiar daca expozi?ia nu a avut un succes binemeritat ?i Bancila
a v�ndut foarte pu?ine lucrari, artistul a �nceput din acel moment sa intre �n con?
tiin?a multora ca un artist �ndrazne? �n plina afirmare.[33]

�n acele timpuri, cele mai rentabile lucrari erau portretele. De aceea, Octav
Bancila a pictat portretele personalita?ilor ie?ene. �n anul 1901 a deschis o
expozi?ie �n palatul Neuschotz (azi complexul hotelier Select din Ia?i).[34]
Evenimentul a inclus numeroase lucrari cu peisaje din Bucium, flori ?i multe
portrete de evrei saraci dintre care s-a remarcat, Aparul.[33] Cel mai reu?it
portret a fost cel al Adelaidei Neuschotz, so?ia baronului Jacob de Neuschotz.
Adelaida a fost �nfa?i?ata �n marime naturala, plina de demnitate, cu chip
luminos ?i bl�nd, cu rochie alba cu dantela ?i cu multe accesorii decorative.
Compozi?ia se remarca printr-o stralucire sobra. Aceasta lucrare a fost prezenta
mai t�rziu la expozi?ia interna?ionala de la Berlin.[33]

Expozi?ia din 1901, din cauza ca Octav Bancila nu a avut timpul necesar pregatirii
ei, ea fiind prea apropiata de precedenta, nu a �nsemnat un pas semnificativ
�nainte �n cariera pictorului.[33] O explica?ie �n acest sens a fost faptul ca
portretele realizate �ntre cele doua evenimente expozi?ionale, au putut fi
catalogate ca ?i concesive �n modul de realizare. C. Sateanu, un fervent sus?inator
al artelor, consemna �n presa vremii ca pentru artele plastice lumea manifesta mai
pu?in interes comparativ cu celelalte arte.[33] El a mai sus?inut ca Bancila a
trebuit sa faca fa?a concuren?ei ?i ca urmare, a organizat o tombola a biletelor de
intrare pentru c�?tigarea a doua dintre tablourile expuse.[33]

Tematica evreiasca �n opera lui Octav Bancila

Octav Bancila - Evreu din Targul Cucu.jpg

Octav Bancila - Evrei vorbind in Targul Cucu.jpg

Octav Bancila - Evreu din Targul Cucului (1).jpg

Octav Bancila - Evreu.jpg

Octav Bancila - Portret de evreu.jpg

Octav Bancila - Portretul unui evreu din Iasi.jpg

Octav Bancila - Portretul unui evreu.jpg

Octav Bancila - Evreu din Targul Cucului.jpg

Pictorul ?i profesorul secundar
De la finele anului 1901, Octav Bancila a �ndeplinit func?ia de profesor �n cadrul
�?colii normale Vasile Lupu�, care pe acea vreme era situata �n afara Ia?iului, pe
dealul Copoului.[35] �n anii care au urmat, pictorul a mai expus picturi doar prin
vitrinele magazinelor.[33] Elocventa, este declara?ia pe care el �nsu?i a facut-o
�ntr-un interviu �n anul 1914:

Moara din Bro?teni (1906)

...Dupa at�ta timp de calatorie, ma �ntorc �n ?ara, hotar�t sa ma apuc serios de
lucru. �n ?ara, �nsa, atrebuit sa alerg mul?i ani fara mijloace, fara putin?a de a
lucra, p�na ce �ntr-o zi un guvern, �ngrijindu-se de mine, mi-a dat... o catedra de
desen ?i caligrafie ?i �n aceasta func?ie sunt p�na astazi. Ocupat toata ziua cu
lec?iuni, abia mai gasesc timp din c�nd �n c�nd sa mai lucrez ?i cea mai mare parte
din ce vezi a fost lucrat �n vacan?a...[36]
O frumoasa evocare a acelor ani a facut-o pictorul Traian Cornescu:[33] �... �ntr-o
buna zi a aparut un om. Frumos, cu plete negre ?i cu ochi mari, lumino?i,
subjugatori! A?a l-am cunoscut pe Octav Bancila... Din ziua c�nd profesorul de
desen a intrat �n clasa, de atunci sunt pictor�.[35] De la ?coala normala, Bancila
s-a mutat mai t�rziu la Gimnaziul ?tefan cel Mare, acolo unde ?i-a facut atelierul
dupa venirea sa de la M�nchen. Pictorul a locuit un timp la Hanul �La trei sarmale�
din Socola - Comuna Bucium, astazi cartier al Ia?iului.[33][35] Aici a facut
Bancila o serie de portrete la care a avut modele pe hangi?a Ecaterina Luca, so?
ul ?i pe mama ei.[35] Ecaterina Luca a fost �nfa?i?ata ?i �n c�teva portrete de ?
iganci facute tot �n acea perioada.[33][35]

Pastravi (1906)
Octav Bancila �?i facea vacan?ele la Bro?teni �n casa sorei lui, Elena, casatorita
cu pedagogul Ion Teodorescu.[37] La Bro?teni, pe valea Bistri?ei, a pictat o mul?
ime de p�nze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani ?i ciobani?e de pe muntele Grin?
ie?u ?i de pe dealurile Bro?tenilor, pluta?i pe Bistri?a, peisaje cu priveli?ti din
muntele Ple?ele Holdei, Grin?ie?u sau Caboile.[35] A pictat ?i hore de prin satele
de la poalele Ceahlaului (1937).[35][37]

Dintre lucrarile pe care le-a facut la Bro?teni se remarca:[35] Pe Bistri?a (1905)

- cu trei ?aranci care folosesc navodul; Pastravi (1906) - doua picturi; Piatra
Holdi?ei (1905); Moara din Bro?teni - doua picturi 1905 ?i 1906; Cu cofele (1906) -
doua taranci tinere care cara apa de la f�nt�na satului; Atacul g�?telor (1908);
Moara - 1908, 1914, 1916; Cu oile (1916) - o ?aranca cu un miel �n bra?e, care
merge cu o turma de oi pe malul unei ape; La Gura Holdi?ei (1912) - o ?aranca cu
fuiorul pe malul unei ape.[35] Octav Bancila a creat la Bro?teni o serie de
tipologii umane cum au fost Mo? Grigore, Lelea Frasina ?i ?arani nevoia?i, cum a
fost Lupu Erhan care a fost folosit ca model pentru marea compozi?ie �nainte de
1907.[37] De unele modele s-a folosit ?i la pictura, datata �n anul 1910, �n care a
�nfa?i?at biserica din Cot�rga?i,[38] un catun al Bro?teniului.[35][37]

�n casa Elenei Teodorescu (n. Bancila) din Bro?teni, Octav Bancila a cunoscut-o pe
Ana Popovici cu care s-a casatorit �n anul 1904. �n acel an, Bancila a renun?at la
atelierul din Bucium ?i s-a mutat �n apropierea mitropoliei din Ia?i, �n fundacul
Lozonschi. Dupa o vreme, �n anul 1905, cei doi so?i s-au mutat �ntr-o casa de pe
strada Pacurari nr. 87, astazi nr. 91, unde au locuit ne�ntrerupt p�na �n anul
1940. Casa din Pacurari era o de tip vagon, similara celei de pe strada Sarariei.
Avea o gradina ?i livada unde avea plantate tufe de liliac ?i zarzavaturi. Aceasta
locuin?a era �n apropierea fabricii de tutun, a multor ateliere ?i �n col?ul
strazii denumita astazi Octav Bancila. Atelierul de pictura �l avea �n camera din
fa?a, spre strada Pacurari, sau �n sufrageria din fundul casei. Din sufragerie se
puteau vedea colinele Ceta?uii ?i Galatei. Priveli?tea pe care pictorul o vedea
prin geaml�cul sufrageriei a pictat-o �n unele compozi?ii pe care le-a realizat, a?
a cum este de exemplu tabloul Diminea?a la sapa, datat �n anul 1915, unde culoarea
dominanta a lucrarii este liliachiul primavaratic.

La gura Holdi?ei (1912)

Octav Bancila a avut cu so?ia sa zece copii, din care unul a murit la o v�rsta
frageda. �n perioada 1901 - 1907, pictorul a fost preocupat mai mult cu grijile
familiei ?i cu slujba sa de la gimnaziu. Din aceasta cauza, el a expus pu?in, mai
mult prin vitrinele magazinelor sau a facut portrete la comanda. Anton Coman, a
afirmat ca �n ace?ti ani, Octav Bancila ?i-a dorit sa ajunga profesor la ?coala de
belle arte din Ia?i unde a crezut ca se va manifesta pe deplin ca artist ?i
pedagog.

�ntre anii 1902 - 1907, Bancila a mai pictat flori, portrete ?i o serie de compozi?
ii ca Mihai?a (1903) - un copil crescut �n casa familiei care va mai aparea ?i �n
alte lucrari de mai t�rziu; Mama - o batr�na care se chinuie sa bage o a?a pe ac;
Bestia umana (1904); portretul lui Nicolae Luchian (1903) - continuatorul lui Matei
Millo (portretul a fost comandat de Teatrul na?ional din Ia?i pentru galeria sa de
tablouri) ?i excelentul portret al lui Ioan Kalinderu (1904). Dupa anul 1905,
pictorul a continuat compozi?iile din via?a militara ?i din acest an a �nceput sa
picteze scene din via?a muncitorilor. P�na �n anul 1905, din analizele facute de
catre speciali?tii ?i criticii de arta, nu a rezultat identificarea unor lucrari
care sa �nfa?i?eze clasa muncitoare. Tablourile intitulate Muncitor �n repaus ?i
Muncitorul au fost pictate �n anul 1905 ?i ele au reprezentat startul preocuparilor
artistului catre tematica sociala.

Alte picturi realizate de Octav Bancila �n perioada 1902 - 1907

Cu cofele
1906

Mo? Nicolae
?

Nicolae Luchian
1903

Mahalaua Pacurari
?

Pictorul rascoalelor ?arane?ti din 1907

Picturile cu tematica sociala din via?a ?aranimii din Rom�nia a fost �nceputa de
catre ?tefan Luchian �n anul 1905 c�nd a realizat celebrul tablou La �mpar?irea
porumbului.[39] Octav Bancila a avut meritul de a fi pictorul care a ilustrat
Rascoala ?araneasca din 1907. Relativ, pu?inele reprezentari plastice �nfaptuite �n
imediata apropiere a anului 1907, au dus iremediabil la schimbarea iconografiei ?
aranului existenta p�na atunci.[40] Ca urmare, au existat arti?ti ca ?tefan
Luchian, Abgar Baltazar, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion,
Francisc ?irato, ?tefan Dimitrescu, Ary Murnu[41] ?i mul?i al?i adep?i ai
curentelor tradi?ionaliste care au aparut dupa anul 1920,[40] a caror aten?ie a
fost �ndreptata catre lucrarile dramatice realizate �n jurul anului 1907.[39] Acest
lucru s-a �nt�mplat cu toate ca ei se revendicau din pictura lui Nicolae
Grigorescu.[40] Ulterior, momentul 1907 s-a constituit �ntr-o puternica sursa de
inspira?ie pentru curentul realismului socialist, �n care, arti?tii au avut o
abordare de maniera eclectica ?i rezultatul ob?inut a fost un melanj �ntre
duritatea realista a lui Bancila ?i idilicul reprezentarii lui Nicolae Grigorescu.
[39]

Modalita?i de prezentare a vie?ii ?aranilor �n pictura rom�neasca.

Nicolae Grigorescu
Fata cu zestrea

Ion Theodorescu-Sion
?aranci la rascruce

?tefan Luchian
La �mpar?itul porumbului

Apcar Baltazar
Durus arator

?. Dimitrescu
Crucea de pe deal

Pictorul Octav Bancila a facut parte din grupul arti?ti, prozatori ?i poe?i rom�ni
care au ilustrat �n operele lor via?a de mizerie a ?aranilor din acele vremuri.
Astfel, el este alaturi de ?tefan Luchian, Abgar Baltazar, Nicolae Tonitza, Camil
Ressu sau Ary Murnu.[42] S-au remarcat �n literatura cu aceea?i tematica ?i Ion
Luca Caragiale, Alexandru Vlahu?a, Spiridon Popescu, Paul Bujor ?i inegalabilul
George Co?buc.[40] Rascoala ?araneasca din 1907 a �nceput �n Jude?ul Boto?ani,
adica exact �n locul de na?tere al lui Octav Bancila.[40]

Dupa o documentare serioasa, Octav Bancila a �nceput sa lucreze �n vara anului 1907
primele schi?e ?i tablouri care fac parte din ciclul compozi?iilor intitulate 1907.
[43] Familia pictorului a men?ionat[43] ca Bancila a �nceput aceasta activitate
�nca de la Bro?teni unde l-a folosit pe mo?neagul Lupu Erhan ca model pentru
realizarea picturii �nainte de 1907. �n luna decembrie a anului 1907, artistul a
expus doua tablouri �n cadrul unei librarii din Ia?i.[41] Din comentariile presei
de atunci, respectiv a relatarilor periodicelor Arta Rom�na ?i Revista de Ia?i,
precum ?i a ziarului Opinia, se deduce ca cele doua tablouri expuse au fost
compozi?iile 1907 (aflat astazi la Muzeul Na?ional de Arta al Rom�niei) ?i �nainte
de 1907.[41] Cel din urma tablou nu a fost specificat nominal �n niciuna dintre
reviste. �ntre Revista din Ia?i ?i Arta Rom�na au existat polemici intense
privitoare la cele doua tablouri. Astfel, profesorul Ilie Barbulescu a comentat �n
prima dintre ele �ntr-un spirit reac?ionar,[44] �n timp ce A.D. Atanasiu[45] i-a
luat apararea lui Bancila �n cea de-a doua.[43] �n luna decembrie 1907, ziarul
Voin?a Na?ionala[46] a publicat un articol la rubrica ?tiri din Ia?i, faptul ca
Octav Bancila a realizat doua tablouri de mare actualitate, unul dintre ele fiind
intitulat Cap de ?aran batr�n, iar cel de al doilea o scena cr�ncena din rascoalele
?arane?ti.[43]

Lucrari din ciclul de compozi?ii 1907

1907

�nainte de 1907

Cap de ?aran batr�n

Propagandistul

Blestemul

Prevestirea rascoalelor

La sfat

Recunoa?terea

�nmorm�ntarea

Historia

Principalele lucrari din ciclul 1907 sunt:

�nainte de 1907, cunoscuta ?i ca Robul pam�ntului[47] - este o compozi?ie unica

prin modul de abordare.[48] Ea �nfa?i?eaza un ?aran batr�n �n mijlocul lucrarii.
[48] Personajul sta �n picioare ?i este istovit de munca, de foame, de umilin?a ?i
de necazuri.[48] Chipul este ars de soare, pletele sunt albe, barba mica ?i
�ncarun?ita, musta?ile lungi ?i stufoase.[48] Cama?a ?i i?arii sunt ferfeni?a, se
vede doar pielea ?i oasele. Pe de alta parte, capul ?i-l ?ine sus, m�inile aplecate
cu degete ra?chirate suger�nd semne de �ntrebare ?i revolta.[48] �ntreaga postura a
?aranului emana disperarea ?i suferin?a. Tabloul a fost expus cu ocazia expozi?iei
de la Ia?i din 1907 ?i ulterior �n anul 1909 la Bucure?ti.[48] (Vezi capitolul
Controverse, incertitudini).
Cap de ?aran batr�n - este o lucrare foarte expresiva prin simplul fapt ca are
caracter de schi?a.[48] (Vezi capitolul Controverse, incertitudini).
1907 - a fost cunoscuta pe vremuri ca fac�nd parte, ca un fragment, dintr-o
compozi?ie monumentala intitulata de catre Octav Bancila sub numele Pe valea
Oltului.[48]

Studiu pentru 1907

Astazi, tabloul se afla la Galeria Muzeului Na?ional de Arta al Rom�niei.[49]
Compozi?ia Pe valea Oltului pe care pictorul dorea s-o realizeze, a fost comentata
�n ziarul Rom�nia Muncitoare.[50] Astfel, artistul voia sa arate cum s-a tras cu
tunul contra unui grup de ?arani de pe valea Oltului.[49] El voia sa �nfa?i?eze
�... o gramada de ?arani, �ncercuita �ntr-o vale, ?i bombardata mi?ele?te de
artileria de dupa dealuri�. Monumentala compozi?ie nu s-a mai realizat, ea a ramas
doar la stadiul de proiect.[49] �n tabloul de la Galeria Na?ionala, datorita
dramatismului care se desprinde din compozi?ie ?i datorita tratarii subiectului �n
mod dinamic ?i �n acela?i timp monumental, impresia pe care o lasa privitorului
este deosebit de puternica. Lucrarea a fost expusa �n anul 1907 la Ia?i, �n vitrina
librariei Moldova.[49] �n septembrie 1908, este expusa la Ateneul Rom�n din Bucure?
ti.[49] Lucrarea a participat la Expozi?ia de arta rom�neasca de la Moscova �n
perioada 1949 - 1950, �mpreuna cu �nca doua tablouri, Muncitorul ?i Peticarul.[49]
Criticul sovietic A. Tihomirov a avut urmatoarele considera?ii: ... patrunzatoarea
expresivitate a chipurilor lui Bancila atinge un expresionism original �n p�nza lui
cea mai patetica 1907... Pe c�mpul presarat cu mor?i ?i rani?i, sub focul ucigator,
alearga spre noi un ?aran. Pumnii �i sunt str�n?i. Chipul exprima groaza ?i m�nie.
Cama?a alba se desprinde ca o pata tragica pe fondul �ntunecat al cerului ?i al
c�mpiei.[51]
Execu?ia - cunoscuta doar din articolele scrise �n gazetele vremii, este o lucrare
nevazuta, cunoscuta doar ca descriere a ei.[52]

Cap de ?aran rasculat (studiu)

Comentarii despre ea s-au facut �n articolul aparut �n ziarul Rom�nia Muncitoare
din anul 1909.[50] Informa?iile se refera la o pictura de mari dimensiuni, 2.5
metri x 2.5 metri, ea fiind �... una din scenele groaznice ale represiunii
salbatice. �n ea, pictorul a prins ?i a fixat momentul cel mai criminal al orgiei
de s�nge din 1907. Pe un delu?or, �nconjurat de alte dealuri �nverzite, sub un
vazduh �nfiorat parca de lupta dintre norii �ncrunta?i, de plumb, ?i cei �nsori?i
de razele soarelui, acolo e locul de os�nda. �n fa?a, sta a?ezat plutonul de execu?
ie, cu arma la ochi, gata sa traga, a?tept�nd comanda ofi?erului, a carui sabie
straluce?te �n v�nt. Alaturi sunt trupe aduse sa asiste la macel, sa �nve?e arta de
a ucide, sa se �mbete de mirosul s�ngelui cald. �n fa?a, sta r�ndul prizonierilor,
stau ?aranii a?tept�ndu-?i moartea: cruzimea asasinilor ?i-a facut o placere din a-
i ?ine �n gura pu?tilor cu ochii neacoperi?i... Pictorul a avut de luptat cu o mare
greutate tehnica, cu aceea de a zugravi o drama muta din atitudini drepte, aproape
rigide. El a �nvins greutatea. El a ?tiut sa dramatizeze atitudinea ?aranilor �n
gestul acelui mo?neag care trage la s�n copila?ul de l�nga el ?i-i acopera fa?a ca
sa nu vada grozavia ce-l a?teapta. ?i din tablou a facut sa iasa un strigat de
groaza ?i un sentiment de oroare...�[50] Tabloul intitulat Execu?ia a fost expus �n
cadrul Expozi?iei din 1909 la Ateneul Rom�n din Bucure?ti ?i a fost scos din
ordinul autorita?ilor din galerie dupa scurt timp de la vernisaj.[53]
Recunoa?terea - este astazi o pictura disparuta sau distrusa, ea este cunoscuta din
reproducerile de epoca aparute �n presa timpului.[54] Compozi?ia �nfa?i?eaza un
c�mp dupa represiune unde ?aranii s-au adunat pentru a-?i recunoa?te rudele ucise.
Pictura a fost expusa �n Ia?i, �n vitrina librariei Moldova �n 1908.[53] Dupa
douazeci de minute de expunere, poli?ia a ordonat scoaterea ei din vitrina ?i a
dispus ca librarul sa fie expulzat din Rom�nia.[53] �n anul 1909 a fost expusa la
Ateneul Rom�n din Bucure?ti, unde a fost interzisa din ordinul autorita?ilor.

La sfat - varianta
�nmorm�ntarea - este astazi o pictura disparuta sau distrusa, ea este cunoscuta din
reproducerile de epoca aparute �n presa timpului.[54] Lucrarea prezinta sf�r?itul
represiunii pe un c�mp cu multe cadavre, unde doi solda?i se ocupa cu adunarea mor?
ilor ?i cu sapatul gropilor. Pictura a fost expusa �n Ia?i, �n vitrina librariei
Moldova �n 1908, timp de doua saptam�ni, dupa care a fost interzisa din ordinul
autorita?ilor. �n anul 1909 a fost expusa la Ateneul Rom�n din Bucure?ti, unde a
fost interzisa din ordinul autorita?ilor.[55]
Sub escorta - este o pictura reprodusa �n monografia Ora?ul Ia?i de N. A. Bogdan.
[55] Ea prezinta o mul?ime de ?arani cu cama?ile zdren?uite care au m�inile legate
la spate, afla?i sub escorta unui convoi de cavaleri?ti. Unul dintre ?arani se afla
�ntr-o pozi?ie cazuta, gata sa fie calcat de un calara?. Tabloul a fost reprodus �n
monografia Ora?ul Ia?i de N. A. Bogdan, pag. 324.[55]
Dupa rascoale - cunoscuta doar din articolele scrise �n gazetele vremii.[54] A fost
expusa �n 1909 la Ateneul Rom�n cu prilejul concursului pe care Octav Bancila l-a
sus?inut pentru ocuparea unui post de profesor la ?coala de belle arte din Ia?i.
[55] Compozi?ia �nfa?i?a ni?te ?arani care ara un c�mp boieresc. �n urma lor un ?
aran aduna cu un ba? oasele ce se ivesc de sub lama plugului.[55]
Blestemul - este un studiu realizat de Bancila �n vederea execu?iei picturii
Recunoa?terea.[55] Tabloul arata o femeie cu parul flutur�nd �n v�nt, plina de
disperare ?i revolta. �ndurerata ?i cu obrajii scof�lci?i, are bra?ele ridicate, cu
pumnii �ncle?ta?i suger�nd blestemul. Tabloul se afla astazi la Muzeul Na?ional de
Arta din Bucure?ti.[54]
Povestirea rascoalelor[55] (cunoscut ?i ca Prevestirea rascoalelor[54]) -
reprezinta o t�nara ?aranca care ?ine �ntr-o m�na un

Femeie cu cobili?a - studiu

steag ro?u ?i cu cealalta bate la u?a unei case pricajite. Pare ca se duce la o
�ntrunire a unui grup de razvrati?i care vor hotar� calea de urmat. Tabloul se afla
astazi la Casa Centrala a Armatei.[54]
La sfat - este cunoscuta uneori ?i sub numele de Prevestirea reprezinta doi ?arani
batr�ni care stau pe o banca ?i din aerul lor conspirativ, par a vorbi despre
rascoala.[55] Tabloul se afla astazi la Muzeul Na?ional de Arta din Bucure?ti.[54]
Historia - este o alegorie pe care Octav Bancila a realizat-o �n anul 1911.[56] Ea
este facuta �ntr-un stil decorativ care aduce aminte de lucrarea de debut a lui
Bancila, Caritatea.[56] �n tablou se poate vedea o femeie care �ntruchipeaza
Istoria, ?i care vorbe?te copiilor din jurul ei despre rascoala din 1907.[56] Octav
Bancila a avut ca model pentru femeie pe so?ia sa Ana ?i pentru copilul muncitor ?i
cel burghez pe fii sai Vasile ?i Grigore.[56] Ca modele pentru ceilal?i copii,
Bancila s-a folosit de copiii adu?i de la ?coala primara Petru Poni din Pacurari.
[56]
Propagandistul - tabloul a fost pictat �n anul 1914, compozi?ia �nfa?i?eaza o baba,
un mo?neag, un barbat cu so?ia sa care are un prunc �n bra?e ?i doi tineri flacai.
[56] Pe gazeta pe care o cite?te un baiat se vede scris 1907. Compozi?ia a fost
lucrata cu multa limpezime �n mod similar compozi?iei �ntrunirea.[56]
Tablourile din ciclul �1907�, nu au fost identificate �n totalitatea lor nici dupa
trecerea a o suta de ani dupa ce Octav Bancila le-a realizat. Exista posibilitatea
ca unele dintre ele sa existe �n colec?ii particulare necunoscute, unele au fost
distruse iar altele au fost trimise peste hotare.[57] Din analizele speciali?tilor,
din reproducerile fotografice ?i din orginalele care au rezistat vremurilor a reie?
it ca rascoalele din 1907 l-au determinat pe Bancila sa faca cel pu?in douasprezece
lucrari.[57] Tematica rascoalelor l-a preocupat mult timp pe Octav Bancila, cele
mai importante fiind realizate �n perioada 1907 - 1909. Bancila a mai facut
ulterior acestei perioade, picturi cu aceea?i tematica, dar ele au avut o mai mica
amploare ?i importan?a �n critica de specialitate.[56]

Conflictul cu autorita?ile pentru Ciclul de lucrari 1907

Octav Bancila a participat la concursul pentru ocuparea unui post de profesor la ?
coala de belle arte din Ia?i �n anul 1908.[57] Pentru acest concurs candida?ii
trebuiau sa participe la o expozi?ie la Ateneul Rom�n din Bucure?ti, �n care sa
arate comisiei cele mai bune lucrari pe le-au facut. Printre candida?ii din acel an
s-au numarat pictorii Apcar Baltazar, Gheorghe Petra?cu, Jean Alexandru Steriadi,
Arthur Verona, Constantin Artachino ?i sculptorii Frederic Storck, Dimitrie Mirea,
Oscar Spaethe, Dimitrie Paciurea ?i mul?i al?ii.[57] Bancila a venit la Bucure?ti
cu compozi?iile din ciclul 1907, respectiv 1907 ?i Recunoa?terea, precum ?i
tablourile Carturareasa, Bunica, Atacul g�?telor ?i probabil Peticarul ?i
Flam�ndul. �n plus a venit cu Autoportretul �n stil clasic, care a fost reprodus
ulterior de catre multe ziare ale vremii.[57] Aceasta expozi?ie a fost pentru
Bancila primul contact serios cu Bucure?tiul. Lucrarile sale au fost primite cu
multa rezerva, chiar cu ostilitate. Concursul nu a adus vreun rezultat pozitiv
pentru Bancila.[57]

Tablourile cu care Octav Bancila a participat �n 1908 la expozi?ia de la Ateneul

Rom�n

Carturareasa
(varianta 1914)

Bunica (?)
(ajuta?i Wikipedia ?i gasi?i imaginea)

Atacul g�?telor (?)

(ajuta?i Wikipedia ?i gasi?i imaginea)

Autoportret

Ziarele Epoca ?i Universul publica articole critice, cum a fost cel al lui P.
Botzan care a criticat chiar tehnica artistului, consider�nd-o formalista, fapt
care a dus la deprecierea artei prezentate �n lucrarile aduse.[58] Ziarul Epoca, de
aplecare conservatoare, a fost cel mai virulent:

�... Totu?i, surprizele nu ne-au fost cru?ate. Una penibila, concep?iile macabro-
cadaverice ale domnului Bancila, alta �ndeosebi de placuta, p�nzele doamnei
Cornelia Emilia. Cel dint�i, voind a fi �pictorul rascoalelor ?arane?ti� nu a
izbutit dec�t a-?i trada socialismul morbid, iar c�t despre tehnica pare ca
invidiaza gloria marelui pictor de firme Abrahamovici. Cu totul altceva este cu
doamna Emilian.[57]�
�Ziarul Epoca, Bucure?ti, 19 septembrie 1908

Orbul (varianta 1914)

�n anul urmator, 1909, Octav Bancila s-a prezentat din nou la Bucure?ti, la o noua
expozi?ie la Ateneul Rom�n, scopul fiind acela?i - participarea la un concurs
pentru ocuparea unui post de profesor la Ia?i[59] Cu aceasta ocazie, Bancila vine
cu douazeci ?i trei de lucrari printre care se remarca �nainte de 1907, Execu?ia,
Recunoa?terea, �nmorm�ntarea. Octav Bancila a fost de aceasta data unicul candidat
care s-a prezentat la concurs.[59] Ministerul Instruc?iunii Publice a interzis �nca
de la �nceput expunerea tablourilor cu tematica socialista, dar a revenit ulterior
asupra hotar�rii scoaterii din expozi?ie a lucrarilor cu pricina.[59] Trei p�nze au
fost scoase dupa trei zile de expunere, ?i anume - Execu?ia, Recunoa?terea ?i
�nmorm�ntarea. Ziarul Adevarul[60], Ziarul liberal Voin?a Na?ionala[61] ?i Ziarul
Rom�nia Muncitoare[62] s-au duelat �n luari de pozi?ii pro ?i contra tematicii
socialiste afi?ata de Octav Bancila la Ateneul Rom�n.[59]

Dupa ridicarea lucrarilor, Ziarul Rom�nia Muncitoare[63] a publicat un articol

intitulat Politicienii liberali ?i expozi?ia Bancila.[59] Redac?ia a atacat dur
administra?ia liberala pentru confiscarea ziarului ca urmare a reproducerilor pe
care Rom�nia Muncitoare le-a facut �n numarul din 4 martie 1909 tablourilor �nainte
de 1907 ?i �nmorm�ntarea.[59]

Lista tablourilor prezentate la expozi?ia din anul 1909 la Ateneul Rom�n este
necunoscuta. Se ?tie ca a expus p�nza Orbul de la Frumoasa, care �nfa?i?eaza un
t�nar militar victima a conjunctivitei, care �n acele vremuri facea ravagii �n
armata, care iese de la spitalul militar din Frumoasa ?i-?i cauta drumul cu un ba?.
Octav Bancila a mai expus ?i pastelul Muncitor �n repaus. Cei mai ferven?i sus?
inatori ai operei lui Bancila au fost ziarul de �nclina?ie socialista Rom�nia
Muncitoare prin profesorul Paul Bujor ?i doctorul Ottoi Calin care a publicat �n
ziarul Viitorul Social o serie de articole. El l-a inclus pe artist �n r�ndul celor
care au evocat rascoalele din 1907: ��1907� a lui Caragiale, poezia �1907� a lui
Vlahu?a, scurta schi?a �Macar o lacrima� a lui Paul Bujor; fragmentul �Furtuna
Veteranul� al lui I. I. Mironescu; nuvela �Judecata din urma� a lui Timira?�.[64]
�n opozi?ie a fost profesorul Ilie Barbulescu care i-a imputat lui Bancila �... un
poporanism sau un ?aranism exagerat ?i tenden?ios politice?te�. Mai departe,
profesorul a adus c�teva comentarii laudative, dupa care a trecut din nou la
critici: �de �ndata ce �nsa Dul Bancila vrea sa faca ceva ce nu a sim?it ?i de care
nu e �n adevar convins, face arta pur ?i simplu vulgara, care, pentru mine, e o
mercantilizare a sentimentelor... Dovada acestei afirmari stau cele doua tablouri,
pe care �n luna din urma le-a expus Dul Bancila �n vitrina a doua din librariile
locale. E un ?aran istovit ?i 1907... �n acel ?aran, Dul Bancila a avut tendin?a
poporanista de a arata marea mizerie ?i saracie a ?aranului rom�n. Dar rezultatul e
ca a facut din ?aran o mutra hidoasa ?i ca concep?ie ?i ca colorit...� .[44] La
astfel de atacuri, a urmat ?i o replica din partea lui A.D. Atanasiu care l-a
atacat vehement pe Barbulescu ?i a sus?inut nemarginit concep?ia lui Bancila ?i a
declarat opera pictorului ca fiind sublima.

Maturitatea artistica
�... Cred ca artistul nu trebuie sa �ngroa?e r�ndurile burghezimii. Cu alte
cuvinte, socotesc ca artistul nu are rolul sa lucreze pentru placerea ?i distrac?ia
burghezimii ci trebuie sa urmareasca un scop mai �nalt, sa cultive, sa emo?ioneze.
sa influen?eze �ntr-o anumita direc?ie... Scopul suprem al artei picturale nu este
sa dai flori sau vederi frumoase pentru desfatarea ochilor celor boga?i, pentru
podoaba saloanelor... prefer totdeauna pictura aceasta sociala. Am socotit de
datoria mea sa ma ocup de patura ?araneasca. din r�ndurile careia am ie?it. Sunt
idei care ma obsedeaza luni de zile, ani chiar p�na c�nd concep?ia se clarifica, se
fixeaza definitiv. Realizarea merge mai lesne.[65][66]�
�Octav Bancila �n <Ac?iunea>, 1915
Expozi?ia din 1914 din Bucure?ti
�n perioada 1907 - 1916, Octav Bancila ?i-a perfec?ionat abilita?ile tehnice, ?i-a
aprofundat ideile, totul fiind dublat de o voin?a neclintita care l-a dus �n final
la o crea?ie excep?ionala de o mare maiestrie artistica.[67] �ncrederea �n viitorul
lumii proletare, crezul �n cauza celor mul?i ?i obidi?i ?i faptul ca era posesorul
unei inimi iubitoare ?i a unui suflet viu, el a variat ne�ncetat tehnica picturala
imediat dupa ce ?i-a fixat conceptual tematica ?i modul de realizare cromatic al
lucrarilor - chiar daca a avut inegalita?i ?i contradic?ii de execu?ie de care nu a
scapat niciodata.[67] �n ace?ti ani, Bancila a continuat sa �ndeplineasca func?ia
de profesor de gimnaziu, func?ie care-i consuma o parte importanta din timpul pe
care ?i l-ar fi dorit alocat picturii. Artistul era nemul?umit de l�ncezeala
caracteristica unui ora? de provincie cum era Ia?iul. Via?a artistica era lipsita
de �nsufle?ire chiar daca existau ?i c�?iva sculptori ?i pictori de valoare, cum au
fost Constantin Stahi, Emanoil Bardasare ?i mai apoi Gheorghe Popovici, to?i trei
directori ai ?colii de belle arte.[67] Semnificativ este faptul ca nici macar
studen?ii ?i profesorii de la ?coala de arta din Ia?i, nu au �nfa?i?at atmosfera
peisajului ie?ean, chiar daca vaile ?erpuitoare ?i colinele minunate ies �n eviden?
a toamna t�rziu c�nd albastruiul norilor se contope?te cu coamele dealurilor
verzui-argintii.[67] Excep?ie exista doar �n opera lui Theodor Pallady ?i Octav
Bancila. La Pallady se regasesc imagini urbane, priveli?ti din vii, case de pe
dealuri ?i la Bancila peisaje de la Bucium sau din valea Pacurarilor. Vaile
Sarariei ?i Copoului cu panorame dinspre Repedea nu au fost �nfa?i?ate de aproape
niciun pictor peisagist al epocii.[67]

Lucrari care au fost prezente la expozi?ia din anul 1914

�n padure

La masa

Santinela

Ursarul sau Portretul lui Grigore Chirileanu

La culesul porumbului

Spre casa sau Dupa munca

Pribeagul

Catre casa

P�inea noastra de toate zilele (1914)

Este de remarcat ideea ca majoritatea arti?tilor moldoveni care au activat la Ia?i,

ca Mihai Camaru?, Corneliu Baba sau Costache Agafi?ei, traiau mai mult un vis al
picturii, ei nu vedeau natura ?i oamenii din jur.[67] Mai t�rziu, dupa Bancila, au
mai existat pictori rom�ni care s-au ocupat de peisajele ie?ene. Ace?tia au fost ?
tefan Dimitrescu ?i Nicolae Tonitza.[67]

�ncep�nd din anul 1910 ?i p�na �n 1913, Octav Bancila a lucrat asiduu pentru a
deschide o expozi?ie �n anul 1914 la Bucure?ti �n sala Ateneului Rom�n.[68] El a
expus �ntre ace?ti ani ?i prin vitrinele ie?ene, dar �n data de 2 februarie 1914 s-
a prezentat la deschiderea expozi?iei din Bucure?ti cu circa ?aizeci de lucrari. A
adus cu el picturi �n care a reprezentat via?a ?aranimii ?i a muncitorilor din
acele vremuri. Dintre lucrarile cu tematica proletara s-au remarcat �ntrunirea,
Fierarii, La nicovala ?i Muncitorul datat �n anul 1911.[68] �nceputul tematicii
proletare �n opera lui Bancila a fost stabilit cu lucrarea Muncitori din anul 1905.
[68] Reprezentarea �n spirit critic a vie?ii satelor s-a remarcat �n picturile
Pribeagul, P�inea noastra de toate zilele, Propagandistul.[68] A avut pe simeze ?i
tablouri cu scene din munca rurala, a c�mpului, cum au fost Culesul porumbului,
�ntoarcerea la c�mp, �ntoarcerea cosa?ilor. �n acest an a expus ?i lucrarea din
ciclul 1907 intitulata Historia.[68] A mai expus o serie de tipologii umane din Ia?
i, scene de familie, peisaje de la manastirea Agapia, peisaje cu nomazi precum ?i
multe, multe flori. Expozi?ia din 1914 s-a dovedit a fi un mare succes, aproape
toate lucrarile expuse s-au v�ndut ?i Bancila a �ncasat o suma importanta de bani,
circa douazeci de mii lei care era atunci o suma considerabila.[68] �n interviul pe
care Octav Bancila l-a dat ziarului Rampa, pictorul ?i-a spus crezul despre
destina?ia pe care o are arta:

�... eu �n?eleg ca arta sa fie pusa totdeauna �n serviciul progresului omenirii ?i

al na?iunii. C�nd intri �n orice laca? de arta, �ntr-o expozi?ie de pictura, de
exemplu, ?i c�nd ie?i de acolo sa te sim?i mai om; desenul ?i culorile aruncate pe
p�nza sa-?i scormoneasca sufletul. ?i apoi pentru ca e vorba de ?ara noastra,
trebuie sa zugraveasca starile de lucruri de la noi. Din punctul de vedere tehnic,
artistul trebuie sa fie alaturi de natura ?i �n p�nzele lui sa vezi un lucru:
adevarul![69]�
�Octav Bancila, Ziarul Rampa, 8 februarie 1914
Lucrari din perioada 1910 - 1914

Cura?atul cartofilor

Valea Agapiei - 1915

Lemnarul

Batr�na

�n atelier (1914)

Cosa? la munte

Elogii aduse expozi?iei din 1914 au aparut �n presa socialista: �n ziarul Rom�nia
muncitoare[68] un articol al aceluia?i M. Gh. Bujor, �n revista Facla[69] unde s-a
publicat o scrisoare militant socialista primita de la muncitorul Gheorghe
Niculescu-Mizil[70] (militant socialist al perioadei clandestine, tatal lui Paul
Niculescu-Mizil), �n ziarul Rampa[69] un articol interviu cu Octav Bancila ?i
revista Flacara[68] cu un articol critic semnat de Gala Galaction:

�... Bancila a atras aten?iunea lumii noastre, �n chip deosebit, acum cinci ani.
Pentru ce? Pentru ca o nota speciala, dureroasa ?i revolu?ionara striga �n p�nzele
lui. Marturisim ca nota aceasta �l impune preocuparii ?i condeiului nostru. �n
general Octav Bancila este un pictor hirsut ?i trist. Nu gasesc �n cele vreo ?
aizeci de p�nze, pe care le expune azi, niciuna �n care pictorul sa se fi jucat sau
sa fi avut vreun g�nd ?agalnic. Pictura lui �?i spune silin?a serioasa ?i aspra.
Imperfec?iunile constatate par ca vor cadea �n p�nzele viitoare, mul?umita sfor?
arilor neobosite de care �l sim?i capabil pe acest muncitor barbos ?i g�nditor.
St�ngaciile acestui pictor nu te supara!... Octav Bancila nu se joaca, ci cugeta ?i
simte. Sa salutam �n Octav Bancila pe artistul �ndragostit de cei mul?i, de cei
buni, de cei mai nedrepta?i?i dintre noi!�
�Gala Galaction, Revista Flacara, 15 februarie 1914
Expozi?ia din 1915 din Bucure?ti

Grevistul (1914)
Anul 1915, prin simplul fapt ca a fost premergator celui �n care a izbucnit primul
razboi mondial, a fost unul de profunde fram�natari ideologice ?i sociale.[71]
�ntr-o perioada de plin av�nt al socialismului ?i al ideilor de tip bol?evic venite
din Rusia, Rom�nia nu putea face nota discordanta tendin?elor acelor vremuri.[71]
Octav Bancila, un fervent adept al sociali?tilor, ura armata de pe vremea aceea ?i
a considerat-o un instrument al claselor dominante ale societa?ii, formate din
numero?i latifundiari ?i o clasa a burgheziei nou �nfiripate.[71] Presa timpului ?i
grupurile politice treceau de la o tabara la alta �n func?ie de cum vechile partide
sau fac?iuni ale acestora se pronun?au pro sau contra intrarii Rom�niei �n razboi.
[71] Proletariatul stimulat de ac?iunile de propaganda ale sociali?tilor au
�nchegat c�teva ac?iuni ?i greve �n Bucure?ti ?i Gala?i, �mpotriva razboiului,
milit�nd pentru pace.[71] Octav Bancila a sus?inut pozi?ia proletariatului, deci a
sociali?tilor, �n paginile ziarului Lupta:

Pax (1916)
�... �nca c�teva luni vor fi de ajuns pentru a fi dobor�ta baraca ademenitoare ?i
�n?elatoare a patriotismului rau �n?eles. Peste civiliza?ia rascolita de at�ta
s�nge ?i doliu, se va ridica m�ndru ?i puternic colosul proletar ?i pe fondul ro?u
de incendiu se va desena gestul sau salvator... Proletariatul se va trezi din co?
marul acesta �ngrozitor ?i, recapat�ndu-?i pornirea lui fireasca ?i sanatoasa, va
zdrobi monstrul militarist. Proletariatul �?i va asuma astfel marele rol de faurar
al pacii.[71]�
�Octav Bancila �n interviul acordat ziarului Lupta, 10 mai 1915
Octav Bancila a organizat �n data de 1 noiembrie 1915 o mare expozi?ie la Bucure?
ti.[71] Una dintre vedetele expozi?iei a fost lucrarea intitulata Pax, care �nfa?i?
eaza un muncitor v�njos a carui musculatura este lasata sa se vada de sub ?or?ul
ce-i at�rna de la g�t.[71] El este aplecat �ntr-o parte ?i fr�nge cu picioarele o
sabie groasa �ndoita deja, de for?a sa.[71] Pe cap, muncitorul poarta o boneta
frigiana, simbol al revolu?iei din 1780.[71] Acest tablou a fost expus pentru prima
oara la Ia?i �n vitrina unei librarii.[71] Exista o lucrare similara lui Pax (1916)
�n care muncitorul are capul descoperit.[71] Alte lucrari cu tematica proletara
expuse �n 1915 au mai fost Grevistul ?i �n zi de greva.[72] Grevistul se remarca
prin duritatea portretului care �nfa?i?eaza un muncitor la bustul gol cu privirea
�ntunecata ?i cu-o pipa �n gura.[73] El �ntruchipeaza �ngrijorarea maselor
proletare �n fa?a evenimentelor mondiale ale vremii.[73]

O compozi?ie militanta antirazboinica a fost Muncitorul, Revolu?ia ?i Dreptate,

unde apar trei personaje simbolice: Muncitorul, care are un ciocan �n m�na ?i o
coasa �n cealalta, ?i are pe o parte, Dreptatea, care are �n m�na o cumpana, ?i �n
cealalta parte Revolu?ia care are un steag ro?u �n v�nt.[72] O alta lucrare pe
aceea?i tema este Plugarii, cu patru boi la plug, m�na?i de un copil ?i un mo?neag.
[72] Lucrarea mai este cunoscuta ?i ca La arat sau Bunicul ?i nepotul. Ea a fost ?i
mai este confundata cu alte lucrari ulterioare care au aceea?i tematica.[72]

Diminea?a la sapa

�n zi de greva

Plugarii
Majoritatea lucrarilor pe care Octav Bancila le-a expus �n anul 1915 au avut ca
tematica via?a rurala.[73] Din cele peste o suta de lucrari expuse s-au remarcat
Diminea?a la sapa, April, Spalatoreasa, Semanatorul, Doina, La arat, La semanat, La
ghilit, La pra?it, Popas �n padure, La sf�r?itul unei zile de munca.[73] A mai
expus tipologii umane ca Mihai?a, Micul Razvratit, Lelea Frasina, Maica Kiriachia,
Carturareasa, Kol-Nidre, Caru?e cu nomazi.[73] A expus doar trei portrete din care
se ?tie Portretul Anei Bancila (so?ia sa) �n gradina ?i Portretul actorului ie?ean
C. B. Penel.[73] Ca o completare, deloc de neglijat, a mai expus paisprezece
lucrari cu flori.[73]

La pra?it

Maica Kiriachia

Baba Frasina

Ana Bancila

Caru?a cu nomazi - 1921

Expozi?ia din anul 1915 a fost cel mai mare succes al lui Octav Bancila.[73] A
v�ndut toate tablourile cu o saptam�na �nainte de �nchiderea expozi?iei. Presa
socialista a fost plina de elogii la adresa pozi?iei realist critice a pictorului
Bancila.[73] Revista Flacara[74] a reprodus pe coperta compozi?ia Diminea?a la sapa
?i �n interior Semanatorul �mpreuna cu o cronica favorabila semnata de N. Pora.[75]
C�teva saptam�ni mai t�rziu �n aceea?i revista a aparut ?i un articol negativ �n
care autorul a considerat ca �Bancila este un artist mediocru, lipsit de tehnica,
iar subiectele tablourilor sale nu aduc nimic nou�.[75] Paul Bujor a reac?ionat ?i
�n aceea?i revista a publicat opinia cum ca �... umilul profesor de gimnaziu Octav
Bancila va fi cineva �n ?ara noastra. ?ara noastra se va m�ndri cu el, cum se
m�ndre?te cu un Grigorescu, cu un Luchian ?i cu c�?iva din pictorii ei de
valoare. ?i de ce? Pentru ca pictorul Bancila e un suflet de elita ?i un muncitor
neadormit�[76].[75]

Ca o concluzie, se poate spune ca activitatea pe care Octav Bancila a efectuat-o

�ncep�nd din anul 1907 ?i p�na �n 1916 a �nsemnat pentru el faza de apogeu a
carierei sale artistice.[77] A realizat o seama de lucrari care au rezistat
timpului ?i a avut reu?ite remarcabile, a?a cum a ob?inut cu picturile din ciclul
1907 ?i cu expozi?iile din anul 1914 ?i 1915, care nu se vor mai repeta.[77] Dupa
trei/patru luni dupa �nchiderea expozi?iei de la Bucure?ti din anul 1915, respectiv
�n luna martie 1916, Octav Bancila s-a prezentat la concursul pentru ob?inerea unui
post de profesor la ?coala de belle arte din Ia?i.[77] �n sala Ateneului Rom�n au
expus patru candida?i ?i presa, �nainte de a se pronun?a comisia, l-a considerat
apriori c�?tigator.[78] �n data de 1 aprilie 1916, Octav Bancila a fost numit
profesor la catedra de pictura a ?colii de belle arte din Ia?i.[79]

Arti?tii ie?eni, anima?i de Gheorghe Popovici, au decis sa deschida o mare expozi?

ie �n 1916.[78] Fiind convins ca nu are nicio legatura cu majoritatea
contemporanilor sai, Octav Bancila a luat hotar�rea sa nu participe la Expozi?ia
arti?tilor ie?eni. �n cadrul acelei expozi?ii s-au prezentat peste o suta cincizeci
de tablouri.[78] Au expus atunci ?i mai tinerii Adam Bal?atu ?i Aurel Bae?u care
erau mari admiratori ai lui Octav Bancila.[79] Ace?tia, aveau �n preocuparile lor ?
i o apropiere de realismul critic a lui Bancila, a?a cum a dovedit-o ca o avea ?i ?
tefan Dimitrescu mai t�rziu.[79]

La varsta de patruzeci ?i patru de ani, profesor la catedra de pictura de la Ia?i,

Bancila era �nsufle?it de idei novatoare.[79] El dorea sa schimbe atmosfera de
l�ncezeala provinciala din via?a artelor plastice ie?ene. Daca �n literatura exista
o boema vie datorata lui Calistrat Hoga?, Mihail Sadoveanu, Garabet Ibraileanu sau
George Top�rceanu, atmosfera plasticii era inundata de banalitate ?i mediocritate.
[79]

Desav�r?irea carierei artistice

Tolstoi la coarnele plugului - realizat de Ilia Repin (1887)

O data cu intrarea Rom�niei �n razboi �n vara lui 1916, Octav Bancila a fost
mobilizat �mpreuna cu al?i scriitori ?i arti?ti la marele cartier general de la
Bacau.[79] Dupa razboi s-a �ntors la activitatea de profesorat �n cadrul ?colii de
belle arte din Ia?i.[79] Pe timpul vacan?elor a cutreierat satele din �mprejurimea
ora?ului Ia?i, Piatra Neam?, Roman ?i Bra?ov.[79] A mers adesea la Bro?teni la sora
sa, unde rudele sale s-au mutat pe timpul razboiului.[79] A lucrat numeroase studii
�n creion ?i peni?a, multe dintre ele ram�n�nd dupa moartea sa �n posesia Anei
Bancila.[79] A fost atras de opera lui Lev Tolstoi ?i Ilia Repin, fapt care l-a
determinat sa execute copii dupa lucrarile acestuia din urma. Astfel, au ramas
reproduceri ca Edecarul de pe Volga ?i Tolstoi la coarnele plugului.[79]

�n anii care au urmat, Octav Bancila a expus adesea la Ia?i ?i la Bucure?ti,

rareori reu?ind sa aduca tematici noi �n lucrarile sale.[80] A repetat �n schimb
vechile tematici fara ca valoarea artistica a noilor lucrari sa aduca ceva
semnificativ �n plus vechilor abordari.[80] �n luna ianuarie 1923 a participat la o
expozi?ie la Bucure?ti �mpreuna cu Otto Briese ?i Paul Verona.[80] A luat parte ?i
la expozi?ia gruparii �Arta Rom�na� din martie 1924 �n Sala Liedertafel din Bucure?
ti, unde s-a comemorat pentru prima oara dupa deces, opera lui ?tefan Luchian.[80]
Tot �n anul 1924, �n luna mai, a mai deschis o expozi?ie la Ia?i �mpreuna cu
sculptorul Ion Mateescu, ea fiind prima expozi?ie pe care a facut-o �n capitala
Moldovei dupa cele din 1900 ?i 1901.[80]

Adapatul vitelor (1926)

�n perioada decembrie 1924 - ianuarie 1925 a avut o expozi?ie la Ia?i unde prezinta
compozi?ia Lucratorul.[80] �n decembrie 1925 a deschis �n sala Ileana din Bucure?ti
o expozi?ie cu ?aizeci ?i ?apte de tablouri.[80] Dintre ele s-a remarcat pictura
Muncitorul ?i ?aranul, cunoscuta ?i sub denumirea Ce mai scrie la gazeta?. Lucrarea
a vrut sa simbolizeze legatura str�nsa dintre muncitori ?i oamenii de la ?ara.
Bancila a reprezentat am�ndoua personajele �n ?inuta de lucru. Tot cu aceasta
ocazie a fost expusa ?i lucrarea La parada, cunoscuta ?i ca Invalizii.[81] Fundalul
compozi?iei prezinta o �mbinare cromatica tricolora care contrasteaza puternic cu
situa?ia �n care cei doi, unul fara un picior ?i altul orb ?i ciung, au fost adu?i
la parada.[81] Alte lucrari expuse, au fost compozi?ia Culesul merelor care prin
aspectele decorative se �nscrie �n realismul clasicist, precum ?i Adapatul vitelor,
�ntoarcerea de la c�mp ?i Taietorii �n padure.[81]

Ghiocei
Octav Bancila a deschis o expozi?ie �n anul 1927 la Bucure?ti, luna aprilie, unde a
adus o compozi?ie de mari dimensiuni intitulata Dupa doua mii de ani.[81] �n
aceasta l-a reprezentat pe Isus �n �ntregime cu coroana de spini ?i cu fa?a
acoperita cu m�inile. Alte lucrari care s-au remarcat au fost Seceri?ul care �nfa?
i?eaza femei lucr�nd la str�nsul recoltei ?i Ordonan?a �n care se vede un cal fara
stap�n adus acasa de un t�nar soldat care ?ine �ntr-o m�na sabia ?i �n alta chipiul
celui mort.[81] Alaturi de picturi cu tematica sociala, Bancila a expus tablouri cu
bujori, liliac, maci, trandafiri, ciubo?ica cucului ?i ghiocei pe care pictorul �i
denumea Floarea saracului.[81] Ca ?i ?tefan Luchian, Octav Bancila a exprimat �n
lucrarile sale cu flori sim?aminte umane, ele nefiind facute doar ca reprezentari
decorative �n scop de podoaba.[81] Mai rare ?i uneori foarte reu?ite sunt Naturile
Moarte, cum a fost cea expusa �n 1927 denumita Pe?ti.[82] Ea a fost executata �ntr-
o cromatica �ntunecata, pe ro?u aprins ?i cu tonuri cenu?iu-albastrui. �n acela?i
an �n noiembrie-decembrie, a deschis la Ia?i o alta expozi?ie �n sala ?colii de
belle arte un a pus pe simeze circa cincizeci de picturi.[82]

�n decembrie 1930, �n sala fostului palat al lui Alexandru Ioan Cuza, improprie pe
atunci unei galerii de arta, Bancila a prezentat o mul?ime de lucrari dintre care
se desprind cele intitulate Car cu snopi, Pe malul Bistri?ei ?i Hora de poalele
Ceahlaului, precum ?i lucrari cu tematica mai veche cum este Aparul, Un evreu din
T�rgul Cucului (cel care cara apa).[82] �n plus au fost expuse portrete, nuduri,
peisaje ?i flori. Pentru comemorarea poetului Mihai Eminescu a facut pictura Post
mortem laureatus. Bancila facuse, de altfel, �n anul 1920, un tablou unde-l
reprezentase pe Eminescu ?i Ion Creanga povestind la o masa.[82] �n luna decembrie
1935 a deschis o noua expozi?ie la Sala Dalles din Bucure?ti cu un numar de ?apte
zeci de lucrari a caror vedeta a fost compozi?ia ?omerul.[83] Dupa doi ani, �n
decembrie 1937, tot la Bucure?ti expune doua satire intitulate Politica la ?ara ?i
La vot.[83]

Muncitorul ?i ?aranul (1925)

O data cu exacerbarea antisemitismului �n Rom�nia din anii '30 (deceniul al treilea
al secolului al XX-lea), Octav Bancila a �nceput sa picteze mai multe compozi?ii cu
evrei.[83] Tematica evreiasca �n opera lui Bancila s-a �mboga?it cu variante noi
ale picturilor pe care le-a executat �n primul deceniu al secolului al XX-lea,
�ncep�nd din anul 1900.[83] Repicteaza Aparul �n compozi?ia Apa potabila, revin
tipologiile exploatate ?i asuprite ca Diferend �n Ghetto ?i Morala �n Ghetto ?i o
mul?ime de evrei saraci dar ?i boga?i satiriza?i ca O afacere mare, Negustorie ?i
Mo? I?ic camatarul.[83] Apar din nou tipologii umane ca Mo? Grigore ?i Baba
Frasina, priveli?ti de pe r�ul Bistri?a ca Hora de la Bro?teni, o alta reprezentare
a compozi?iei din 1914 P�inea noastra cea de toate zilele ?i �ntoarcerea de la
coasa, La f�nt�na, Cosa?ii ?i �ntoarcerea de la p�r�u.[84] �n acest deceniu a mai
pictat naturi moarte cu pepeni, mere, un crap, cire?e ?i multe flori.[84] A facut ?
i un autoportret executat cu pete de culoare circulare, �n rotocoale. �n anul 1931,
el a declarat ca:

�Realitatea nu poate fi alterata prin teorii inventive, care se abat pe cai gre?
ite... Au fost �n trecut -- c�nd, de pilda, �mi faceam studiile la M�nchen --
simptome efemere de noi curente ?i noi forme, dar ele nu au putut lua locul artei
clasice ?i picturii moderne. Caci, este o distinc?ie clara �ntre pictura moderna ?i
pictura modernista. De altfel, pictorul ?i profesorul trebuie sa foloseasca
metodele de lucru cele mai perfec?ionate, sa caute mereu sa-?i �mbunata?easca
metoda, �nsu?indu-?i progresele adevarate...[84]�
�Octav Bancila - Ziarul Opinia, 15 martie 1932
La ?aizeci ?i cinci de ani, Octav Bancila a �ncheiat activitatea de profesor la
catedra de pictura a ?colii de belle arte.[4] Cei mai valoro?i elevi de-ai sai au
fost Aurel Bae?u, Corneliu Baba, Adam Bal?atu, Nicolae Popa, Mihai Camaru?, Petre
H�rtopeanu ?i Costache Agafi?ei.[4] De remarcat este faptul ca Octav Bancila dupa
ce elevii sai absolveau cursurile ?colii de belle arte din Ia?i, �?i invita fo?tii
elevi sa lucreze �n atelierul sau.[4] �n plus el scria articole de cronica plastica
�n ziarul Opinia[85] despre lucrarile lor artistice. Dupa ie?irea la pensie a lui
Octav Bancila, catedra de pictura a fost preluata de catre ?tefan Dimitrescu ?i mai
apoi de Nicolae Tonitza.[4] Fo?tii elevi ai lui Bancila organizau periodic expozi?
iile intitulate Saloanele oficiale ale Moldovei.[4] �n anul 1942, la expozi?ia
colectiva de la saloane, au fost aduse ?i c�teva lucrari ale, de acum, maestrului
Octav Bancila. Cu aceasta ocazie, fo?tii elevi i-au acordat maestrului Premiul Na?
ional al Moldovei �n valoare de o suta de mii de lei, suma ob?inuta din fondurile
financiare alocate pentru expozan?i.[4]

Cei mai loiali critici de arta care au comentat opera lui Bancila au fost Henri
Blazian[86], Gala Galaction[86], Demostene Botez, Cezar Petrescu, Paul Bujor ?i
Vasile Ra?canu. Cel mai fidel comentator a fost C. Sateanu.[4] Nicolae Tonitza a
spus �n anul 1936 ca:

Afi? electoral cu lista de candida?i ai Partidului Socialist pentru alegerile

legislative din 1920
�Domnul Octav Bancila este, fara �ndoiala, unul din me?terii pictori cu un
stralucit renume �n marea masa a neamului rom�nesc. Cred ca nici un pictor -- de la
Grigorescu �ncoace -- nu s-a bucurat de at�ta popularitate ?i de at�ta dragoste
sincera �n largile paturi ale poporului ca me?terul Bancila... ?i pe buna dreptate.
Fiindca nici unul dintre pictorii rom�ni nu a atacat cu at�ta curaj ?i cu at�ta
verva ad�ncile ?i gravele probleme sociale, care preocupa nu numai na?ia noastra,
dar pe to?i fra?ii oameni de pe planeta... S-a cheltuit cu elan, cu generozitate ?i
adesea cu patima, dar permanent devotat marilor cauze, care fram�nta de veacuri
omenirea: dreptate-�nfra?ire-pace.[4]�
�Nicolae Tonitza �n ziarul Zorile, 9 ianuarie 1936
Octav Bancila a fondat �n anul 1919 �mpreuna cu Constantin Ion Parhon ?i cu Paul
Bujor, Partidul Muncitor de orientare socialista.[87] Partidul Muncitor a avut o
via?a scurta deoarece a funzionat �n scurt timp cu Partidul ?aranesc. �n �ntreaga
sa via?a, Bancila a ramas critic la toate evolu?iile politice ?i sociale din
Rom�nia. A sus?inut ac?iunile muncitore?ti din Lupeni[88], Valea Jiului[C] ?i a
folosit arta pentru a ataca tendin?ele antisemite din societatea rom�neasca.[89] A
participat la alegerile legislative din anul 1920 pe pozi?ia a patra pe lista
Partidului Socialist la Ia?i. Lista partidului era condusa de Leon Ghelerter ?i din
care mai facea parte ?i Gheorghe Grigorovici. Spre sf�r?itul vie?ii sale el a
simpatizat cu comunismul dar nu a fost niciodata membru al Partidului Comunist din
Rom�nia.[90]

�n anul 1940, pictorul Bancila s-a mutat cu familia la Bucure?ti pe strada ?tirbei
Voda, nr. 111, �ntr-o casa veche cu curte ?i copaci.[91] Pere?ii noii locuin?e din
Bucure?ti erau �nca tapeta?i cu ultimele lucrari ale maestrului �n anul 1954.[91]
Octav Bancila a decedat �n data de 3 aprilie 1944 ca urmare a unui edem pulmonar ?i
a fost incinerat la Crematoriul Bucure?ti.[91]

Locuin?ele lui Octav Bancila

Ia?i... Casa din str. Sarariei

... Hanul La Trei Sarmale

... Casa din str. Pacurari

Bucure?ti... ?tirbei Voda

Casa din Ia?i unde a locuit Octav Bancila p�na �n anul 1940, din coasta
Pacurarilor, a ramas �n proprietatea familiei Zota p�na �n anul 1972 c�nd a fost
v�nduta familiei Olga ?i Octavian Obreja.[92][93] Familia Obreja a transformat casa
�ntr-un mic muzeu, fiind con?tienta de importan?a culturala a cladirii.[92][93]
Casa avea o placa memoriala pusa de catre pictorul Costache Agafi?ei pe care scria:
��n aceasta casa, �ntre anii 1905 � 1940 a trait ?i a creat unele dintre cele mai
valoroase lucrari pictorul Octav Bancila�.[92][93] �n anul 1986 casa a fost
demolata, terenul ram�n�nd un maidan timp de mai mul?i ani.[93][94] �n anul 1990,
terenul a fost ocupat de catre o spalatorie auto.[93][94]

Opera

Copil cu umbrela (1906)

Octav Bancila a realizat pe parcursul �ntregii lui cariere artistice circa 1.500 de
lucrari �n ulei, acuarele, gua?e ?i desene.[95] Toate aceste lucrari au fost create
�n diferite genuri artistice pornind de la portret la peisaj, de la flori la
naturile moarte. El a pus �n mijlocul preocuparilor lui pictura cu caracter social
care i-a ?i dat masura talentului ?i muncii sale creative.[95] Se poate constata
studiind opera pe care a lasat-o Octav Bancila, o raritate �n ceea ce prive?te
lipsa personajelor umane �n pictura sa.[95] Mai rar de at�t, oamenii pe care i-a
pictat sa nu fie la munca sau foarte preocupa?i de catre aceasta.[95] Se poate
concluziona ca aceasta abordare reprezinta �nnoirea pe care Bancila a adus-o fa?a
de �nainta?ii sai.[95] El a ajuns sa �nfa?i?eze o critica sociala mult mai incisiva
dec�t ce au realizat Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu ?i ?tefan
Luchian.[95] �nainta?ii, enumera?i mai �nainte, au avut o maiestrie artistica
deosebita �n crearea de opere care au inspirat un patriotism �nalt, ?i care �n
final au avut o importanta influen?a asupra lui Bancila.[95] Dupa analiza
monografica pe care Anton Coman i-a facut-o, �ntreaga opera a pictorului se �mparte
�n trei faze artistice distincte:

Faza cautarilor ?i a �nceputului de dumerire (1892 - 1907)[96] - este perioada �n

care pictorul s-a lasat influen?at de pictura m�ncheneza, lucrarile sale
reprezent�nd tematici alegorice idealizante ?i �n care nu a ?inut cont de realita?
ile rom�ne?ti ale timpului.[96] El s-a rezumat �n aceasta faza la �nfa?i?area unor
stari suflete?ti cum sunt dorurile nedefinite, melancolia ?i a evocat un
umanitarism care nu avea nimic concret ?i dinamic.[96] Chiar ?i �n acei ani, 1893 -
1905, a executat ?i picturi de critica sociala peste care a aruncat �n schimb, un
val de reverie peste realita?ile ad�nci ale oamenilor.[96] A pictat nimfe, fete
melancolice, fauni ?i portrete mai pu?in importante, dar tot acum a dat startul
tematicii evreie?ti pict�nd evreii saraci din T�rgu Cucului.[96]
Faza maturita?ii artistice (1907 - 1916)[96] - ea este caracterizata de spirit
combativ cu un con?inut revolu?ionar. Bancila a ilustrat �n operele acestei
perioade nu numai rascoalele ?arane?ti din 1907, ci ?i condi?iile mizere ale
rascula?ilor.[96] El a adus pe p�nze, imagini semnificative ale ?aranimii
muncitoare dar ?i lupta proletariatului �n reprezentari pline de t�lc ca Revolu?ia,
Muncitorul (1911), �ntrunirea (1914), Grevistul (1915) ?i Dreptatea.[96]
Caracteristica maiestriei artistice din aceasta perioada este varia?ia tehnicii, a
procedeelor, a me?te?ugului.[96]
Faza de lenta eclipsare a av�ntului creator (1916 - 1944)[88] - ea este
caracterizata de un con?inut nu tocmai unitar, de o combativitate mai scazuta ?i
�mpreuna cu picturile realizate pe linia realismului critic, artistul a readus
tematici mai apropiate sau mai departate de fram�ntarile mul?imii.[88] Constr�ns de
realita?ile financiare cu care se confrunta, el a facut o seama de concesii �n
opera sa ?i a realizat o serie de lucrari comandate de catre cei cu dare de m�na.
[88] Perioada interbelica a fost una �n care se acreditau tot felul de opinii
referitoare la sf�r?itul razboaielor �n lume ?i drumul spre o fericire mondiala.
Influen?at de o asemenea retorica, Bancila ?i-a pierdut o parte din combativitatea
perioadei de maturitate ?i nu a mai reu?it sa-?i �nnoiasca tematica.[88] A repetat
subiectele vechi, fara originalitate ?i expozi?iile sale erau din ce �n ce mai
pline de lucrari cu flori, fructe ?i capete de expresie.[88]
Toata opera pe care a lasat-o Octav Bancila posterita?ii, ?i mai ales cea realizata
�n perioada de maturitate artistica, se situeaza pe o clasa superioara ?i de
nestramutat fa?a de cea a �nainta?ilor sai.[95] Ea denota �n final un av�nt revolu?
ionar care a dat o valoare deosebita realismului sau critic.

Tematica proletariatului

Muncitor �n repaus (1905)

O data cu venirea anului 1905, Bancila a devenit foarte preocupat de via?a ?i
activitatea proletariatului, lucru care l-a determinat pe artist sa execute
numeroase lucrari cu aceasta tematica.[95] Primele tablouri cu tematica proletara
au fost facute �n anul 1905 ?i ele au fost Muncitorul ?i Muncitor �n repaus.[95]
Artistul a vrut sa zugraveasca c�t mai veridic personajele ?i acest lucru a dus la
o privire rascolitoare ?i o ?inuta d�rza.[95] Cu toate ca liniile sunt nervoase,
contururile nu au precizia ?i vigoarea pe care pictorul a reu?it-o �n picturile mai
t�rzii cum au fost Flam�ndul ?i Muncitorul (1911), cunoscut ?i sub denumirea de Me?
terul sau Muncitor �n repaus (dupa denumirile pe care le-a purtat lucrarea din 1905
�n ulei sau pastelul din anul 1909).[95] Compozi?ia �nfa?i?eaza un muncitor
v�njos ?i masiv, figurat �n pozi?ie ?ez�nda �n timp ce-?i fumeaza pipa.[95]

Muncitorul (1905)
El este �mbracat �n haine de lucru, lustruite ?i are pe cap o tichie. M�inile sunt
suflecate, las�nd astfel sa se vada antebra?ele puternice.[95] Tabloul este o
reprezentare tipic realista, psihologia muncitorului este g�nditoare ?i exprima o
certa con?tiin?a a raspunderii. Similar muncitorului lui Octav Bancila este Fierar
odihnind al pictorului Ioan Zaicu.[97] Vigoarea fierarului este asemanatoare, dar
privirea ?i expresia personajului nu sunt la fel de ad�ncite ?i semnificative ca a
Muncitorului lui Bancila. Ioan Zaicu a fost primul artist care a �nfa?i?at o
asemenea tema �n pictura rom�neasca ?i de aceea lucrarea sa sta alaturi de cea a
lui Bancila.[97] Fierar odihnind a fost, de fapt, o opera singuratica �n
portretistica romantica pe care Zaicu a practicat-o influen?at de stilul bana?
eanului Nicolae Popescu.[97] Muncitorul a fost expus �n iarna 1949 - 1950 la
Moscova cu ocazia Expozi?iei de arte plastice a Republicii Populare Rom�ne.[97]
Calita?ile de colorist ?i desenator ale lui Bancila transpar cu eviden?a �n aceasta
lucrare. Amanuntele �nfa?i?arii personajului duc la o exprimare a realita?ii vie?
ii, a ideilor fundamentale ?i a atitudinii caracteristice care define?te
proletariatul acelor timpuri.[97] Tehnica abordata prin trasaturi de penel line se
�ncheaga �n final �n suprafe?e netede, limpezi ?i stralucitoare, toate laolalta
reu?ind sa descrie via?a �nnoitoare ?i for?a morala a muncitorimii.[97]

Flam�ndul
(varianta 1914)
Pentru a ajunge la o a?a maiestrie artistica, Octav Bancila a exprimentat pe
lucrari anterioare anului 1911, ?i anume �n compozi?ia Flam�ndul realizat �n anul
1908.[97] Baie?a?ul care prive?te lihnit de foame vitrina unei c�rna?arii este cu
siguran?a un copil al ora?ului care cauta de lucru.[97] Lucrarea are �n sine, o
realizare remarcabila �n stilul realismului critic, av�nd un spirit combativ de
�nalta semnifica?ie, o cromatica atent aleasa ?i a?ezata pe tu?e or�nduite pe
netezimi sclipitoare, limpezi ?i precise, totul aduc�nd cu maestria relevata de
pictura Muncitorul.[97] Un pas �nainte �n pictura lui Octav Bancila, o reprezinta
tonalita?ile lipsite de striden?a, ele fiind vii ?i clare.[97] Artistul a folosit
�n aceasta compozi?ie o cromatica cu alburi de diferite nuan?ari, cafeniuri ?i
tonuri de verde.[97] Ca ?i �n lucrarea Muncitorul din 1911, Flam�ndul con?ine un
colorit ?i un desen de mare rafinament care duce �n final la razbaterea �n
profunzime a realita?ii ?i �ntruparea ei �n imagini veridice ?i concrete.
Muncitorul (1911) ?i Flam�ndul (1908) reprezinta cele mai valoroase lucrari ale lui
Octav Bancila din tematica muncitoreasca.[97]
Muncitor (1927)
Cu ocazia expozi?iei pe care artistul a facut-o �n anul 1914 la Bucure?ti, el a
facut mai multe tablouri cu muncitori cum a fost cel intitulat Lucratorul - cel
care reprezinta un barbat cu ?apca ?i cu ?or?.[97] Dupa atitudine, personajul
transmite nelini?tea sa legata de un conflict de munca sau, probabil, o nedreptate
care i s-a facut. Lucrarea este executata cu linii sinuoase, consistente fapt care
da picturii o lipsa de claritate evidenta.[97] �n picturile La nicovala ?i
Fierarii, Bancila folose?te o tehnica aspra, cu linii care delimiteaza mai mult
formele dec�t sa defineasca contrastele de lumina ?i umbra. Nervozitatea execu?iei
creeaza impresia unei compozi?ii facute �n graba, cu elemente aruncate pe p�nza �n
mod arbitrar.[97] Subiecte similare au fost create ?i �n compozi?ia �n atelier unde
cromatica aleasa a fost una �ntunecata, ?i care �n mod nefericit nu reliefeaza con?
inutul lucrarii.[97] Contrar acestora, se remarca cu �nsufle?ire tabloul Lemnarul
din anul 1908, unde mi?carile ?i atmosfera este mult mai graitoare, cromatica
folosita reu?ind sa aduca limpezimi care dau senza?ia unui atelier �n plina
activitate.[97]

Octav Bancila a pictat ?i alte compozi?ii cu tematica muncitoreasca ca �ntrunirea

(1914), Grevistul, �ntr-o zi de greva, Pax, Muncitorul Revolu?ia ?i Dreptatea ?i
Grevi?tii prezentate publicului cu ocazia expozi?iei din 1915, Muncitorul ?i ?
aranul (1925), ?omerul (1935) ?i Muncitorul (1942).[98]

Tematica ?araneasca

Spalatoreasa (1915)
Prin originea ?i prin opera pe Octav Bancila a lasat-o �n urma sa, el a fost �n
primul r�nd pictorul ?aranimii ?i al muncilor agricole de la ?ara.[99] �n mod
firesc, evenimentele care s-au derulat �n anul 1907 ?i a rascoalelor ?aranimii din
Rom�nia s-au suprapus ca o manu?a pe idealurile sale de via?a ?i implicit �n
pictura.[99]

Majoritatea picturilor lui Bancila �nfa?i?eaza felurite aspecte ale muncii pe

ogoare.[99] A pictat sute de p�nze �n care apar ciobani cu oile prin lumini?urile
padurilor sau pe c�mp, ?arani secer�nd ?i culeg�nd recolta, ?arani care ara ?i
seamana ?arina, ?arani cu caru?e car�nd lemne ?i vreascuri din padure.[99] Apar de
asemenea femei care spala rufe, care torc fuioare, femei care aduc apa sau arunca
navodul �n r�u. Multe din picturile sale zugravesc pr�nzul sau cina saracacioasa pe
care doar ?aranul ?i-o putea permite.[99] Artistul ?i-a surprins personajele �n
cele mai importante ?i permanente �ndeletniciri ?i destul de des �n ipostaze
melancolice sau de odihna. El nu a cautat idilicul vie?ii la ?ara ca predecesorii
sai.[99] Realismul muncii, a luptei cu greuta?ile vie?ii ?i cu exploatarea care era
�n acele timpuri o obi?nuin?a, a facut ca tablourile lui Bancila sa ram�na
posterita?ii ca documente vii ale condi?iilor �n care ?i-a dus traiul ?aranimea din
Rom�nia.[99]

Semanatorul (1914)
Zugravirea vie?ii ?aranimii rom�ne?ti �ntr-un realism critic cum nu a mai fost
redat p�na atunci �n artele plastice, a avut un punct culminant la expozi?iile pe
care artistul le-a deschis la Bucure?ti �n anul 1914 ?i 1915.[99] Pe l�nga apogeul
crea?iei atins cu Ciclul de lucrari 1907, Octav Bancila a creat capodopere ca
Pribeagul ?i P�inea noastra cea de toate zilele.[56] Tonalita?ile cromatice din
Pribeagul par a fi contrastante prin reflexele trandafirii dulcege cu tematica dura
?i absolut grava a lucrarii.[56] Mai realizata este P�inea noastra cea de toate
zilele (vezi Varia), care este construita viguros, Bancila reu?ind sa extraga din
realitate o situa?ie tipica. ?inuta ?i atitudinea ?aranului sunt fire?ti, iar boul
din st�nga este zugravit cu o maiestrie ?i un rafinament al desenului demn de un
mare pictor animalier.[100]
Pictura intitulata Semanatorul, care reprezinta un ?aran cu trup sub?iratec dar
rezistent la munca, cu chipul slab, arata o fiin?a �n care se oglindesc greuta?ile
vie?ii.[101] Chipul Semanatorului este o realizare de mare anvergura �n opera lui
Bancila. El are ochii mari din care transpare amaraciunea ?i revolta. Buzele le are
str�nse, fapt care sugereaza zg�rcenia la vorba ?i lipsa bunei dispozi?ii. Tehnica
lucrarii este aspra cu linii dinamice, cu por?iuni diferit luminate cromatic,
predominan?a fiind �ntunecata, posomor�ta.[101] Lucrarea Semanatorul se constituie
a fi o cotitura �n arta plastica a lui Octav Bancila. Prin realismul critic
deosebit redat �n aceasta compozi?ie, artistul a adus o �nnoire �n forma ?i con?
inut.[101] Linia, culoarea ?i desenul folosit au dus la conturarea unei expresii
puternice, care nu s-a mai facut p�na atunci �n Rom�nia.[101]

Tematica ?aranimii �n opera lui Octav Bancila

Octav Bancila - Ciobanita cu fuior.jpg

Octav Bancila - Culegatoarele de cartofi.jpg

Octav Bancila - La stransul fanului.jpg

Octav Bancila - Taranci la stransul fanului.jpg

Octav Bancila - Taranci la secerat.jpg

Octav Bancila - Taranca cosand.jpg

Octav Bancila a executat ?i lucrari unde cromatica este sclipitoare ?i exuberanta,
fapt care a dat acestora un glas viu ?i poetic. Excep?ionala �n acest sens este
compozi?ia Spalatoreasa unde artistul ajunge sa talmaceasca exuberan?a naturii.
[101] �n aceasta lucrare, totul straluce?te �ntr-o diminea?a de vara: p�r�ul, casa,
copacii ?i femeia care spala rufele la r�u. Bucuria vie?ii ?i darnicia soarelui se
reflecta pretutindeni prin frunzi?ul bogat.[101] Spalatoreasa este o lucrare care
prin stralucirea ei, prin sc�nteierea reflexelor de vara poate sta alaturi de opere
realizate de Nicolae Grigorescu ?i ?tefan Luchian.[101] La fel de uimitoare este ?i
compozi?ia Diminea?a la sapa (1915), �n care se vad, �n schimb, deficie?e de
tehnica specifice autorului.[101] De multe ori, pictorul �n dorin?a de a reliefa
mai intens fizionomia personajelor a folosit �n cromatica sa mult ocru, brun ro?cat
?i caramiziu, fapt pentru care unele din operele lui ajung la o striden?a vizuala
suparatoare.[102] El nu a cultivat ca formali?tii culoarea �n scopul culorii, ci
pentru proiectarea vibra?iei ?i a atitudinilor umane; �n faza a doua a carierei
sale put�ndu-se observa o predominan?a a coloritului discret.[102]

Picturi importante, care definesc opera lui Bancila sunt: Seceri?ul (1927), La
f�nt�na, Plugarii, �ntoarcerea de la c�mp, Culesul porumbului, Culesul cartofilor,
�ntoarcerea cosa?ilor, La ghilit p�nza, Cu rufele, Femei cu sapa.[103]

Tematica evreiasca

Peticarul (1908)

Croitor batr�n (1913)

�n perioada studiilor pe care Octav Bancila le-a facut la M�nchen, acesta a vazut
prin muzeele capitalei Bavariei rabinii picta?i de Rembrandt ?i alte compozi?ii cu
aceea?i tematica, pictate de catre al?i mari mae?tri.[104] Student fiind, a pictat
un cap de expresie al unui evreu ?i doi vagabonzi evrei din Moldova. La �ntoarcerea
sa la Ia?i, �n anul 1898, a pictat Recrutul (1898), O afacere buna (1899) ?i
Emigrantul (1900).[105] De?i a realizat �n �ntreaga cariera o mul?ime imagini cu
evrei care aveau adeseori acelea?i subiecte, cele mai bune ?i mai stralucite
tablouri cu aceasta tematica le-a pictat �n perioada anilor 1907 - 1916. A creat �n
epoca sa de maturitate Consiliul (1907), Peticarul (1908), La sfat (1908), Haine
vechi (1908), Cizmarul (1911), Zarafi (1912, 1913 ?i 1914), Mo? I?ic Camatarul
(1912 - 1914 ?i 1927), Telalul (1913), Tip de ceau? (1913), Croitorul batr�n
(1913), �n rugaciune (1913), Rugaciune (1913), Kol-Nidre (1914) ?i altele.[105] Se
cunosc cel pu?in patru variante ale Zarafului �nfa?i?�nd doar capul, doar bustul
sau zaraful �n fa?a unei mese, �n pozi?ie ?ez�nda. Celebra lucrare Aparul a fost
expusa �n anul 1901 ?i 1937.[105] Tematica evreiasca a gasit �n Octav Bancila un
rezoneur important datorita mediului unde a locuit, �n apropierea T�rugului Cucu
din Ia?i.[105] Aceste tablouri pe care artistul le-a pictat, reprezinta �n opera
lui cele mai realiste picturi pe care le-a facut.[105]

Empatia lui Bancila s-a direc?ionat spre evreii saraci, care trebuiau sa supravie?
uiasca din �ndeletniciri marunte sau servicii.[105] A?a erau negustorii de haine
vechi, aparii, misi?ii sau diver?i me?te?ugari oropsi?i. Cele mai reu?ite imagini
cu evrei pe care pictorul le-a realizat sunt Croitorul, Peticarul ?i Cizmarul.[105]
Peticarul este un batr�n care de abia vede sa mai bage a?a pe un ac ?i care, este
silit sa munceasca din greu pentru un venit care nu ajunge pentru un trai decent.
[105] Pentru argumentarea afirma?iei, este suficient a privi m�inile aspre ?i
�ncre?ite ?i haina pe care o coase, haina ce tradeaza tipul clientelei sale.[105]

Zarafii �n opera lui Octav Bancila

Mo? I?ic camatarul

Zaraf... (1)

... (2)

... (3)

... (4)

Chipurile evreilor saraci ?i batr�ni picta?i de Bancila sunt pline de via?a ?i au

fost ad�ncite �ntr-un mod pilduitor.[106] De multe ori, artistul s-a lasat furat de
pitorescul pe care �nfa?i?area modelelor sale �l aratau: neputin?a batr�ne?ii,
portul lor ?i meseriile mizere pe care le aveau.[106]

�n compozi?ia intitulata Croitor batr�n, personajul portretizat are o atitudine

dinamica prin compara?ie cu cel din pictura Peticarul, unde cama?a pare a fi ?esuta
cu tu?e �n pete ?i rotocoale cu petale trandafirii compuse dintr-o cromatica bazata
pe nuan?e de alburi care cad unele peste altele.[107] Cizmarul se caracterizeaza
prin tu?e prelungi, fara rotocoale sau pete de culoare aruncate pe p�nza, aparent
grabit.[107]

Tematica evreiasca �n opera lui Octav Bancila

Cizmarul

Telalul
Spre ?coala

Consiliul

Haine vechi

�n rugaciune

Remarcabil, iese �n eviden?a un desen de grup cu patru evrei, mai mult siluetele
lor dec�t fizionomiile, intitulat Consiliul (cunoscut ?i ca O afacere buna - 1907).
[107] Ace?tia sunt �nfa?i?a?i �n fa?a unei pravalii unde se sfatuiesc. To?i au
umbrele ?i caftane, stau l�nga o rigola ?i au pe cap palarii cu boruri largi ?i
drepte.[107] Haine vechi ?i Telalul sunt compozi?ii pe care pictorul le-a facut �n
mai multe variante ?i reprezinta un negustor care sta sprijint de un perete ?i �?i
analizeaza marfa cumparata.[107] Daca pentru cei saraci ?i obijdui?i, pictorul are
�n?elegere ?i compasiune, pentru negustorii haps�ni, artistul intervine cu spiritul
critic p�na la satirizarea personajelor. A?a sunt lucrarile cu zarafi ?i cu Mo? I?
ic camatarul asupra carora Bancila a revenit mai mereu ?i a facut mai multe
replici.[107] Exista o pictura executata �n anul 1912 care �nfa?i?eaza un zaraf
puternic satirizat, cromatica av�nd dominan?a verzuie.[107] El este odios deoarece
zarafia nu este o ocupa?ie destinata celor saraci ?i umili, ci specula, posibilita?
i de parvenire, ambi?ii, rela?ii ?i cuno?tin?e bancare. �n aceasta compozi?ie din
1912, zaraful numara monedele pe o masa ?i le aranjeaza �n fi?icuri.[107] Zaraful
din 1913 se apropie de chipurile cu evrei facute de Nicolae Grigorescu.[107]
Zaraful este reprezentat cu un ban �ntr-o m�na ?i cu privire lacoma. Cromatica
dominanta este cafenie.[107] To?i zarafii sunt �mbraca?i boiere?te ?i nu au nimic
�n comun cu Aparul ?i cu Peticarii, cu cei cu caftane, cu misi?ii ?i telalii ca
Zeiling ?or (misit, prototipul omului de afaceri) din opera dramatica Manasse de
Ronetti Roman sau ca v�nzatorii de marun?i?uri din iarmaroace ca Cilibi Moise.[107]

�n toata opera creata cu tematica evreiasca, Octav Bancila a deosebit clasele

sociale ?i a eviden?iat antagonismul dintre ele.[108] A �nfa?i?at via?a evreilor
saraci din Ia?i, a dezvaluit suferin?ele caracteristice fiin?elor exploatate, a
criticat pe zarafii boga?i ?i pe camatari ?i a redat cauzele care au determinat
valul de emigrari de la �nceputul secolului al XX-lea.[108] Fasci?tii ?i antisemi?
ii epocii de atunci ?i-au exprimat ostilitatea contra lui Octav Bancila, acesta
fiind detestat at�t de bogata?ii evrei c�t ?i de cei cre?tini.[108] Artistul a avut
popularitate �n r�ndul celor umili deoarece omenia lui s-a revarsat deopotriva
asupra celor asupri?i indiferent de cultura, na?ionalitate sau religie.[108]

Tematica ?iganeasca

Stanica (1914)
Un loc important �n opera lui Octav Bancila �l reprezinta picturile care au ca
izvor de inspira?ie via?a ?iganilor, cu predilec?ie a ?iganilor nomazi.[109]
Pictorul a realizat peste o suta de lucrari �n care a evocat caru?ele cu nomazi
care strabat departarile pe sub cerurile albastrii sau vine?ii ca petunia ori
st�njenelul.[109] A?a se remarca tablourile intitulate Caravana, Caru?e cu nomazi,
Spre necunoscut, Nomazii, etc.[109] Toate compozi?iile care au ca tematica via?a ?
iganilor au �n ele ceva trist, dar melodios.[109] Sunt ca ni?te c�ntece de inima
albastra, �ntregul colorit are dominata albastra cu �ntrepatrunderi de ro?uri
�nchise ?i movuri care-?i susura aleanul.[109] Aceasta pribegie care se dezvaluie
privitorului, face sa se �n?eleaga simpatia pictorului pentru oamenii care sunt
nevoi?i sa-?i c�?tige traiul din �ndeletnicirile marunte.[109]

Octav Bancila a pictat numeroase vrajitoare, ghicitoare ?i carturarese dupa cum

erau ocupa?iile femeilor sau spoitori dupa cele ale barba?ilor.[109] �nca din
vremea studen?iei sale la Ia?i, artistul a pictat o ?iganca batr�na care ghicea �n
palma unei tinere.[109] De la M�nchen a trimis un tablou cu o ?igancu?a care a fost
expus �ntr-o vitrina din Bucure?ti.[109] Alexandru Toma a vazut acel tablou ?i a
scris un eseu plin de considera?ii sociale cu privire la etnia ?iganilor din
Rom�nia.[110] La Muzeul Na?ional de Arta din Bucure?ti exista mai multe
Carturarese: una realizata �n anul 1914 �n tonalita?i verzi cu reflexe albe,
violete ?i caramizii; una realizata �n 1916 cu o cromatica dominata de ro?u ?i
alb ?i alta pe fond liliachiu cu verde, brun ?i ro?u.[109]

Caracteristica generala a tematicii ?iganilor din Rom�nia, este ca niciun personaj,

femeie sau barbat, nu este vesel.[109] Remarcabila este pictura intitulata Talpa
Iadului realizata �n anul 1913, care �nfa?i?eaza o ?iganca batr�na, care la prima
vedere are o imagine hidoasa, dar care �n final cucere?te privitorul cu atitudinea
ei datorata privirii pline de inteligen?a.[109] Baba are din?ii ie?i?i �n afara,
este �ncovoiata - similar Babei H�rca a lui Matei Millo - ?i �ncoto?manata cu zeci
de bulendre ?ine o lulea �n m�na.[109]

Tematica ?iganeasca �n opera lui Octav Bancila

?iganca

Spre necunoscut

Corturi ?igane?ti (?atra)

Ghicitoarea

?igancu?a

?iganca

Un loc aparte �l are pictura denumita Aglaia, realizata �n anul 1907 ?i alte
replici ulterioare.[109] Aglaia nu a fost o nomada, ea locuia �n mahalaua Galatei ?
i muncea din greu pentru existen?a.[109] Ea ?i-a pastrat frumuse?ea de-a lungul
anilor, cu toate ca ?i atunci c�nd era t�nara chipul ei nu exprima prea multa
fericire.[109] Remarcabila este ?i pictura Stanica care �nfa?i?eaza un ?igan care
are �n atitudinea lui trasaturi m�ndre de buliba?a, dar din care transpare via?a
grea pe care o ducea �ntr-o societate care marginaliza o etnie �ntreaga.[109]

Natura ?i omul
Portrete

Lucia Mantu (1914)

Portetele reprezinta, �n opera lui Octav Bancila, cele mai numeroase lucrari, dar ?
i cele mai inegale ca faptuire artistica.[111] Pictorul a facut o puzderie de
portrete din ra?iuni financiare.[111] Unele dintre ele dezvaluie afinitatea pe care
Bancila o avea cu carturarii ?i arti?tii vremii de atunci. Realizari importante de
men?ionat sunt chipurile lui G. Panaiteanu-Bardasare, al Adelaidei Neuschatz ?i al
mitropolitului Iosif Naniescu.[111] A pictat portretele actorilor C.B. Penel,
Athena Georgescu ?i Nicolae Luchian. Referitor la Luchian trebuie facuta precizarea
ca acesta decedase de mult ?i pictura a fost facuta dupa fotografiile existente la
galeria de tablouri a Teatrului Na?ional din Ia?i �n anul 1902. Ion Creanga ?i
Mihai Eminescu apar mult mai t�rziu �n tablourile sale, dar �nfa?i?area lor nu are
o ad�ncime psihologica pe care ace?tia ar fi meritat-o.[111]

Mai reu?ite sunt portretele executate dupa modele ?i astfel, au rezistat timpului
personaje cu o notorietate redusa cum a fost de exemplu Ion Kalinderu (1904).[112]
Remarcabile sunt portretele violoncelistului Andrei Chefneux (1925), al veri?oarei
sale Lucia Mantu (1914), Portretul de familie (1900), precum ?i portretele unor
profesori ?i carturari ie?eni.[112] Majoritatea portretelor realizate �n perioada
anilor 1920 - 1930, au �n execu?ia lor ad�ncimea psihologica ?i maiestria realist
artistica din epoca de maturitate a operei lui Bancila.[112]

Octav Bancila a practicat ?i pictura de gen prin portretizarea membrilor familiei

sale numeroase �n fel ?i fel de scene casnice.[112] A?a a realizat imagini cu mama
sa �n c�teva desene ?i uleiuri ?i cu so?ia Ana care apare ca model �n tabloul
Historia (1911) ?i �n portrete din gradina din str. Pacurari.[112] Ana Popovici a
pozat ?i �n tabloul Mama ?i copilul, �n care �?i alapteaza pruncul. Copiii
artistului au fost modele �n Historia, Micul razvratit, Flam�ndul, Atacul g�?telor,
Primii pa?i, Viitoarea gospodina, Copilul ?i �ncurcat �n socoteli (fiul sau
Grigore).[112] Nepoata lui Bancila apare �n lucrarea Nostalgie ?i Ruga. Mihai?a, un
copil aciuat pe l�nga casa Bancila, a fost folosit pentru mai multe lucrari dintre
care se remarca Obositul, Mihai?a ?i compozi?ia April.[113]

Zubcu Codreanu

Copiii pictorului

Athena Georgescu

D-na Fildenstein

D-na Ulrich

Portretul de familie (1900)

Mai multe portrete a facut ?aranilor, cum este Baba Frasina din Bro?teni,
portretele babelor ?i mo?negilor cu care a participat la expozi?iile din anii
1914 ?i 1915 ?i portretele evreilor ca Kol-Nidre ?i Maica Kiriachia de la Agapia.
[113] Multe dintre portretele executate de catre Octav Bancila au fost denumite
capete de expresie, a?a cum era moda �n acele timpuri.[113] Portretele muncitorilor
?i capetele de ?arani, carturari sau arti?ti dezvaluie privitorului ceva
semnificativ ?i exprima personaje care nu cunosc nepasarea sau contempla?ia.[113]

Autoportrete
Cele mai realiste reprezentari pe care Octav Bancila le-a facut pe timpul studiilor
sale la M�nchen au fost autoportretele.[113] �n acea perioada, sub influen?a
neoclasicismului ?i al secesionismului, portretele pe care le facea erau tributare
unui aer visator, romantic cu caractere conven?ionale.[113] Pictorul proceda cu
totul altfel la autoreprezentarile executate pe atunci, chiar ?i �n alegoria cu
autoportret intitulata Un cap visator �ncununat cu lauri.[113] Cunosc�ndu-se pe
sine, Bancila nu s-a rezumat la un autoportret care sa emane doar impresii de
suprafa?a, ci abord�nd lec?iile pe care marii mae?tri le-au dat portretisticii, a
purces la �nfa?i?area oglindirii suflete?ti.[113] La M�nchen, ca ?i la venirea sa
�n Rom�nia dupa terminarea studiilor, el s-a �nfa?i?at �n forme clasiciste
inspirate ca stil din portretistica lui Tizian, Velasquez ?i Rembrandt, precum ?i
din opera lui Franz von Lenbach.[113]

�n autoportretul realizat �n perioada 1896 - 1898 la M�nchen, s-a �nfa?i?at cu

plete ondulate ?i negre, parul v�lvoi relief�nd �ntr-un mod fara echivoc, chipul
energic cu fruntea lata ?i cu spr�ncene stufoase.[113] El are ochii patrunzatori,
aproape negri ?i musta?i groase ?i lungi, rasucite �n sus, cu un nas acvilin
senzual ?i carnos eviden?iat de obrajii plini ?i buzele rotunjite. Un contrast
deosebit �l da gulerul cama?ii, impecabil de alb pe fundalul �ntunecat.[114]
Anterior acestui autoportret, pictorul a mai facut unul din profil, probabil �n
ultimul an al studen?iei, unde s-a �nfa?i?at cu ochii visatori ?i chip mai sub?
iratic.[114]

�n anul 1909, artistul a facut un autoportret �n care deseneaza �ntr-un bloc de

schi?e ?i are cama?a alba.[114] Chipul este interiorizat ?i lini?tit, amintind de
picturile mae?trilor italieni prin modul �n care a fost reliefat din umbre de
lumini, cu alb ?i negru. Personajul are o scufie pe cap, toata compozi?ia �ntarind
sentimentul de vigoare care reiese din ?inuta corpului ?i a m�inilor, precum ?i din
chipul �ncruntat. Pictura a fost modelata pe suprafe?e netede, �ntinse, ?i
transpare din ea concentrarea ?i hotar�rea artistului autoportretizat.[114]

Autoportretele lui Octav Bancila

1896 - 1898

1920

1942

Autoportretul cu palarie neagra, barba sura ?i haina cafenie, care are fundalul de
culoare pam�ntie, �l reprezinta pe Octav Bancila �n floarea v�rstei. Tabloul se
afla la Galeria Muzeului Na?ional de Arta din Bucure?ti.[114] Autoportretele
realizate la maturitate ?i mai apoi spre batr�ne?e, nu mai au apropieri de operele
marilor mae?tri, fara a fi lipsite de o ad�ncire psihologica �n reprezentare.[109]
Spre batr�ne?e, autoportretele lui Bancila capata o tenta tolstoiana, dar sunt
vii ?i energice, cel din anul 1940 av�nd un aer mai meditativ.[109] Ele au fost
facute pe tonuri ro?cate ?i galbui, acest fapt distan?�ndu-le de sobrietatea
Autoportretului cu paleta din 1920 sau de cel de la M�nchen cu guler rascroit.[109]
Autoportretul din 1920 a fost publicat �n Revista Arta ?i Arheologia din anul 1930
�mpreuna cu un text semnat de C. Sateanu ?i alte imagini dupa picturile lui Octav
Bancila.[109]

Flori / Naturi statice / Nuduri

Naturile moarte, florile ?i nudurile au fost realizate de catre Octav Bancila �ntr-
un mod plastic inegal, asemenea perioadelor sale de crea?ie ?i influen?e.[115]
Tematica nudurilor este foarte pu?in prezenta �n opera artistului, acesta fiind
preocupat mai mult de robuste?ea ?i sanatatea trupului femeiesc.[115] De aceea
modelele pe care le-a ales au fost de obicei planturoase, el fiind interesat de un
studiu realist al lor fara o portretizare pe care la �nceputurile sale artistice o
conferise �ntr-un mod poetic nimfelor ?i bancantelor realizate.[115]

Octav Bancila - Pasti (1914).jpg

Octav Bancila - Natura statica cu piersici.jpg

Octav Bancila - Natura statica cu ulcior si ciubotica cucului.jpg

Octav Bancila - Natura statica cu ulcior si legume.jpg

Octav Bancila - Cos cu piersici.jpg

Stralucitoare ?i expresive sunt naturile moarte, dintre care se remarca Crapul sau
Pastravii picta?i la Bro?teni, precum ?i o mul?ime de tablouri cu fructe ca pepeni,
mere, cire?e, gutui sau portocale.[116] �n naturile moarte, artistul a adus ?i
obiecte casnice pe care le-a tratat cu mare vioiciune fara sa fie preocupat sa
caute o atmosfera pre?ioasa sau rafinata.[116] De fapt, genul naturilor moarte nu
prea l-a interesat pe Octav Bancila.[116]

Crini

Trandafiri

Flori de c�mp

Garoafe

Maci

Panselu?e
Narcise

Florile au fost o tematica �ndragita mai ales �n ultima perioada a vie?ii

pictorului.[116] Nu a pictat flori de sera, scumpe sau rare, cel mai adesea a �nfa?
i?at florile obi?nuite din case oamenilor simpli.[116] A pictat condura?i, ciubo?
ica cucului, topora?i, panselu?e, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de
tablouri au fost prezente la expozi?iile pe care le-a facut �n anii 1923 ?i 1937.
[116] A pictat mul?i bujori, trandafiri ?i crizanteme. Cea mai �ndragita floare a
fost liliacul, floare pe care artistul o avea �n gradina sa de pe strada
Pacurarilor din Ia?i.[116] A folosit tonalita?ile liliachii ?i �n multe compozi?ii
cu alte tematici, relevanta �n acest sens fiind lucrarea intitulata Diminea?a la
sapa (tematica ?araneasca) sau Spre necunoscut (tematica tiganeasca).[116]

Liliacul �n opera lui Octav Bancila

Octav Bancila - Buchet de liliac.jpg

Octav Bancila - Flori de liliac (1).jpg

Octav Bancila - Flori de liliac.jpg

Octav Bancila - Liliac.jpg

Octav Bancila - Crengute de liliac.jpg

Octav Bancila nu a fost un artist liric ca ?tefan Luchian, care �?i exprima
sentimentele sau starile suflete?ti �n aceasta tematica.[116] Fiind un pictor
realist critic, Octav Bancila a vazut �n frumuse?ea florilor ceva firesc ?i menit a
da putere de munca omului. Florile sale sunt zugravite fara efuziuni poetice, dar
suficient de viguroase pentru a emo?iona ?i a �nc�nta privitorul.[116]

Crizantemele �n opera lui Octav Bancila

Octav Bancila - Crizanteme (2).jpg

Octav Bancila - Dalii albe.jpg

Octav Bancila - Crizanteme (3).jpg

Octav Bancila - Crizanteme (4).jpg

Octav Bancila - Crizanteme albe.jpg

Octav Bancila - Crizanteme.jpg

Octav Bancila - Crizanteme (1).jpg

Peisaje
Peisajele realizate de catre Octav Bancila nu au fost niciodata un scop �n sine.
[99] Ele constituiau doar mediul �n care pictorul reprezenta activita?ile umane,
oamenii fiind �nfa?i?a?i cu predilec?ie �n timpul muncii.[99] Chiar ?i compozi?iile
�n care apare c�te un flacau ?i o fata se petrec �n timpul �n care ace?tia se
�ntorc de la coasa, av�nd uneltele dupa ei.[99] A?a sunt lucrarile Sf�r?itul unei
zile de munca, Dragostea, Popas �n padure, �ntoarcerea din padure sau Idila unde
mo?neagul pare ca-i poveste?te babei ceva din tinere?e, �n timp ce ea deapana
fuiorul.[99]

Case ?arane?ti
Peisaje remarcabile fara personaje umane sunt Casa de la munte, Moara la Bro?teni ?
i Piatra Holdi?ei.[115] Aceste imagini sufera, �n schimb, de o fixitate a imaginii
specifica fotografiei, fapt care contravine unei arte care se dore?te a fi dinamica
?i expresiva.[115] Semnificativa este Femeie car�nd vreascuri, care este un peisaj
de iarna �n care munca femeii este �nglobata genial �n imensitatea naturii
�mpovarata de zapada.[115] �ntreaga compozi?ie arata dificultatea activita?ii pe
care ?aranii din acele vremuri trebuiau s-o faca pentru a-?i asigura existen?a.
Acest tablou aduce �n centru via?a umana ?i nu peisajul.[115]

�n toate lucrarile care au subiecte rurale, drumurile, pam�ntul semanat, cerul sau
dealurile au fost creata ca elemente secundare, prim planul fiind ocupat de om cu
uneltele agricole, secera, coasa sau plugul.[115] Cu predilec?ie se poate observa
�n lucrarile executate �n compozi?iile din 1914 ?i 1915, ca natura a fost doar
indicata, �n timp ce personajul a fost proiectat cu for?a ca idee principala a
compozi?iei.[115]

De obicei, natura pictata de Octav Bancila nu are elemente vesele, ea este aspra
sau posomor�ta ca ?i oamenii obidi?i zugravi?i �n cadrul ei. Reprezentative �n
acest sens sun Semanatorul, Orbul, Bunicul ?i nepotul ?i La coasa.[115] Daca lumina
soarelui a fost pictata generos pe coamele dealurilor, ?aranul apare fram�ntat de
g�nduri negre �n Pribeagul, �nmorm�ntarea, P�inea noastra cea de toate zilele, etc.
�n perioada a treia de crea?ie a pictorului, natura este �nfa?i?ata mai precis, cu
copacii stufo?i, cu lanuri �mbel?ugate ?i cu paduri falnice.[115] Atmosfera
degajata de Seceri?ul tinde spre poezie, liliachiul din Diminea?a la sapa ?i
v�nturile tomnatice sugerate de Caru?ele cu nomazi sunt varia?ii ale anotimpurilor
cu fluctua?ii ale luminii de sezon.[115]

Peisaj de iarna

Dragostea

Femeie car�nd vreascuri

Peisaj de munte

Tablourile pe care pictorul le-a creat la Agapia (1914), la poalele Ceahlaului ?i

pe r�ul Bistri?a (1930 - 1935), precum ?i popasurile �n padure dau exuberan?a ?i
amploare ?i peisajul este plin de mare?ie ?i stralucire prin includerea omului �n
el; remarcabil disting�ndu-se dintre peisaje lucrarea denumita Spalatoreasa.[115]

Deficien?e �n opera lui Octav Bancila

�ncurcat �n socoteli (1909)

?in�nd cont de atmosfera artistica care s-a manifestat �n anii de studii pe care
Octav Bancila i-a petrecut la M�nchen, criticul Anton Coman �n monumentala
monografie pe care i-a dedicat-o pictorului rom�n �n anul 1954, a reu?it sa explice
originea contradic?iilor existente �n opera lui Bancila.[24] Contradic?iile
sesizate de critica de arta rom�neasca au fost identificate prin inegalita?ile ?i ?
ovaielile �nceputului sau artistic. P�na la alegerea caii de urmat �n pictura,
Bancila a depistat ?i �nt�mpinat numeroase dificulta?i.[24] Din cauza numeroaselor
curente artistice la care a fost martor pe vremea studiilor la M�nchen, precum ?i
datorita calatoriei pe care a facut-o la Paris sau �n Italia, el a vazut o
multitudine de modalita?i de expresie puse �n practica de catre arti?tii europeni.
[24] Astfel, Bancila a fost determinat sa faca fel ?i fel de experien?e ?i sa
gaseasca diferite formule prin care sa-?i puna �n valoare g�ndurile care l-au
fram�ntat.[24] Pictorul ?i-a diversificat adesea tehnica, practic �n �ntreaga sa
cariera artistica, tehnica care nu a dat �ntotdeauna rezultatele cele mai
satisfacatoare. De exemplu, unele procedee cromatice nu s-au transformat �n mobilul
care sa duca la o exprimare puternica ?i clara, de?i tehnica folosita ar fi avut
atuurile atingerii acestui scop.[24]

Faptul ca �n opera lui Octav Bancila se pot constata procedee artistice nepotrivite
tematicii sau con?inutului, precum ?i inegalita?i tehnice, arata posterita?ii ca el
a trebuit sa faca fa?a unor �nr�uriri decadente.[24] Aceste defecte care se
regasesc �n pictura lui Bancila sunt de fapt, rama?i?ele curentelor ?i formulelor
pe care a reu?it, �n general, sa le depa?easca sau chiar sa le �nlature. Intrarea
sa �n contact cu arta clasica occidentala de prin muzeele m�ncheneze nu a reu?it sa
altereze puternica legatura pe care Bancila o avea cu realita?ile sociale din
Rom�nia.[117] Din fericire, apartenen?a sa la spa?iul rom�nesc l-a ferit �n a urma
o cale a formalismului. �n marile lucrari pe care pictorul le-a facut, el a reu?it
sa se desprinda de influen?a secesionismului ?i a decadentismului m�nchenez ?i sa
dezvolte arta sa pe o linie a realismului tradi?ional, pe calea clasicismului.[117]
Astfel, Octav Bancila a pictat la M�nchen, pe l�nga unele lucrari cu tematica ?i
viziuni straine de realita?ile rom�ne?ti, multe tablouri inspirate din via?a
poporului rom�n.[117] Lucrarile cu tematica rom�neasca facute la M�nchen au fost
expuse �n galeriile din capitala Bavariei[117] unde au fost premiate,[118] dar ?i
�n ?ara, la Ia?i[117]. Elocvente �n acest sens sunt picturile ��ntre crini�,
�Bachus�, �Doi vagabonzi� ?i �Un cap de visator �ncununat cu lauri� expuse �n anul
1896 la Ia?i.[B]

Pictura lui Bancila versus pia?a de arta

?arancu?a
Octav Bancila a fost considerat un deschizator de drumuri �n pictura rom�neasca,
drept pentru care multe din lucrarile lui iau parte la numeroase licita?ii din
Rom�nia.[119] Tocmai din aceasta cauza multe dintre ele au fost falsificate pe pia?
a de arta.[119] Majoritatea colec?ionarilor apreciaza naturile statice ?i florile
create de Bancila. Tablourile cu flori realizate de catre artist emana prospe?ime,
via?a ?i frumuse?e, sunt decorative ?i satisfac gustul estetic al colec?ionarilor,
chiar daca sunt falsuri sau originale.[119]

P�na �n anul 2010, tabloul cel mai bine v�ndut a fost un Autoportret (1942) pe care
Bancila l-a facut �naintea decesului sau ?i care facea parte din colec?ia familiei.
[120] Investi?ia �n picturile lui Octav Bancila a adus �n anul 2011 un randament de
circa 41%.[120] Tablourile cele mai bine v�ndute au avut pre? �n cre?tere
permanenta dupa cum urmeaza: Autoportret (2010), ?arancu?a (2010), Evrei �n T�rgu
Cucu (2010) ?i O afacere buna (2011).[120]

Mai multe picturi realizate de catre Octav Bancila au fost falsificate �nca din
timpul vie?ii artistului.[121] Exista men?iuni documentare care amintesc de faptul
ca pictorul Bancila a ac?ionat �n justi?ie pe Iosif D. Iscovitsch, proprietarul din
pasajul Comedia a magazinului Galeria artistica, pentru v�nzarea de picturi
falsificate semnate Octav Bancila.[121] Mai t�rziu, �n anul 1936, acela?i Bancila a
facut din nou apel �n justi?ie pentru rezolvarea unor probleme cauzate de
falsificatorii operei sale.[121] Mai mult, �n prima parte a anilor '50 ai secolului
XX, autorita?ile comuniste au comandat copii dupa picturile unor arti?ti de
notorietate (precum Grigorescu, Luchian ?i Octav Bancila), pentru a fi trimise
muzeelor din Rom�nia si institu?iilor publice.[122] Cele mai bune reproduceri ale
acestora au fost realizate de Ion Panteli-Stanciu. Nu este cunoscut �n prezent
traseul acestora ?i nu exista garan?ia ca unele dintre acestea nu au circulat pe
pia?a libera.[122]

Varia
Achizi?ionarea portretului lui Ghe. Panaiteanu-Bardasare
G. Panaiteanu-Bardasare - portret de Octav Bancila (foto a/n)
Octav Bancila �n perioada anilor 1898 - 1900 s-a pregatit pentru deschiderea primei
expozi?ii a lui la Ia?i.[29] �n acest sens a realizat o serie de lucrari dintre
care s-a remarcat portretul lui Gheorghe Panaiteanu-Bardasare.[29] Pictorul a
�nceput sa fie cunoscut pentru arta sa la Ia?i ?i Bucure?ti. El nu a expus
niciodata �ntr-o expozi?ie singur, ci mai mult prin vitrinele magazinelor din Ia?i,
mai ales lucrari facute �n perioada studiilor sale la M�nchen.[29] �n anul 1898 a
creat portretul lui Paniteanu-Bardasare care a fost recunoscut de critica a fi o
lucrare de excep?ie pentru acele vremuri.[29] Din cauza unor necesita?i de ordin
financiar, Octav Bancila a cerut Ministerului Instruc?iunii Publice, �n anul 1899,
sa achizi?ioneze portretul lui Bardasare.[29] �n acele timpuri, un astfel de demers
din partea statului era unul foarte anevoios, mai ales din cauza mentalita?ilor ?i
a moravurilor de care se izbeau pictorii novatori �n pictura, cum au fost ?tefan
Luchian sau Ion Andreescu.[29] Pe de alta parte, fondurile alocate de catre
minister erau restr�nse ?i arti?tii carora li se faceau acest hat�r erau pu?ini.
[29] Erau prefera?i pentru astfel de ac?iuni, arti?tii cu trecere, mai mult
politicieni dec�t arti?ti.[29] Nu se punea problema achizi?ionarii daca tinerii
pictori nu erau aronda?i politic liberalilor sau conservatorilor.[29] Cum Octav
Bancila nu era nici una, nici alta, ministrul a cerut printr-o adresa ?colii de
belle arte din Ia?i, parerea despre un astfel de demers.[29] Corpul profesoral
adunat ad-hoc nu ?i-a exprimat parerea, ci a cerut ministrului �nfiin?area unei
comisii speciale.[29] A fost ?i o obiec?ie adusa de catre un profesor, cum ca
Panaiteanu-Bardasare a fost reprezentat batr�n ?i nu cum era el cu patruzeci de ani
mai t�nar, c�nd a �nfiin?at Pinacoteca din Ia?i.[29] Ca urmare, �n presa vremii au
aparut tot felul de comentarii ?i analize critice a situa?iei tinerilor arti?ti �n
societate. Elocvent este articolul[29] lui Gheorghe Popovici din acel an.[123]

Tabloul a fost �n cele din urma achizi?ionat de catre minister.[31] Partea absurda
a fost ca, ministerul a cerut ca Gheorghe Panaiteanu-Bardasare sa-?i dea cu parerea
�n scris ca: �portretul meu... seamana cu originalul ?i este desprins �ntr-un mod
foarte caracteristic �nc�t a? crede, ca pictor, ca ar merita sa figureze �n orice
galerie publica�.[31] �n anul urmator, 1900, Gheorghe Panaiteanu-Bardasare a
decedat.

Vasile Mor?un ?i expozi?ia din 1914

Cu ocazia expozi?iei pe care Octav Bancila a organizat-o �n anul 1914 la Ateneul
Rom�n din Bucure?ti, galeria de la Ateneu a fost vizitata ?i de ministrul Vasile
Mor?un care era sus?inator al sociali?tilor.[124] Acesta trecuse de cur�nd,
�mpreuna cu �gruparea genero?ilor� pe care-o conducea, la Partidul Liberal ?i a
facut cariera cu aceasta tradare politica.[124] Ministrul Mor?un, mare latifundiar,
a privit lucrarea intitulata P�inea noastra cea de toate zilele ?i a observat
m�ncarea ?aranului din tablou ?i a spus:[125]

Vasile Mor?un - Cam mare bo?ul de mamaliga, domnule Bancila.

Octav Bancila - �l reduc, domnule ministru, ca ?aranii, rareori �l au a?a de mare.
Ave?i dreptate, am fost prea generos. L-am facut a?a de mare ca sa se vada bine �n
ce consta masa ?aranului...
Controverse, incertitudini
Compozi?ia intitulata �nainte de 1907, astazi disparuta, a fost expusa �n decembrie
1907 la Ia?i ?i mai apoi la Bucure?ti.[43] Ea a fost fotografiata ?i publicata �n
unele periodice ?i ziare ale anilor de atunci. Ea a fost reprodusa ?i pe car?i po?
tale ilustrate ?i a fost realizata �n vara anului 1907 la Bro?teni. Octav Bancila
l-a folosit pe mo?neagul Lupu Erhan din Bro?teni ca model �n vederea executarii
acestei lucrari, ca ?i �n alte picturi pe care le-a facut mai t�rziu.[43] �n
galeria Muzeului Na?ional de Arta exista o pictura intitulata Cap de ?aran batr�n
care pare a fi o varianta a compozi?iei �nainte de 1907 sau un fragment al
acesteia.[43] Privind portretul, s-ar putea crede ca Bancila, nemul?umit fiind de
compozi?ie, ar fi decupat capul personajului ?i a distrus restul compozi?iei.[43]
Un argument plauzibil �n sus?inerea acestei ipoteze poate fi considerat faptul ca
lucrarea Cap de ?aran batr�n este pictata ?i pe marginile prinse de sa?iul de lemn.
[43] Compar�nd lucrarea cu reproducerile fotografice ale compozi?iei �nainte de
1907, se constata ca nu exista diferen?e semnificative ale detaliilor tehnice de
execu?ie.[43] Astfel, se poate spune ca personajul portretizat este identic sau
aproape identic cu cel din reproducerea fotografica. �n data de 4 decembrie 1907,
ziarul Voin?a Na?ionala a publicat un articol �n care s-a men?ionat ca Octav
Bancila lucra la un cap de ?aran istovit.[43] Articolul nu a spus ca tabloul a fost
expus, alte publica?ii nu au pomenit dec�t de compozi?iile 1907 ?i �nainte de 1907,
ultimul fiind expus cu siguran?a �n expozi?ia din anul 1909 din Bucure?ti.[43] Din
toate aceste motive, Anton Coman a considerat ca ipoteza decuparii capului de ?aran
din lucrarea �nainte de 1907 ?i distrugerea celei din urma, nu este sustenabila.
[43] Anton Coman a sus?inut ideea ca Bancila a realizat de mai multe ori compozi?ia
�nainte de 1907, ca ?i alte teme similare, ?i nemul?umit de una dintre ele a
pastrat numai capul lui Erhan. Probabil, pe acest cap de ?aran l-a vazut
corespondentul ziarului Voin?a Na?ionala.[57]

Portret de batr�na - 1920

Exista o incertitudine care prive?te cele trei lucrari Execu?ia, Recunoa?terea ?i
�nmorm�ntarea care au fost expuse la expozi?ia de la Ateneul Rom�n din anul 1909.
[126] Ca urmare a scoaterii tablourilor de la expozi?ie de catre autorita?i, s-a
presupus mult timp ca acestea au fost distruse atunci de autorita?i. Mihai Poclo? ?
i Hariton Clonaru au men?ionat �n albumul retrospectiv editat cu ocazia a o suta de
ani de la na?terea artistului �n anul 1972, ca academicianul Vasile Ra?canu, bun
prieten al pictorului, a spus ca lucrarile au fost salvate de prietenii lui Octav
Bancila ?i ca acestea au fi existat la Ia?i p�na �n anii 1914 - 1915.[126] �n anul
1922, Bancila i-ar fi spus lui Vasile Ra?canu ca cele trei lucrari au ie?it din
Rom�nia �n timpul primului razboi mondial ?i ca ele au fost cumparate de ni?te
iubitori de arta.[126] �n sus?inerea afirma?iei, Octav Bancila i-ar fi aratat lui
R�?canu[126] o revista americana �n care au aparut imagini dupa aceste picturi.
[127]
Exista o incertitudine care vizeaza anii de studii pe care Octav Bancila i-a
petrecut la M�nchen. Conform spuselor lui Anton Coman, care nu a adus nicio sursa
�n sus?inerea afirma?iei, Bancila a avut profesor pe pictorul Raub ?i a lucrat �n
atelierul unui alt pictor Haschb� unde a realizat studii �n ulei ?i carbune.[19]
At�t Haschb� c�t ?i Raub nu au putut fi identifica?i ulterior anului 1954 �n care
Anton Coman a facut prodigioasa monografie pictorului Bancila. Numele de Haschb� ?i
Raub au fost preluate de catre to?i biografii pictorului, fara ca cineva sa spuna
care este prenumele lor sau carui curent artistic au apar?inut. Un argument care sa
sus?ina inexisten?a sau identificarea eronata a profesorilor lui Bancila, este ca
p�na �n anul 1972 c�nd Petru Comarnescu a scos cea de a doua monografie a lui
Bancila, nu a rezolvat nimeni aceasta incertitudine din moment ce Petru Comarnescu
a men?ionat pe aceia?i profesori doar cu numele, fara prenume. Nici Mihai Poclo? ?i
Hariton Clonaru cu ocazia publicarii catalogului omagial a o suta de ani de la na?
terea lui Octav Bancila (tot �n anul 1972), nu au adus vreo rectificare afirma?iei
lui Petru Comarnescu.
Din spusele monografului principal al vie?ii lui Octav Bancila, Anton Coman, dupa
anul 1918 artistul a fost preocupat de mi?carile muncitore?ti ?i de ideile pe care
Marea Revolu?ie Socialista din octombrie 1917 le-a propagat �n Europa.[79] Informa?
iile au fost preluate de Anton Coman, a?a cum a declarat �n monografia sa, de la
familia pictorului dupa ce acesta a decedat. La alte povestiri din monografie nu
exista surse men?ionate pentru a fi credibile ?i altele sunt abigue.[128] Acela?i
monograf a men?ionat ca Bancila a fost implicat �n mitingul de la Ia?i din data de
1 mai 1920 c�nd a fost arestat la gradina La trei sarmale de catre autorita?i.
Exista �n monografia lui Anton Coman diverse relatari despre situa?iile �n care a
fost pus Bancila �n anul 1920 ?i care privesc arestarea ?i peniten?a sa timp de
doua saptam�ni.[128] Referitor la arestarea sa din anul 1920, Anton Coman a adus ca
argument �n sus?inerea afirma?iei o telegrama existenta �n arhiva ?colii de belle
arte din Ia?i din data de 18 octombrie 1920 prin care Ministerul Cultelor ?i
Artelor a cerut confirmarea ?tirii ca Bancila a fost arestat.[129] Gheorghe
Popovici ar fi �naintat o adresa tribunalului din Ia?i prin care a cerut lamuriri.
Anton Coman a men?ionat raspunsul tribunalului din data de 1 noiembrie 1920 ?i a
citat faptul ca Octav Bancila nu a facut ceva nelegal ?i ca pe timpul cercetarilor
acesta a fost la siguran?a (�nchis).[129]
Anton Coman a sus?inut, fara sa aduca nicio referin?a de �ncredere, ca tabloul Pax
(cel cu bereta frigiana) realizat de Octav Bancila �n anul 1915 a fost donat de
catre Bancila sediului muncitoresc Casa Poporului din Ia?i.[80] Tabloul a fost
gaurit ?i distrus de jandarmii chema?i de autorita?i �n anul 1920, sa evacueze
cladirea.[80]
In memoriam

Bustul lui Octav Bancila din Parcul Copou din Ia?i

Liceul de arta din Ia?i poarta numele de Colegiul Na?ional de Arta �Octav
Bancila� ?i ?coala Gimnaziala �Octav Bancila� Corni, jude?ul Boto?ani. Sculptorul
Ion Dimitriu-B�rlad a facut un bust al pictorului �n anul 1930.[130] Numele de
Octav Bancila �l poarta unele strazi din diferite ora?e ale Rom�niei ca Bucure?ti,
Cluj, Ia?i, Boto?ani, Suceava, Timi?oara, Vaslui, Constan?a, Gala?i, Cernavoda,
etc.

Cronologie
Prezenta cronologie a fost �ntocmita de catre Mihai Poclo? ?i Hariton Clonaru �n
albumul Octav Bancila, publicat cu ocazia �mplinirii a o suta de ani de la na?terea
artistului �n anul 1972, pag. XX - XXV.

1872�s-a nascut �n Comuna Corni, la 4 februarie, Octav Bancila. El a fost al

cincilea copil al so?ilor Profira ?i Vasile Bancila. A ramas orfan �nca de la
v�rsta de patru ani ?i a fost crescut de catre sora sa Sofia Bancila, �n familia
lui Ion Nadejde cu care aceasta s-a casatorit. Ion Nadejde a fost un activist
socialist, care i-a descoperit talentul de pictor ?i care l-a �ncurajat sa urmeze
aceasta profesiune artistica.
1879 - 1883�a urmat cursurile ?colii primare din Ia?i.
1883 - 1886�a urmat cursurile Gimnaziului ?tefan cel Mare din Ia?i, pe care nu l-a
absolvit.
1887 - 1893�s-a �nscris la ?coala de arte frumoase din Ia?i unde a fost elevul
pictorilor Gheorghe Panaiteanu-Bardasare ?i Constantin D. Stahi. Dupa absolvire, a
primit premiul �nt�i pentru lucrarea Caritatea, la un concurs pentru ob?inerea unei
burse de studii la M�nchen. �n 1893 protesteaza la Bucure?ti pentru ob?inerea
bursei c�?tigate.
1894 - 1898�a studiat la M�nchen cu profesorii Raub (vezi capitolul Controverse,
incertitudini) ?i Nikolaos Gyzis. A trimis �n Rom�nia o serie de picturi realizate
la M�nchen, pentru a fi expuse. �nainte de �ntoarcerea sa �n Rom�nia, face o
calatorie de studii la Paris.
1898�a facut serviciul militar ?i a lucrat �ntr-un atelier pe ?i l-a amenajat �n
curtea Gimnaziului ?tefan cel Mare din strada Sarariei. Aici a lucrat p�na �n anul
1900 lucrari ca Santinela ?i Recrutul.
1899 -- Pinacoteca din Ia?i a achizi?ionat portretul facut de Bancila profesorului
sau Panaiteanu-Bardasare.
1900�?i-a instalat atelierul �n curtea Mitropoliei din Ia?i, ajutat fiind de
diaconul Gheorghe ?erban. Aici a facut portretul mitropolitului Iosif Naniescu. A
deschis prima expozi?ie personala din Ia?i �ntr-una din salile Teatrului Na?ional
unde a prezentat pe simeze lucrarile Recrutul, De planton, Emigrantul, Melancolie ?
i portretul lui Panaiteanu-Bardasare. Revista Rasaritul a publicat mai multe
articole.
1901�a deschis a doua expozi?ie personala �n casele Adelaidei Neuschatz. aici a
expus portretele unor comanditari. �n 1901 a devenit profesor la ?coala normala
Vasile Lupu.
1904�s-a casatorit cu Ana Popovici ?i a locuit �n fundacul Lozonschi.
1905�s-a mutat pe strada Pacurari nr. 91 unde a locuit p�na �n anul 1940 c�nd s-a
mutat la Bucure?ti pe strada ?tirbei Voda nr. 111. A frecventat la Ia?i Cercul
democrat studen?esc care era format �n jurul profesorului Paul Bujor. Cercul avea
ca membri ?i pe capitanii Constantinov ?i Neculcea ?i pe naturalistul Constantin
Chirica. �n 1905 a pictat tablourile Muncitorul ?i Muncitor �n repaus.
1907�a realizat lucrarea �nainte de 1907. �n toamna acestui an, Octav Bancila a
vizitat �mpreuna cu Vasile Ra?canu satele din Oltenia lovite de reprimari
s�ngeroase. Din povestirile ?aranilor s-a inspirat pentru tema Tragedia anului
1907. �n acest an a �nceput Ciclul 1907 cu douasprezece lucrari din care fac parte
�nainte de 1907, Cap de ?aran, 1907, Execu?ia, Recunoa?terea, �nmorm�ntarea, Dupa
rascoala, Povestirea rascoalei, Historia ?i Blestemul.
1908�a expus lucrarea �nmorm�ntarea �n vitrina unei librarii din Ia?i ?i a
participat la Bucure?ti la un concurs la Ateneul Rom�n pentru ocuparea unui post de
profesor la ?coala de belle arte din Ia?i.
1909�a participat din nou la concursul din Bucure?ti pentru ocuparea unui post de
profesor la ?coala de belle arte din Ia?i cu peste ?aizeci de lucrari. A avut
probleme cu autorita?ile privind trei lucrari din Ciclul 1907 pe care le-a expus.
1910 - 1914�a pictat �n vara anului 1913 la Agapia unde l-a cunoscut pe Gala
Galaction.
1914�a facut a patra expozi?ie personala �n data de 2 februarie �n sala bibliotecii
Ateneului Rom�n, unde a expus peste ?aizeci de picturi: P�inea noastra cea de toate
zilele, Ruga, Pribeagul, Melancolie, Pa?ania unui artist. Pe 8 februarie ?i-a expus
crezul sau artistic �n Ziarul Rampa.
1915�a facut cea de a cincea expozi?ie personala la Bucure?ti unde a expus peste o
suta de picturi.
1916�a reu?it sa ocupe postul de profesor la ?coala de Arte Frumoase din Ia?i
�ncep�nd din data de 1 aprilie. Majoritatea lucrarilor expuse la Ateneu au fost
cumparate.
1917 - 1918�a fost concentrat pe timpul razboiului la Marele Cartier al armatei
rom�ne din Bacau �mpreuna cu al?i arti?ti plastici. A fost apreciat de mare?alul
Constantin Prezan.
1919�a deschis o noua expozi?ie la Ia?i ?i mai apoi la Bucure?ti. Nicolae Tonitza
l-a elogiat pe artist.
1920�a participat la mitingurile muncitorilor din Ia?i ?i a pictat lucrarea Pax,
care a fost deteriorata la Casa Poporului din Ia?i cu ocazia evacuarii acestui
sediu muncitoresc.
1921�a facut o expozi?ie la Bucure?ti. Presa a men?ionat lucrarile Rutenii, �n u?a
cortului, Spre sat, Mo? Gheorghe, Pribeagul ?i Dinspre st�na.
1922 - 1923�a expus la Maison d'art �n data de 27 decembrie ?i 17 ianuarie 1923
capete de expresie, peisaje, flori ?i mai multe compozi?ii. Au fost remarcate Cosa?
ul ?i Madona rustica. �mpreuna cu Bancila au mai expus Otto Briese ?i Paul Verona.
Cronicarii expozi?iei au fost Fulmen ?i Victor Ion Popa. A mai expus �nca de doua
ori la Ia?i �n luna mai ?i decembrie ?i a expus la expozi?ia Artei Rom�ne. Presa
vremii a mai men?ionat ca Octav Bancila a mai expus ?i �n saloanele fotografului
Barach din pasajul Vilagros.
1925�a deschis expozi?ia de la Sala Ileana �n data de 3 - 5 decembrie la Cartea
rom�neasca, cu peste ?aizeci ?i ?ase de picturi. Ministerul Artelor i-a achizi?
ionat lucrarea �ntoarcerea de la c�mp.
1926�a dat �n judecata pe Iosif D. Iscovitsch, proprietarul din pasajul Comedia a
magazinului Galeria artistica, pentru v�nzarea de picturi falsificate semnate Octav
Bancila. Presa din Ia?i l-a sus?inut pentru ocuparea catedrei de pictura a
Academiei de Arte din Ia?i ca urmare a pensionarii pictorului Popovici.
1927�a facut o noua expozi?ie la Ia?i �n luna noiembrie cu peste cincizeci de
lucrari. S-au remarcat picturile Christ �n anul 2000 ?i Culesul viei.
1928�a devenit membru al Salonului Oficial ca urmare a demisiei lui ?tefan
Dimitrescu. Din juriu mai faceau parte ?tefan Popescu, Ion Theodorescu-Sion,
Gheorghe Petra?cu, Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Cornel Medrea, Marius
Bunescu ?i Ion Jalea.
1929�?tefan Dimitrescu a fost numit director al ?colii de Arte Frumoase din Ia?i ca
urmare a pensionarii lui Gheorghe Popovici. Fanii pictorului s-au scandalizat
deoarece considerau ca aceasta func?ie trebuia acordata lui Octav Bancila.
1930�a deschis o expozi?ie �n sala fostului palat al lui Alexandru Ioan Cuza. Ion
Dimitriu-B�rlad i-a facut un bust, artistul a donat un tablou ?colii Comerciale de
Baie?i �n scopul de ajutor umanitar acordat unui profesor bolnav.
1931�a oferit lucrarea Sonata crizantemelor pentru �ntrajutorarea ?omerilor din Ia?
i.
1935�a publicat un interviu ?i a sus?inut opinia existen?ei unei singure academii
de arta �n loc de cinci, c�te existau �n acea vreme. A deschis o expozi?ie la Sala
Dalles la 1 decembrie. Tonitza i-a facut un articol plin de elogii �n data de 9
ianuarie 1936 �n Ziarul Zorile.
1936�a facut apel �n justi?ie contra falsificatorilor operei sale.
1937�a deschis o noua expozi?ie la Sala Dalles. Vedetele expozi?iei au fost P�inea
noastra cea de toate zilele (o noua varianta) ?i Politica la ?ara. S-a pensionat la
v�rsta de 65 de ani ?i a parasit �nva?am�ntul.
1939�a facut ultima expozi?ie personala din Bucure?ti.
1940�s-a mutat la Bucure?ti �n strada ?tirbei Voda nr. 111.
1942�a participat la Salonul Moldovei ?i a primit Premiul Na?ional al Moldovei �n
valoare de 100.000 lei.
1943�a participat la expozi?ia colectiva din Bucure?ti, �mpreuna cu Costache Agafi?
ei, Corneliu Baba, Mihai Camaru?, Nicolae Popa, Alexandru Clavel, Ion Mar?ik ?i
sculptorul Ion Marinescu.
1944�la data de 3 aprilie a murit pictorul Octav Bancila �n locuin?a sa de pe
strada ?tirbei Voda.
1949 - 1950�picturi realizate de Octav Bancila au participat la Expozi?ia de Arta
Rom�neasca din Moscova.
1954 -- Muzeul de Arta din Bucure?ti a organizat o expozi?ie retrospectiva cu
ocazia �mplinirii a zece ani de la moartea artistului. Anton Coman a publicat o
monografie monumentala a vie?ii ?i crea?iei lui Octav Bancila. Locuin?ei pictorului
din Bucure?ti i-a fost marcata o placa comemorativa.
1957�s-a organizat o expozi?ie comemorativa a Rascoalelor din 1907 unde lucrarile
lui Octav Bancila au fost cele mai reprezentative exponate.
1959�lucrarile 1907, Peticarul ?i Muncitorul au fost expuse la Expozi?ia de Arta
Rom�neasca de la Budapesta.
1961�lucrarile 1907, La sapa ?i Peticarul au fost expuse la Expozi?ia de Arta
Rom�neasca de la Paris.
1968�s-a organizat o expozi?ie retrospectiva la Muzeul de Arta din Ia?i. S-a
publicat cu aceasta ocazie un catalog ?tiin?ific redactat de Maria Hatmanu.
1972�s-au organizat expozi?ii omagiale cu ocazia �mplinirii a o suta de ani de la
na?terea artistului la Ia?i, Craiova ?i Constan?a.
Note
A A ramas de la Octav Bancila o legitima?ie pe care scrie: K�nigl, Akademie der
Bildenden K�nste in M�nchen 1897 - 1898, Herr Bancila Oktavian. Mai sunt scrise
semnaturile directorilor ?i secretarului, numarul matricol ?i figureaza ?tampila
institu?iei. Din analiza lui Anton Coman rezulta ca nu se cuno?te daca Bancila a
terminat Academia de Arte Frumoase din M�nchen.[117]
B Exista un articol decupat dintr-un ziar semnat Bek care apar?inea lui Octav
Bancila, dupa parerea lui Anton Coman scris de un student rom�n ?i trimis la
M�nchen.[117] Articolul nu este datat ?i nici nu se ?tie din ce ziar a fost
decupat.[117] Articolul face referire la expozi?iile din anul 1896 din capitala
Bavariei la care au expus unii dintre pictori. Despre Octav Bancila s-a spus:[117]
"O. Bancila nu a expus nimic anul acesta, dar are c�teva tablouri pe care nu le
putem trece cu vederea. Doua tablouri �ntre crini ?i Bachus sunt deja trimise la
Ia?i. Sa-?i spuna ie?enii parerea. Alte doua reprezinta Doi vagabonzi ?i Un cap de
visator �ncununat cu lauri... O. Bancila lucreaza astazi la un tablou alegoric prin
care vrea sa �ntrupeze jalea ne?armurita a poporului nostru ?i care, �nainte de a
fi daruit ?arii, va fi expus la Roma. Subiectul e Doina. Concep?ia e deja schi?ata,
e admirabil de bine reu?ita..."[117]
C Referitor la mi?carile minerilor din anul 1939 de la Lupeni, din Valea Jiului, a
ramas de la Octav Bancila o schi?a sub forma unei ciorne simple.[88] Sunt figurate
�n ea linii ?i indica?ii executate cu creion ?i cerneala, care �nfa?i?eaza un deal
la poalele caruia sunt mai multe cruci saracacioase.[88] �n dreapta compozi?iei se
afla doar o cruce mai solida. �n varful dealului se vede o casa �n miniatura, dar
aratoase, posibil av�nd un foi?or.[88] �n partea dreapta a schi?ei sunt figurate
ni?te forme care sugereaza cladirile unei intreprinderi.[88] Lucrarea are un singur
personaj aflat �n mijlocul ei, probabil o silueta a unui muncitor care ?ine o
unealta �n m�na (un ciocan sau o lopata de miner).[88] La picioarele muncitorului
sunt desenate flori. Schi?a este realizata cu neclaritate, dar textul scris sus cu
ghilimele, spune: �La Lupeni, lini?te�.[88] Jos, este scris: �Lupeni, oct. 1939�.
[88] Dupa parerea lui Anton Coman, Octav Bancila a facut aceasta schi?a �n vederea
realizarii unei picturi cu tematica minerilor, lucrare care din c�te se ?tie, nu s-
a �nfaptuit niciodata.[88]
Referin?e
^ a b c d Octav Bancila
^ a b Octav Bancila, Allgemeines K�nstlerlexikon Online
^ Frunza, p. 214
^ a b c d e f g h i Anton Coman... pag. 62
^ a b c d Anton Coman... pag. 11
^ a b c d Petru Comarnescu... pag. 5
^ a b c d e Anton Coman: Octav Bancila, Editura de stat pentru literatura ?i arta,
Bucure?ti, 1954, pag. 12
^ a b Maria Epure... pag. 4
^ a b c d e Anton Coman... pag. 13
^ a b c d e f g Ziarul Adevarul, 19 septembrie 1933, interviu dat de Octav Bancila
lui C. Sateanu.
^ a b c d Anton Coman... pag. 17
^ Certificat eliberat �n data de 20 decembrie 1893 de ?coala de belle arte ?i
semnat de Constantin Stahi.
^ C. Sateanu: Pictorul Octav Bancila...
^ Elena Zara: G. Panaiteanu-Bardasare ?i C.D. Stahi
^ a b c d e Anton Coman... pag. 18
^ a b c d e f g h i j k l m Anton Coman... pag. 19
^ Comunicare facuta de Costache Agafi?ei, unul din elevii lui Bancila.
^ Adresa din 12 martie 1894, aflata �n arhiva de la Ia?i
^ a b c d e f g h i j Anton Coman... pag. 20
^ Cronologia ?i citatul �n C. Sateanu... 4/1930
^ Theodor Cornel: Figuri contemporane din Rom�nia, 1909
^ Ziarul Liberalul, 19 septembrie 1900
^ Petre Sturdza: Patruzeci de ani de teatru, 1940
^ a b c d e f g Anton Coman... pag. 21
^ a b c d e f g h Anton Coman... pag. 23
^ a b Anton Coman... pag. 24
^ Anton Coman... pag. 24 - 25
^ a b c d e f g h Anton Coman... pag. 25
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r Anton Coman... pag. 26
^ a b c d e f g h i Petru Comarnescu... pag. 9
^ a b c d Anton Coman... pag. 27
^ a b c d e f Anton Coman... pag. 28
^ a b c d e f g h i j k l Petru Comarnescu... pag. 10
^ Gheorghe Samoila, Un portret necunoscut al baronului Jacob de Neuschotz,
bancher ?i filantrop al Ia?ilor .... - �n: �Ion Neculce� Buletinul Muzeului de
Istorie a Moldovei (serie noua), XIX, 2013, Ia?i p. 251-256
^ a b c d e f g h i j Anton Coman... pag. 34
^ Revista Rampa, 8 februarie 1914
^ a b c d Petru Comarnescu... pag. 11
^ Informa?ii ob?inute de catre Anton Coman de la Ion Teodorescu, so?ul Elenei
Bancila, din Bro?teni.
^ a b c Valentina Iancu, Impactul rascoalei din 1907, 18 martie 2012, portalul
proiectului �CriticAtac� - criticatac.ro
^ a b c d e Anton Coman... pag. 37
^ a b c Petru Comarnescu... pag. 13
^ Paula Mihailov Chiciuc, Rascoala alungata din muzee, 02 Mar 2007, Jurnalul Na?
ional
^ a b c d e f g h i j k l m Anton Coman... pag. 39
^ a b Revista din Ia?i, ianuarie 1908
^ Arta Rom�na, aprilie 1908
^ Ziarul Voin?a Na?ionala, Bucure?ti, 4 decembrie 1907
^ dspace.bcucluj.ro: Luceafarul Mar-1935, pag. 140
^ a b c d e f g h Petru Comarnescu... pag. 21
^ a b c d e f Anton Coman... pag. 75
^ a b c M. Gheorghe Bujor, [nume articol ?], Ziarul Rom�nia Muncitoare, 31 mai 1909
^ Din studiul asupra expozi?iei rom�ne?ti de la Moscova, publicat �n Iscusstve
(Arta) din martie 1950, traducere tiparita �n revista Flacara din 15 ?i 22 iulie
1950.
^ Petru Comarnescu... pag. 22
^ a b c Anton Coman... pag. 76
^ a b c d e f g Maria Epure... pag. 14
^ a b c d e f g h Anton Coman... pag. 77
^ a b c d e f g h i j Anton Coman... pag. 78
^ a b c d e f g h Anton Coman... pag. 40
^ Ziarul Universul, Bucure?ti, 19 septembrie 1908
^ a b c d e f Anton Coman... pag. 41
^ Ziarul Adevarul, Bucure?ti, 7 iunie 1909
^ Ziarul Voin?a Na?ionala, Bucure?ti, 7 iunie 1909
^ Ziarul Rom�nia Muncitoare, 31 mai 1909
^ Ziarul Rom�nia Muncitoare, 8 iunie 1909
^ Ziarul Viitorul Social, august 1908
^ Mihai Poclo? ?i Hariton Clonaru... pag. XVII
^ Petru Comarnescu... pag. 14
^ a b c d e f g Anton Coman... pag. 45
^ a b c d e f g h Anton Coman... pag. 46
^ a b c Anton Coman... pag.47
^ Vladimir Tismaneanu (18 februarie 2002), �Sociologia comunismului�, Revista 22,
accesat �n 29 iunie 2016
^ a b c d e f g h i j k l Anton Coman... pag. 48
^ a b c d Anton Coman... pag. 49
^ a b c d e f g h i Anton Coman... pag. 50
^ Revista Flacara, 7 noiembrie 1915
^ a b c Anton Coman... pag. 51
^ Revista Flacara, 30 ianuarie 1916
^ a b c Anton Coman... pag. 52
^ a b c Anton Coman... pag. 53
^ a b c d e f g h i j k l Anton Coman... pag. 54
^ a b c d e f g h i Anton Coman... pag. 57
^ a b c d e f g Anton Coman... pag. 58
^ a b c d Anton Coman... pag. 59
^ a b c d e Anton Coman... pag. 60
^ a b c Anton Coman... pag. 61
^ Vezi Ziarul Opinia din iunie 1932, un articol despre Costache Agafi?ei ?i Mihai
Camaru?
^ a b Maria Epure... pag. 22
^ Vasile Niculae, Ion Ilincioiu, Stelian Neagoe, Doctrina ?aranista �n Rom�nia.
Antologie de texte, Bucure?ti 1994, pag. 9
^ a b c d e f g h i j k l m n Anton Coman... pag. 69
^ Maria Epure... pag. 20
^ Victor Frunza, Istoria stalinismului �n Rom�nia, Bucure?ti, 1990, pag. 214
^ a b c Anton Coman... pag. 63
^ a b c Ion Mitican, Ia?ul care nu mai este, Ed. Tehnopress, Ia?i, 2009, p. 35.
^ a b c d e �Trepidanta via?a a marelui pictor Octav Bancila�, Curierul de Ia?i, 2
martie 2015, accesat �n 29 iunie 2016
^ a b Ion Mitican, Ia?ul care nu mai este, Ed. Tehnopress, Ia?i, 2009, p. 36.
^ a b c d e f g h i j k l m n Anton Coman... pag. 70
^ a b c d e f g h i Anton Coman... pag. 68
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q Anton Coman... pag. 71
^ Anton Coman... pag. 72-73
^ a b c d e f g h i j k l Anton Coman... pag. 73
^ Anton Coman... pag. 79
^ a b c d e f g h Anton Coman... pag. 80
^ a b Anton Coman... pag. 81
^ Anton Coman... pag. 82
^ Anton Coman... pag. 83
^ a b c d e f g h i Anton Coman... pag. 84
^ a b Anton Coman... pag. 85
^ a b c d e f g h i j k Anton Coman... pag. 86
^ a b c d Anton Coman... pag. 87
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u Anton Coman... pag. 92
^ Ziarul Epoca, 11 februarie 1897
^ a b c d Anton Coman... pag. 88
^ a b c d e f Anton Coman... pag. 89
^ a b c d e f g h i j Anton COman... pag. 90
^ a b c d e Anton Coman... pag. 91
^ a b c d e f g h i j k l m Anton Coman... pag. 94
^ a b c d e f g h i j Anton Coman... pag. 95
^ a b c d e f g h i j Anton Coman... pag. 22
^ C. Sateanu... a citat ziarele M�nchener Neuste Nachrichten ?i M�nchener
Allgemeine Zeitung, fara a da amanunte.
^ a b c Veronica Marinescu (26 mai 2010), �Pre?ul operei lui Octav Bancila�,
Curierul Na?ional, accesat �n 29 iunie 2016
^ a b c �Octav Bancila, cote ?i randamente de pia?a�, Graficante.ro, 25 ianuarie
2012, accesat �n 29 iunie 2016
^ a b c Mihai Poclo?... pag. XXIV
^ a b Remus Andrei Ion (9 martie 2010), �Luchian: recordurile bat falsurile�,
Ziarul Financiar, accesat �n 29 iunie 2016
^ G. Popoviciu, De-ale pictorilor, 1899, Ziarul Liberalul(Ia?i
^ a b Petru Comarnescu... pag. 25
^ Petru Comarnescu... pag. 27
^ a b c d Mihai Poclo?... pag. XXII
^ Revista Cronica, 29 aprilie 1967
^ a b Anton Coman... pag. 56
^ a b Anton Coman... pag. 55
^ Mihai Poclo?... pag. XXIII
Bibliografie
Anton Coman: Octav Bancila; Editura de Stat pentru literatura ?i arta, Bucure?ti,
1954;
Maria Epure, Octav Bancila, Editura de Stat pentru Literatura ?i Arta, Bucure?ti,
1956;
Petru Comarnescu: Octav Bancila, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1972;
Mihai Poclo? ?i Hariton Clonaru: Octav Bancila - Catalog publicat cu ocazia expozi?
iei organizata cu prilejul �mplinirii a 100 de ani de la na?terea artistului sub
egida Muzeului de Arta al Rom�niei, a Consiliului Culturii ?i Educa?iei
Socialiste ?i a Comitetului de Cultura ?i Educa?ie Socialista al Municipiului
Bucure?ti, Bucure?ti, 1972;
C. Sateanu: Pictorul Octav Bancila, micromonografie, extras din revista Arta ?i
Arheologie, Bucure?ti, fasciculul 4/1930.
Lectura suplimentara
Mircea Deac: Lexicon critic ?i documentar; Editura Medra, Bucure?ti, 2008
Mircea Deac: 230 pictori rom�ni 1890-1945; Editura Medra, Bucure?ti
Legaturi externe
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Octav Bancila
ro Eliza Zdru, Va mai aminti?i de: Octav Bancila, 13 aprilie 2010, Adevarul

[arata]
v � d � m
Societa?i artistice bucure?tene
[arata]
v � d � m
Arti?ti rom�ni care au avut lucrari �n Tezaurul Rom�niei plecat �n Rusia �n anul
1917
Control de autoritate
BNE: XX1392130 GND: 11865229X ISNI: 0000 0000 6676 3327 LCCN: no94008823 RKD: 4160
ULAN: 500018475 VIAF: 32790045 WorldCat Identities (via VIAF): 32790045
Categorii: Articole de calitateNa?teri �n 1872Na?teri pe 4 februarieDecese �n
1944Decese pe 3 aprilieArti?ti rom�ni din secolul al XX-leaPictori ai secolului al
XX-leaPictori rom�niPictori reali?tiBoto?aneniRom�ni pe marci po?tale rom�ne?ti
Meniu de navigare
Nu sunte?i autentificat
Discu?ii
Contribu?ii
Creare cont
Autentificare
ArticolDiscu?ie
LecturaModificareModificare sursaIstoric
Cautare
Cautare �n Wikipedia
Pagina principala
Schimbari recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum �ncep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Dona?ii
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Schimbari corelate
Trimite fi?ier
Pagini speciale
Legatura permanenta
Informa?ii despre pagina
Citeaza acest articol
Element Wikidata
Tiparire/exportare
Creare carte
Descarcare ca PDF
Versiune de tiparit
�n alte proiecte
Wikimedia Commons

�n alte limbi
????
Az?rbaycanca
??????????
????????
English
Fran�ais
Polski
???????
T�rk�e
�nca 6
Modifica legaturile
Ultima editare a paginii a fost efectuata la 7 septembrie 2021, ora 13:06.
Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribuire
�n condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?i detalii la Termenii
de utilizare.
Politica de confiden?ialitateDespre WikipediaTermeniVersiune
mobilaDezvoltatoriStatisticiDeclara?ie cookieWikimedia FoundationPowered by
MediaWiki