Alexandru Plămădeală

Alexandru Plămădeală (n. 9 octombrie 1888, cartierul

Buiucani[1], Chişinău - d. 15 aprilie 1940,Chişinău[2]) a fost un
sculptor român. El este considerat cel mai important
sculptor basarabean din prima jumătate a sec. XX.[necesită citare]
Studiile şi le-a făcut la Şcoala superioară de pictură, sculptură şi
arhitectură din Moscova, în atelierul sculptorului rus Volnuhin. În
anii 1916-1918 a lucrat la monetăria din Petrograd. După 1918 se
întoarce la Chişinău, unde, în anul 1929, este numit în funcţia de
director al Şcolii de desen, transformată ulterior în Şcoală de arte
plastice, pe care o conduce timp de 21 de ani. [3]
Capodopera lui Alexandru Plămădeală o constituie "Monumentul
lui Ştefan cel Mare" din Grădina Publică cu acelaşi nume din Chişinău
(1927). Tot lui îi aparţine şi bustul funerar al poetului Alexei
Mateevici de la Cimitirul Ortodox Central din Chişinău. În domeniul
plasticii de forme mici A. Plămădeală realizează o serie de portrete a
oamenilor de creaţie şi a intelectualilor români şi basarabeni: portretele
cântăreţei Lidia Lipcovschi, bustul lui Alexandru Donici, portretul
lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, portretul Valentinei Tufescu, portretul
soţiei, autoportretul cu soţia - Olga Plămădeală, portretul pictorului I.
Teodorescu-Sion, portretul poetului Ion Minulescu.

Portretul lui Alexandru Plămădeală pe un timbru din Republica Moldova (2003).

Monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău