Realizat de: Sârghii

Prof.: Petrovici Silvia Viorica, clasa a XI-a “C”

Biserica este zidită în anul 1901.
Tot în acelaşi an a fost sfinţită cu
hramul Sfântul Ierarh Nicolae.
Printre ctitori se numără
subchirurgul Nikolai Ivanov şi
soţia sa Ecaterina. Biserica este
amplasată pe strada Alexandru
cel Bun al Chişinăului. Potrivit
cercetătorului Petru Starostenco,
care a studiat istoria bisericii, noul
locaş Sfânt a fost zidit în stil
rusesc. Proiectul bisericii a fost
elaborat de V. Ţâganco, avându-l
în calitate de antreprenor pe P.
Koşeleov, asistenţa tehnică fiind
asigurată de A. Ciukovski,
inginerul zemstvei.
Biserica Sfânta Cuvioasa Teodora
de la Sihla
Biserica a fost construită în 1895 şi era iniţial, capela gimnaziului de
fete, fondat de zemstva basarabeană. Ctitori sunt Teodor şi
Eufrosinia Krupenski, şi arhitectul Al. Bernardazzi, care a folosit
drept arhitectura rusă din secolul al XVII-lea şi cea arabo-
musulmană a Capelei. Reprezintă o noutate pentru locaşurile de cult
din Basarabia, prin care s-a accentuat apartenenţa sa la o instituţie
de învăţământ şi nu destinaţia ei religioasă în formele arhitecturale
devenite obişnuite. Târnosirea capelei a avut loc peste 27 de ani de
la finisarea lucrărilor de construcţie. Cauza, se presupune, că a fost
un accident tragic petrecut în altarul bisericii, care a făcut imposibilă
utilizarea în scopuri religioase pe parcursul mai multor ani.
Conducerea gimnaziului de fete a decis construcţia unei noi capele,
cu hramul Sfântul Nicolae, redeschisă mai apoi cu hramul Sf.
Cuvioasa Teodora de la Sihla.
Catedrala Naşterea Domnului
 Biserica a fost construită din piatră la 1830, cu trei altare: principal – cu hramul
Naşterea Domnului şi două laterale – cel din dreapta cu hramul Sfântul Mucenic
Nichita şi cel din stânga cu hramul Sfântul Ioan cel Nou, care apoi au fost
înlocuite cu hramul Sfântul Alexandru Nevski şi Sfântul Nicolae Făcătorul de
Minuni.
Episcopul G. Bănulescu-Bodoni a înaintat propunerea de a construi o catedrală în
centrul oraşului. La 1817 a fost prezentat primul proiect al bisericii, dar n-a fost
acceptat.
Generalul-guvernator al Basarabiei, Mihail Voronţov, a comandat în 1826
proiectul catedralei arhitectului A. Melnikov. Lucrările au înceout abia îîn 1830, pe
timpul arhiepiscopului Basarabiei Dimitrie Sulima.
 Catedrala Schimbarea la Faţă (fosta
biserică Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena)
 La început a fost capelă a Gimnaziului de băieţi nr. 2 (Liceul militar Mihai
Viteazul). Catedrala a fost construită în 1902, din mijloacele financiare donate de
guvernatorul Constantin Alexandrovici. Autorul proiectului catedralei este arhitectul
Mihail Seroţinschi. Lucrările de construcţie au fost conduse de Andrei Stepanov,
asistat de arhitectul O. Caschet. Timp de câteva luni biserica a fost ridicată. La 19
mai, acelaşi an, ea a fost deschisă şi sfinţită.
Catedrala este construită din piatră, având parchet de stejar. Acoperişul este
concav, din metal suflat cu aur, având o cupolă. Clopotniţa se află deasupra
pronaosului.
Iconostasul din lemn de brad este suflat cu aur, lucrat de meşterul I. Kirilov, este
compus din patru registre: Toţi Sfinţii Împăraţi, Icoana Maicii Domnului, Cina cea
de Taină şi Iisus Hristos. Catedrala are, de asemena, şi icoane frumoase, pictate de
I. Mişcenco.
Pereţii bisericii, coloanele şi arci’urile au fost decorate
în 1906 de pictorul Pavel Pisakariov, cu o bordură în stil
bizantin. Un zid de piatră cu grilaj de metal încojoară biserica.
Biserica Sfântul Ilie
 In Condica formelor de la ţinutul Lăpuşna din
decembrie 1812, se menţionează că biserica Sfântul
Ilie deja exista la 1799, deoarece “preotul Vasile
Danilovici a fost hirotonit de episcopul Glurasim, de
la Roman (1803), când fusese episcop de la Huşi
(1796), pe numele acestei biserici”. Biserica era din
lemn, apoi a fost zidită la 1806 din piatră lângă un
stâlp de piatră ridicat de Ştefan Nor pentru
pomenirea lui, a părinţilor şi a copiilor, săi care au
fost răpiţi de tătari la 1781.
Stilul ei moldovenesc nu se deosebea cu nimic de
alte biserici.
La 1856 lângă biserică a fost deschisă piaţă Sfântul
Ilie. În biserică se aflau cărţi bisericeşti, în limba
greacă, slavonă şi română.
 Biserica Sfântul Mucenic Teodor Tiron a fost
construită în anul 1858, în mahalaua Malina
Mică, pe piaţa numită de chişinăuieni “Piaţa
Ciufli”. Ctitorii acestei biserici au fost doi
fraţi, pe nume Ciufli, români de naţionalitate,
care au emigrat, la 1821, din Macedonia în
Basarabia. Teodor Ciufli, fratele mai mare,
îmbolnăvindu-se grav, cere, în 1854, înainte
de moarte, fratelui său mai mic Anastasie să
înalţe o biserică din contul moştenirii lăsată
familiei. La 1855 Anastasie Ciufli solicită
autorităţilor permisiunea de a construi o
biserică.
Lucrările de construcţie a bisericii încep în 1856 şi
durează până la 1856. La 6 iunie 1858 biserica
Sfântul Teodor Tiron a fost sfinţită de către
Arhiepiscopul Antonie Socotov (1858-1871).
În 1891 construcţia bisericii a fost modificată,
deoarece devenise neâncăpătoare.
Catedrala Sfântul Mucenic Teodor
Tiron (Ciuflea)
Biserica Romano-Catolică Providenţa
Divină
 Istoricul acestei biserici datează de la 1 iunie
1834, atunci când comunitatea romano+catolică
din Chişinău a început negocierile cu autorităţile
locale şi cele guberniale pentru construcţia unui
edificiu. Pentru început comunitatea acumulase
suma de 2000ruble ruseşti, dar după elaborarea
proiectului de construcţie a bisericii cheltuielile au
fost estimate la 33.064 ruble.
În 1836 comunitatea romano-catolică a primit
acordul construcţiei bisericii. La 31 martie 1839
documentele au fost prezentate ţarului Nicolae I,
care “a fost binevoit să aprobe acest proiect”.
Lucrările de construcţie a bisericii au demarat la 6
februarie 1840 şi au durat până în 1843. În
acelaşi an, la 6 mai, biserica a fost sfinţită.
Primele slujbe au fost oficiate de către preotul
Ignaţiu Silvestrovici.

Arhitect: Ilia Novicov