Curente literare

Curent- mișcare de idei care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni
-mișcare estetică

P
er
io
Curent Țară Trăsături Reprezentanți Opere
a
d
ă
• Promovează conceptul de om universal. • Nicolo Machiavelii – „Principele”
• Apararea ideii de progress al civilizației umane într-o • William Shakespear- „Hamlet”
formă ideală de umanitate. • Neagoe Basarab – „Învățăturile
• Dezvoltarea nelimitată a posibilităților omului. lui Neagoe Basarab către fiul său
• Încrederea acordată rațiunii. Theodosie” (elogii ale valorilor
• Armonia dintre om și natură. morale ale omului)
• Admirația față de literature antichității Greco-romane. • Nicolaus Olahus- „Cronicon”
Umanismul (sec.
Italia • Principiul toleranței. (problema romanității poporului)
Evul Mediu

XIV-XVII)
• Miron Costin- „Letopisețul Țării
Românesc Moldovei” (demonstrarea
• Afirmarea rolului cărții. latinității și romanității)
• Încrederea în adevăr și dreptate. • Dosoftei – „Psălturii în versuri”
• Unitatea de origine și limbă a poporului român. (ideea unității spitiruale)
• Nararea destinului omului și al neamului. • Dimitrie Cantemir- „Descrierea
Moldovei”

Renașterea • Afirmarea deplină (plenară) a omului

(sec.XIV-XVI) •
 • Cultul rațiunii, al științei.
• Ideile umanismului.
• Anti-feudalismul, dogmatism. • Gheorghe Asachi- fondatorul
• Noua ordine socială și spirituală. Școlii Ardelene
Iluminismul Franța
• Eliberarea omului de superstiții și fanatism religios. • Ion Budei-Deleanu- „Țiganiada”
(sec.XVII-XVIII)
• Ideea egalității natural a oamenilor și a capacității (lupta pentru apărarea ființei și
rațiunii de a putea înțelege și stăpâni universul. afirmarea conștiinței naționale)
Premodernă

• Cuvinte-cheie: libertate, egalitate, rațiune, toleranță,

morală.
• Omul în centrul creației artistice. • B.P. Mumuleanu
• Imitația naturii și a anticilor. • C. Conachi
• Tendința spre ordine și rigoare. • Gheorghe Asachi
• Raționalitatea actului artistic. • Alexandru Donici- „Doi câini”
Clasicismul
Franța • Afirmarea sensului moral și estetic al artei. • Grigore Alexandrescu
(sec. XVII-XVIII)
• Verosimilitatea/ credibilitatea + prezența miraculosului. • Constantin Stamati- „Neneaca,
• Poetica în genuri rezidă în neamestecarea și distincția cuconașul ei și dascălul” (critică
lor. moravurile și viciile societății)
• Regula unităților de acțiune, de loc și de timp. • Ion Heliade-Rădulescu
• Expansiunea eului individual.
• Personalitatea umană în complexitatea sa.
• Evaziune în trecut, istorie, vis, tradiție. • Alecu Russo- „Amintiri”
• Contemplarea naturii, culoare locală. (romantismul pașoptist)
• Personaje din toate mediile sociale. • Mihai Eminescu- „Luceafărul”
• Erou excepțional. • Vasile Alecsandri
Modernă

Romantismul • Libertate totală în creație. • Costache Negruzzi

Anglia
(sf.sec.XVIII- • Extinderea și îmbogățirea limbii literare. • Mihail Kogălniceanu
Germania
XIX) • Independența artei • Alexandru Macedonski
• Melancolia, frenezia, fantasticum, miticul. • George Coșbuc
• Avântul geniului literar în căutarea absolutului. • Grigore Alexandrescu
• Natura- stare a sufletului. • Ion Heliade-Rădulescu
• Circumstanțe- ireale, inventate. • Barbu Ștefănescu Delavrancea
• Prezența eului liric în texte literare.
 • Viziune obiectivă asupra lumii.
• Observația este minuțioasă, tinzând spre rigoare
științifică.
• Iluzia unei lumi aievea, a vieții obiective.
• Totalitatea în planul conținutului (viața în multitudinea
ipostazelor sale).
Realismul
• Tipicul (personajele întruchipează categorii umane, fiind • Ion Creangă
(a doua
prezente în situații tipice, în strânsă legătură cu mediul în • George Călinescu
jumătate a
Franța care trăiesc). • Camil Petrescu
sec.XIX-primele
Romanul realist: • Mihail Sadoveanu
decenii ale
• Construcție monografică literară. • Ion Druță
sec.XX)
• Narațiune la pers. a III-a sing., viziune „par derviere”.
• Naratorul este omniscient
• Obiectiv: „Enigma Otiliei” de George Călinescu
Modernistă

• Psihologic: „Ultima noapte de dragoste. Întâia noapte de

război” de Camil Petrescu
• De proiecție lirică/mitică: „Baltagul” de M. Sadoveanu,
SEMĂNĂTORISM
• Pasesimul : întoarcere spre trecut, spre cronici și spre
(primele decenii ale sec.XX-1980)

istorie, rezistența la transformări, atât pe plan literar, cât

și în artă.
• Condamnarea prezentului.
Modernismul

• Idilismul: preferința pentru înfățișarea pitorească a

• George Coșbuc – „Nunta
satului românesc, considerat ca unicul depozitar al
Zamfirei” , „Pe lângă boi”
specificului național românesc.
• Constantin Stere
• Sentimentul dezrădăcinării, generat de ideea că satul nu
poate fi pus pe o poziție inferioară orașului. • Alexandru Vlăhuță
• Predilecția pentru scene tari, de violență.
• Personaje dominate de insincte.
• Creația popolară ocupă un rol important.
• Trecutul de luptă al poporului.
• Interesul pentru natură
 • Utilizarea simbolurilor cu o bogată funție sugestivă.
• Promovarea spațiului citadin (orașul)
• Cultivarea sugestiei.
• Stări sufletești vagi, fluide, confuze (melancolia,
plictiseala, spaima)
• Relevarea corespondențelor tainice dintre obiecte, • Alexandru Macedonski-
oameni, natură. „Rondelul meu” (simbolism-
• Cultivarea elementului muzical, a repetiției. instrumentalism)
Simbolismul
• Existența sinesteziei (perceperea simultană a unui • Ștefan Petică – „Fecioare în alb”
(sfârșitul sec. Franța
asamblu de senzații) • Dimitrie Anghel- „În grădină”
XIX..)
• Teme și motive: Iubirea, golul/ singurătatea, tristețea/ • Ion Minulescu- „Romanițe
plictisul, viața târgurilor, sentimentul morții. pentru mai târziu”
• Muzicalitate aparte (respectarea unor cuvinte, preferința • George Bacovia („Plumb”)
pentru versul alb)
• Accent pe sătrile indefinite.
• Valorifică conceptele de reverie și nostalgie.
• Preferințe pentru culori.
• Transferul de sens.
• Reacția sufletului împotriva imitației materiale a realității.
• Respingerea unei lumi artificiale, mecanizate.
• Confirmarea libertății absolute a spiritului. • Lucian Blaga (cel mai mare
• Transformarea unei lumi a existenței în una a culorilor și expresionist)- „Biografie; „
a cuvintelor. Lacrima și raza!
Expresionism
• Răsturnarea raportului om-natură în universul său. • A. Philippide
• Teme și motive: nevoia de transcendere; moartea; nevoia • Tudor Arghezi
de absolut; tristețea și neliniștea metafizică; disperarea; • Vasile Voiculescu
aspirația spre ideal; dezagregarea eului liric; natură
halucinantă.
 • Autenticitate, autonomie, estetic. • Ana Blandiana
• Întoarcere la poeticitate.
• Ștefan Augustin Doinaș
• Se produce mutația de la exteorizare la inteorizarea
• M.Dinescu
trăirii.
• Geo Dumitrescu
• Imaginar poetic inedit, limbaj ambiguu, metafore subtile,
• N. Labiș
expresie ermetică.
Neomodernism • Ion Negoițescu
• Nonconformism.
(apărut după Cel • Radu Stanca
• Poezie a trăirilor intense.
de-al Doilea • Nichita Stănescu
• Luciditate și fantezie.
Război Mondial) • Marin Sorescu
• Orientarea către mit, către poveste.
• Grigore Vieru
• Spirit ludic, ironic, parodic.
• Nicolae Dabija
• Inovație prozodică.
• Leonida Lari
• Teme și motive: Condiția omului; forța cuvântului;
• I. Hadârcă
moartea; iubirea; nostalgia după optimismul tinereții;
• Vasile Romanciuc
reflecția filozofică.
• Mircea Cărtărescu – „Georgica a
patra”
• Tendința spre ironie, parodie, demitizare. • I. Pârvulescu – „Super(wo)man”
• Caracterul ambiguu, fragmentar, relativ al textului devine • L. Dimov
Postmodernistă

o premisă a multitudinii de interpretări posibile.

• D. Țepeneag
• Jocul de cuvinte, jocul intertextual, mutația sensului.
• Al. Mușina
Postmodernism • Eludarea ortografiei și punctuației.
• M. Nedelciu
(1960-2000) • Pluralitatea limbajului, a stilurilor și a punctelor de
• E. Cioclea
vedere în textul literar.
• E. Galaicu-Păun
• Limbajul prozaic, apropiat de existența cotidianului
• A. Țurcanu
• Apariția formelor literare hibride, dispariția granițelor
• M. Pilchin
dintre genuri și specii.
• N. Leahu
• D. Crudu
 Genuri și specii literare

Liric Epic Dramatic

• gândurile, ideile transmise direct
• nu există personaje şi acţiune
• prezenţa eului liric (subiectiv – pers.
I, obiectiv – pers. a III-a)
• mod de expunere: descrierea,
monologul liric
• organizarea textului în versuri şi
strofe
• subiectivitatea autocomunicării
• gândurile, ideile autorului trensmise
indirect prin:personaje şi acţiune
• mod de expunere: naraţiune, dialog,
descriere
• sunt indicatori de spaţiu, timp
• prezenţa naratorului (vocea
autorului)
• gândurile, ideile autorului sunt
transmise indirect: prezenţa
personajelor
• mod de expunere: monologul
dramatic, dialogul
• prezenţa indicaţiilor scenice
(didascalii)
• există indicatori de timp şi spaţiu
• textul este structurat în acte, scene şi
tablouri
• Conflict dramatic.

Genul literar: e o categorie fundamentală a teoriei literare, care reuneşte opere literare asemanatoare prin structura conţinutului,
procedee estetice comune, modalităţi compoziţionale de exprimare a sentimentelor, stărilor sufleteşti sau de construirea acţiunilor şi
a procedeelor artistice. Genurile literare sunt: genul epic, genul liric, genul dramatic.

Specia literară: e o subdiviziune a genului literar, definită prin anumite particularităţi fie tematice , fie structurale, fie stilistice,
încadrându-se astfel modalităţilor de expunere a unui anumit gen literar. Speciile literare sunt în proza sau în versuri.

Specii literare ale genului LIRIC

Specia Trăsături Exemple
- exprimarea unui sentiment de tristețe ajungând de la melancolie la durere - „Trecu-au anii…” de M.
Elegia - a fost și este considerată muza durerii Eminescu
- tonul e adesea tandru, trist si melancholic - „11 Elegii” de N. Stănescu
 - vers scurt (8-9 silabe)
- exprimă sentimente personale devenind o poezie a confesiunii.
- debutează cu invocație retorică.
Doina
- motivul comuniunii om-natură.
- doină de dor, de jale, iubire.
- refren caracteristic cântecelor populare.
- Are caracter solemn.
- Obiectul adresării e mai apropiat -„Odă ostașilor români” de V.
- E accesibil contemplării. Alecsandri
Oda
- Expresie a patriotismului. -„Odă simplissimei flori” de L.
- Eul e mai rațional. Blaga
- Versurile aduc o notă de mobilizare, entuziasm.
- Are caracter solemn.
- Obiectul adresării e mai superior.
Imn
- Eul este emoționat.
- Sunt însoțite de muzică.
- descrie o stare de atenție asupra unui gând ori conștientului, subconștientului
sau inconștientului. -„La steaua” de M. Eminescu
Meditația - Meditația implică atenția spre gândirea însăși, fără a te lăsa dus de alte gânduri. -„De ce-aș fi trist…” de Tudor
- Poetul exprimă idei filozofice privitoarea la legile tainice care guvernează Arghezi
universul, generând în sufletul poetului melancolie, tristețe, neliniște.
- Poezie de formă fixă
-„Rondelul rozelor ce mor” de Al.
- 13 versuri (4+4+4+1independent)
Macedonski
Rondel - Primele 2 versuri sintetizează motivul liric= se repetă în pozițiile 7,8.
-„Rondelul rozelor de august” de
- 1=13
Al. Macedonski
- 2 tipuri de rimă
- Poezie de formă fixă.
- Rimă încrucișată.
- Versuri octave (8).
Glosa - Fiecare strofă începând cu a II-a, comentează un vers din prima strofă pe care îl -„Glossă” de Mihai Eminescu
conține ultimul vers.
- Srofa-temă înversată în finalul textului.
- Versuri lapidare, scurte.
- Poezie de formă fixă alcătuită din distihuri.
-„Călin (file din povestre)” de
- Fiecare al doilea vers al distihului se termină cu aceeași rimă ca cea a primului
Gazel Mihai Eminescu
distih.
-„Gazel” de George Coșbuc
- Are conținut erotic sau filozofic, fiecare distih putând fi considerat o maximă ce
 include un caracter moral.
Pastel - Specie care descrie imagini din natură.
Idilă - Poezie de dragoste -“Lacul” – M. Eminescu
- Poezie cu formă fixă
- Se atestă o simbioză de rime. -„Când însuși glasul” de M.
Sonet
- Alcătuit din 14 versuri (2 catrene+2 terține) (3 catrene+1 distih) Eminescu
- Ultimul vers este o concluzie a întregiii poezii.
- Mijloc de expresie- ironia virulenă, in scopul de a îndrepta moravuri, aspecte -„Satira. Duhul meu” de Gr.
Satira
negative. Alecsandri

GENUL EPIC

Specii literare ale genului epic

Specia Trăsături Exemple
- Poezie epică de mare întindere, uneori cu un pronunțat caracter liric.
- Se relatează o acțiune eroică, o legendă, un fapt istoric, o profundă idee -„Toma Alimoș”
Balada
filozofică/ -„Miorița”
- Se evocă o personalitate istorică sau legendară.
- Poem epic de mare întindere, în versuri
-„Tiganiada” de Ion Budai-
Epopeea - Se povestesc fapte eroice, istorice și legendare, cu un mare număr de personaje și
Deleanu.
virtuți deosebite.
- Are un singur fir epic.
- Conflict concentrat și intrigă riguros construită.
- Personaje puține.
Nuvela -„Moara cu noroc” de Ioan Slavici
- Pune accentul pe un personaj principal, iar întâmplările și faptele sunt
verosimile.
- Ca întindere, se situează între schiță și roman.
-„Hanul Ancuței” de Mihail
- Se relatează fapte din punctul de vedere a unui narator, care este martor și
Sadoveanu
participant la evenimentul povestit.
Povestirea -„Amintiri din copilărie” de Ion
- Este de întindere mică, relatează un singur fapt.
Creangă
- Personaje puține, se concentrează asupra situației narative.
-„Frunze de dor” de I.Druță
Romanul - De mare întindere, cu o acțiune complexă ce se poate desfășura mai multe -„Moromeții” de Marin Preda
 planuri. -„Povara bunătății noastre” de
- Personaje numeroase Ion Druță
- Subiect extins
- Aree prolog, epilog, episoade.
- De dimensiuni reduse.
- Acțiune lineară și redusă la un singur episod caracteristic din viața unuia sau -„Momente și schițe” de Ion Luca
Schița
câtorva personaje. Caragiale
- Stil concis.
-“Cea din urma noapte a lui
- povestire populară cu evenimente sau fiinţe imaginare sau fapte reale deformate,
Legenda Stefan cel Mare” de D.
înfrumuseţate.
Bolintineanu
- se narează întâmplări fantastice cu personaje imaginare și confuntare cu diverse
Snoava -Antona Pann
forțe rele
- scurtă narațiune alegorică.
-“Câinele şi căţelul” de Gr.
Fabula - Cu idei moralizatoare.
Alexandrescu
- Satirizează trăsături de caracter.
- Minimă ficțiune.
- Tratează un subiect filozific, moral, științific.
- Abordează un subiect de interes general/ predilecție pentru probleme de natură
Eseul -„Marea Neagră” de G. Meniuc
generală.
- Permite asocierea liberă de idei și de imagini/ orginalitatea punctului de vedere.
- Tratează un subiect dără pretenția epuizării lui.
Reportajul - Informează opinia publică, în baza unor date culese la fața locului.
Jurnalul/
-
memoriile
- Întinderea relativ mare, cu caracter eroic, filozofic, istoric.
-„Dan, căpitan de plai” de V.
Poem - Se povestesc fapte mărețe săvărșite de personaje însuflețite de sentimente
Alecsandri
nobile.
-„Tinerețe fără bătrânețe și viață
- Prezența formulelor specifice (inițială, mediană, finală).
fără moarte”
Basm - Timpul și spațiile sunt mitice.
-„Povestea lui Harap-Alb” de Ion
- Prezența miraculosului.
Creangă
 GENUL DRAMATIC

Specii literare ale genului epic

Specia Trăsături Exemple
- Sunt înfățișate situații, moravuri, personaje.
- Stârnește râsul, având un final fericit și un sens moralizator.
- Sunt prezente situații și moravuri sociale comice.
- prin conținut și prin modul de rezolvare a conflictului, textul se supune categoriei
-„O scrisoare pierdută” de Ion
Comedia estetice a comicului: comicul de situație, comicul de caracter, comicul de nume,
Luca Caragiale
comicul de limbaj (pronunțarea greșită a unor termeni, clișee verbale, confuzia
- paronimica, contradicția în termeni).
- Are la bază un conflict comic.
- Metode de redare a comicului: ironia, umorul.
- Prezintă personaje eroice în situaţii conflictuale, exceptionale, în măsura sa
Tragedia trezească spaima sau mila. -“Antigona” de Sofocle
- Conflict foarte puternic, finalul aduce cu sine înfrângerea sau moartea eroului.
- o acţiune violentă sau dureroasă în care comicul se poate alătura tragicului.
- Ilustrarea vieții reale într-un conflict complex și puternic al personajelor, cu -„Meșterul Manole” de Lucian
Drama
întâmplări și situații tragice, în care eroii au un destin nefericit. Blaga (dramă de idei)
- Are o mare varietate tematică.
 Rezolvarea sarcinilor

Denumirea
Indicatori de evaluare
produsului
Unități de
➢ Este realizată adecvat și exact sarcina indicată.
vocabular,
➢ Se conțin unitățile de vocabular socilitate la forma paradigmatică indicată (forma inițială,forma de text).
sintactice etc
Enunțuri ➢ Se înscrie în limitele unui enunț dezvoltat sau complex.
dezvoltate ➢ Corespunde cerinței.
➢ Este identificată și numită corect figura de stil.
Comentarea unei ➢ Se analizează figura de stil (cum s-a constituit).
figuri de stil ➢ Se relevă sugestia contextuală.
➢ Se raportează sugestia la semnificația secvenței analizate.
➢ Este remarcat impactul acestui semn asupra rostirii.
Valorea stilistică a
➢ Este remarcată funcția logică, delimitativă.
semnelor de
➢ Se relevă efectul stilist al semnului de punctuație în contextul dat.
punctuație
➢ Redarea stării de: interiorizare, reflecție profundă, exteriorizare etc.
Atitudinea ➢ Este dedusă problema abordată.
autorului ➢ Este determinată atitudinea autorului (apreciere, imparțialitate, obiectivitate etc.).
➢ Deducerea unui mesaj relevant.
Mesajul textului
➢ Valorificarea concordanței: temă-idee-mesaj.
➢ Nominalizarea unei stări a eului liric.
➢ Interpretarea adecvată a stării.
Starea eului liric ➢ Două referințe directe la text.
Stări: meditație, dor, tristețe, revoltă, bucurie, extaz, spleen, dezgust, durere, dispreț, admirație, respect,
recunoștință, aspirație către ideal, incertitudine, nedumerire, îngrijorare, nostalgie etc.
Aria de motive
➢ Prezentarea motivelor literare din poezie.
literare a unui
➢ Evidențierea semnificației unui motiv.
text+ comentariu
Semnificația
➢ Precizarea structurii titlului și sensului acestuia.
titlului raportată
➢ Comentarea dedicației.
la dedicație
➢ Nominalizarea simbolurilor.
➢ Identifică secvența de text.
Simboluri
➢ Relevă semnificația generală a simbolului.
➢ Comentează semnificația contextuală prin raportare la imaginile din text.
 ➢ Relevarea specificului opoziției semantice.
Opoziția
➢ Relexarea sugestiei contextuale a antitezei.
semantică
➢ Raportarea la sistemul de imagini.
Apartenența la
➢ Teze construite corect: raționament+ exemplu, ce demonstrează apartenența la gen.
gen literar
Propunerea unei ➢ Este propusă o formulă adecvată.
formuli de titlu ➢ Este formulat un argument logic, întemeiat, pentru justificarea titlului.
➢ Este explicat modul propiu de a înțelege secvența vizată. (prin raportare la propria experiență de viață)
➢ Este motivată alegerea personajelor literare, valorificând oricare aspect (tipologie, natura faptelor, viziuni
etc). (personaj+aspect+corelare)
➢ Se realizează corelarea aspectelor reperate cu citatul propus.
Eseu-sinteză
➢ Sunt comentate trăsături morale, distincte ale personajelor alese.
➢ Trăsăturile sunt ilustrate adecvat cu câte un exemplu relevant din textele analizate.
➢ Este analizată pro sau contra veridicitatea afirmației propuse.
➢ Este formulată opinia proprie cu referire la actualitatea subiectului abordat.
➢ Are structura unui text argumentativ (introducere, teză/idee, explicație, exemplu, concluzie)
Text argumentativ
➢ Valorifică situația resurselor date.
➢ Are strucura limpede a unei compoziții sau respectă algoritmul.
➢ Operează cu termeni care nunesc trăsături fizice sau morale.
➢ Face referință la secvențe reprezentative pentru caracterizarea personajului indicat.
➢ Definește tipologia personajului.
➢ Discriminează modalitățile de caracterizare a personajului dat.
Algoritm
- Prezintă locul personajului în acțiune, raportarea sa la cronotopul circumstanțele spațiotemporale.
- Identifică tipul uman pe care-l reprezintă și comentează-l.
- Conturează mediul social din care provine, ca spațiu formativ al acestuia.
Compoziție de
- Apreciază valorile sale, idealul de viață, aspirația și viziunea asupra lumii.
caracterizare a
- Interpretează faptele și acțiunile sale reprezentative.
personajelor
Modalități și procedee de caracterizare:
1. Mijloace de caracterizare directe:
– de către autor;
– de către alte personaje;
– de către personajul însuşi (autocaracterizare);
2. Mijloace de caracterizare indirecte:
– din limbaj;
– din fapte;
– din comportament;
 – gesturi;
– din relaţia cu alte personaje.
➢ Corespunde cerinței din item.
➢ Valorifică adecvat valențele textului/
Comentariu literar
➢ Operează cu termeni.
➢ Recurge la citate relevante din text.
➢ Reacția postlectorală a cititorului.
➢ Sentimentele dominante și modalități de trasnsmitere.
Eseu poetic ➢ Motive poetice care facilitează dezvoltarea temei.
➢ Mijloace poetice, prozodia.
➢ Semnificația titlului.
➢ Numirea motivului (nu se marchează în ghilimele)
➢ Identifică secvența din text sau câmpul lexical pe care se axează.
➢ Numirea și comentarea mijloacelor artistice prin care se exprimă.
Motivul literar
➢ Identificarea unui alt text în care se regăsește același motiv (titlu, autor, citare)
➢ Compară semnificația motivelor și formulează o concluzie.
➢ Explică relația de sens cu tema.
➢ Individual (eu)
➢ Colectiv, expresie a comunității, a neamului (noi)
Tipologiile eului
➢ General, expresie a întregii umanități (noi, voi)
liric
➢ Dual, expresie a prechii de îndrăgostiți (eu-tu, noi)
➢ Eul-mască, expresie a unui rol asumat (el, ea)
➢ Tipul formulei de titlu (titlu-temă, titlu sugestiv sau titlu generic)
➢ Structura titlului (un cuvânt, o sintagmă, un enunț) și statul morfologic (specificarea relației dintre persoană/
timpul/ modul verbului etc în raport cu ideea poetică)
Comentarea
➢ Valoarea stilistică a imaginilor poetice (figura de stil prezentă, rolul reiterării)
titlului
➢ Sugestia/ referentul anticipat (indică o stare a eului liric, un motiv)
➢ Efectul stilistic a semnelor de punctuație ( !- exteriorizează anumite stări; … , ?- interiorizează)
➢ Relația cu mesajul ideatic al textului.
 Procedee de compoziție

Inelul compozițional Antiteza compozițională Paralelismul Retrospectiva

• Reluarea începutului • Opunerea elementelor • Dispunerea paralelă a • Întoarcerea în trecut

operei la finalul ei prin constituive, două motive, două sau mai multe pentru a-l retrăi sau
care se amplifică forța de două tablouri planuri. analiza
sugestie • „Scrisoarea a III-a” de M. • „Enigma Otiliei” • „Singur în fața dragostei”
• „Toiagul păstoriei” de I. Eminescu (trecut/ • „Mara” de Ioan Slavici • „Amintiri din copilărie”
Druță prezent- 2 părți) de Ion Creangă
• „Enigma Otiliei” de
G.Călinescu
• „Ghimpii” de L. Blaga
 FIGURI DE STIL

Figuri de stil morfo-sintactice Definiții

✓ Repetiția Reluarea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte, pentru
evidenţierea anumitor aspecte ale obiectelor sau ale acţiunilor
prezentate.
✓ Paralelismul sintactic Dispunerea identică sau asemănătoare a unor construcții
sintactice identice.
✓ Anafora Repetare unui cuvânt la începutul mai multor versuri sau
propoziții din frază.

✓ Epifora Repetare unui cuvânt la sfârșitul mai multor versuri sau propoziții
din frază.

✓ Inversiunea (anastrofa)
Schimbarea topicii normale a cuvintelor dintr-o propoziție.

Figura lexico-
Definiție Exemplu
semantică
-„față galbenă ca ceara”
Figură de stil ce constă în apropierea a doi termini pe baza unor
Este alcatuită din termenul care se compară „fața”,
Comparația însușiri commune, pentru a scoate în evidență caracteristicile
termenul cu care se compară „ceara”, însușirea comună
unuia dintre termeni
„galbenă.
Figură de stil derivată dintr-o comparație, încât termenul -„limba-i o comoară”
Metafora propriu e total înlocuit cu cel care indică o asemănare. -„văpaie de rubin”
-comparație ascunsă -„părul curgea”- metaforă verbală
Figură de stil ce constă în atribuirea unor calități, acțiuni -„piatra oftează”
Personificarea
omenești unor lucruri, fenomene ale naturii.
Constă în atribuirea unei însușiri (calificativ) neobișnuite -„ochi dulci”
Epitet
obiectului.
 -„neguri albe”
Constă în asocierea paradoxală a doi termini -„groaznic de frumoasă”
Oximoron
contradictorii/antitezici -„eram un hohot infernal de fulgi”
-„mort frumos cu ochii vii”
Figură de stil ce constă în utilizarea numelui unui obiect concret -„plumb”
Simbolul (de ex. Plumb) pentru a exprima o idee abstractă (de ex. starea -„codru”
de greutate) în temeiul unei analogii evidente.
Procedeu literar prin care autorul sugerează concepte abstracte „iar tu de omor/ să nu le spui lor./ să le spui curat/ că m-am
Alegoria prin intermediul concretului, apelând la un șir de metafore, însurat/ cu-o mândră crăiasă/ a lumei mireasă/ că la ninta
comparații sau personificări ce compun o imagine unitară. mea/ a căzut o stea”= conceptul filozific de moarte
Se exagerează mărindu-se sau micșorându-se trăsăturile unei „Salutam smerit și cu inima gămălie”
Hiberbola ființe, al unui lucru, fenomen, eveniment pentru a-l impresiona
pe cititor.

Interogația retorică- figură de stil ce constă în adresarea unei întrebări la care nu se așteaptă un răspuns, cu scopul de a transmite
indirect cititorului opinia scriitorului.

Invocația retorică- figură de stil care exprimă o adresare, o chemare pe care poetul o face către un personaj absent sau imaginar
(invocarea muzei, invocarea lui Dumnezeu etc) pentru o rugăminte sau un ajutor.

Exemplu de comentare a figurii de stil:

Structura „străvechii slove” este un epitet, figură lexico-semantică, creată în baza analogiei, ce constă în atribuirea unei însușiri
neobișnuite obiectului. Aceasta conturează impactul cuvântului trecut prin negura timpului și puterea acestuia prin care rămâne
intact, actual indifferent de perioadă, formând o imagine artistică vizuală.

Structura „iarba,munții, apele, cerul” este o enumerație, figură morfo-sintactică, creată în baza simetriei (sau repetiției), ce
constă din însușirea unor termini cu scopul de a contura o idee. Aceasta consolidează metamorfoza eului liric cu natura, care se
transpun și se completează reciproc într-o armonie ideală. Astfel, se formează o imagine poetică vizuală ce întregește tema
„Comuniunea om-natură” prin raportare la lexemele „sânge”, „mare”, „ochi”, „stele”.
 Valoarea stilistică a verbelor

Timpul verbelor Funcția denotativă Funcția conotativă

Prezentul -o acțiune reală și sigură =creează impresia de realism, autenticitatea faptului trăit
Aglomerare de =conferă dinamism, poate exprima emoția eului liric
verbe
Imperfect -acțiune continuă =are rol evocator, aducând în prezent fapte sau stări din trecut
-acțiune trecută și încheiată în momentul vorbirii =plasează acțiunile personajului într-o succesiune temporală
Perfect compus =are rol rezumativ sau conclusiv, reliefând caracterul ireversibil al
evenimentelor
=creează o perspectivă vizionară sau proiectivă asupra unui fapt sau a unei stări
Viitor
=fapt sau situație probabilă, accentuează nesiguranța sau speranța
-exprimă a acțiune posibilă, nu una certă =contexte asimilate visului, idealului
Conjunctiv
=ezitare, aproximație, indignare, protest
Condițional- -acțiune dorită, a cărei îndeplinire depinde de =planul proiectiv, de visare
optativ anumite condiții
=scoate acțiunile și stările din sfera cronologiei
Gerunziu
=când se repetă accentuează o emoție
Imperativ -o rugăminte, un îndemn, o poruncă, un sfat =enunțuri afective sau retorice care accentuează implicarea, subiectivitatea
Model de comentariu
În strofele x ale textului y de z sunt utilizate verbe la modul ..., timpul ... , care exprima (.-.) atribute ce se convertesc, la nivel expresiv, în enunțuri
afective. Ele sugerează (.=.)...
Criterii:
1) Precizarea clasei morfologice (numirea părții de vorbire)-1p
2)Explicarea specificului părții de vorbire=1p
3)Relevarea efectului stilistic produs (din context)=2p
Exemplu:
1)În strofele a II-a și a III-a a textului „Legământ” de Grigore Vieru sunt utilizare verbe la modul conjuctiv, timpul prezent, care exprimă o acțiune
posibilă, nu una certă, atribute ce se convertesc, la nivel expresiv, în enunțuri afective. Ele accentuează dorința arzătoare a eului liric care prin
ruga sa cere urmașilor să lectureze, să depășească noi limite și să promoveze valorile culturale. Astfel, cultura, tradițiile și limba devin
moștenirea cea mai de preț care poate fi lăsată unei generații pentru fortificarea identității naționale.
 Personajul literar: clasificare și tipologii

• Din punct de vedere al locului pe care îl ocupă:

o Protagonist
o Secundar Caracterizare
o Episodic
o Figurant

• ...al complexității Directă Indirectă

o Complex (mai multe trăsături)
o Plat (1 trăsătură)

• ...al valorilor etico-morale Autocaracterizare Fapte

o Pozitiv
o Negativ

• ...al formulei estetice De către narator Vorbe

o Romantice
o Realiste
o Expresioniste
o Istorice etc
Alte personaje Relații

Mediu etc
 Tip Personaj Operă Descriere Exemplu
olo
gie

Este un însetat de bani și de viață. Are multă afecțiune pentru Otilia, dar „bătrânul mânca cu
practic nu întreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul și nici pentru a o lăcomie, vârând
Costache „Enigma Otiliei” de înfia. Pentru Moș Costache banul reprezintă un scop în sine, el fiind capul în farfurie”
Tipul avarului (zgârcitului)

Giurgiuveanu G. Călinescu reprezentativ ca personaj pentru tipul burghezului avar. Ținea banii
ascunți în locuri ferite de teama ca să nu umble cineva la ei. Este „Ereticii îmi fură
umanizat numai de dragostea pentru Otilie ce nu și-o poate materializa. banii”

„Hagi Tudose” de Tipul omului căzut în patima avuției, dezumanizat de bani, de ideea „Ce lucru poate fi mai
Hagi Tudose Barbu Ștefănescu- satanică de a strânge valori materiale. El trăiește spaima bogatului minunat, ca un
Delavrancea nemilositiv, fiind prezentat ca o fire zgârcită și avară. Este un materialist jeratec de galbeni”
absolut, ce poate iubi doar banul, idolatrizându-l.
Întruchipează destinul întregului popor. Este un om gospodar și „Țărâna era cea mai
„Povara bunătății
țăranul

Onache ospitalier, ce are grijă de întreaga sa gospodărie. Reprezintă țăranul mare dragoste a lui
noastre ” de Ion
Tipul

Cărăbuș român ce își dedică viața muncii pe câmp și vede în pământ o adevărată Cărăbuș, era cel mai
Druță
ui

salvare și sens. frumos cântec al lui”

O tânără de optsprezece ani, imprevizibilă. Actele ei sunt motivate de
voința acută de independență, de emancipare. Otilia întruchipează
modelul femeii moderne, independente, capabilă să ia decizii. A devenit
dintr-o copilă naivă, inocentă, o femeie maturp, total diferită de cea pe „Sunt capricioasă,
Tipul femeii moderne

care o știa Felix. Ea rămâne într-o umbră de mister pe parcursul vreau să fiu liberă”
„Enigma Otiliei” de
Otilia romanului. Enigma ei este însăși feminitatea ei, mereu proaspătă, ludică
George Călinescu
Mărculescu și indescifrabilă. Este fascinantă și imprevizibilă și se află într-un proces „Îmi vine să alerg...să
dinamic, în continuă devenire. Este un zbor”
amestec ciudat de atitudine copilăroasă și matură. Chiar dacă e o femeie
frumoasă, ea trăiește o dramă, și anume frica de singurătate și viiturile
de anxietate.
 Protagonsita este prezentată în evoluție de-a lungul acțiunii și muncește
„Ea pune la o parte
mult pentru ca să le asigure un viitor îndestulat celor doi copii- Persida
banii pentru ziua de
și Trică, ocupându-se cu mica negustorie, ea este conturată ca o fire
mâine” (chibzuită)
puternică și chibzuită. Mara este o mama iubitoare și responsabilă,
„Mara” de Ioan
Mara întrucât ea și-a asumat deplin rolul Destinului în viața copiilor ei, dorind
Slavici „fericirea ta, care-mi
să le construiască un viitor prosper. A demonstrat că o femeie nu are
este mai dorită”
nevoie de un bărbat pentru a se descurca și că orice este posibil. Chiar
(iubitoare față de
dacă e o fire bărbătoasă, eroina divulgă o femenitate și o dragoste
copii)
maternă copleșitoare.
Manole, prin destinul său creator, este un erou de tragedie antică și, în „inimă fără odihnă,
același timp, este un Prometeu, un erou civilizator, fiindcă este nevoit să gând treaz, visare
„Meșterul Manole” aleagă între pasiunea devastătoare pentru creație și iubire, dragostea fără popas” (Mira)
Manole
de Lucian Blaga de viață. Manole recunoaște prin autocaracterizare că este stăpânit de
patima creației, care îl mistuie pe zi ce trece „pentru biserică zilnic „Meșterul nenoroc”
mor”. (Zidari)
„săvârșea bătrânul
taina cea mare a
Tipologia creatorului

Moș Mihail, un bătrân, lemnar, absorbit de dorința și de pasiunea de a omenirii- taina

meșteri, în cazul dat o sanie. Protagonistul reprezintă tipul artistului muncii”
„Sania” de Ion îndrăgostit de frumos, care tinde spre atingerea perfecțiunii, al omului
Moș Mihail
Druță dedicat în totalmente muncii creative, absorbit de ea și care trăiește „vorbea cu sania”
prin bucuria acestei dăruiri. Este domol și tăcut, tăcerea lui fiind un
preludiu al deschiderii spre revelație, spre înțelegerea tainei muncii. „pierduse și
socoteala zilelor”
(harnic, dedicat)
„dacă Otilia ar fi fost
Relația dintre Felix și Otilia scoate la iveală „simțiri până atunci latente” acum acolo, ar fi știut
din interiorul tânărului, care se îndrăgostește de cea cu care el ce să facă”
îndrăgostitului

împărtășește condiția de orfan. Dragostea lui Felix pentru Otilia este

„Enigma Otiliei” de
Felix Sima neschimbată, statornică, indiferent de gesturile fetei, iar asta arată „dragă Otilia,
George Călinescu
Tipologia

faptul că atunci când vine vorba de iubire, este sensibil, timid, imatur și plecarea ta...a
naiv. Față de Felix, Otilia are gesturi familiare, tandre, ce ilustrează o zdruncinat în
grijă maternă pentru el. mine...toate
credințele”
 Nică este personajul cu tipul copilului universal, trecând prin
diverse perioase ale copilăriei în care face șotii, interacționează cu
„când mă gândesc la
„Amintiri din lumea din jur, profesori, colegi, părinți și descoperă lumea
locul nașterii
Tipologia

universal
Nică copilărie” de Ion înconjurătoare. Pentru Nică, atmosfera generală a universului
copilului

mele...parcă-mi saltă și
Creangă copilăriei este aceea de mare sărbătoare populară, în care domnește
acum inima de bucurie”
veselia, iar între oameni s-a statornicit sentimentul egalității, ca în
timpurile mitice.

„viteazul meu domn”-

Întruchipează tipul domnitorului tiran și crud, care conduce țara
Ruxanda
„Alexandru într-un mod absolutist, fără a ține cont de părerile boierilor.
Alexandru
Lăpușneanu” de Personajul este construit din contraste și în antiteză cu celelalte
Lăpușneanu „crud și cumplit este
Costache Negruzzi personaje, are o psihologie complexă, cu calități și defecte
omul acesta” – Teofan
Tipul domnitorului tiran

puternice( inteligent, bun strateg, lucid în gândire, viteaz, nemilos)

Întruchipează un domnnitor crud, care era domn al Moldovei și tatăl

Catrinei de care Ruset era îndrăgostit, fiind împotriva unei posibile
„Zodia Cancerului” relații dintre cei doi. Domnia lui reprezintă o perioasă de regres a
George Duca- „stăpânea cu topuzul
de Mihail Moldovei, fiind caracterizat dreptun parvenit obsedat de putere, dar
Vodă său”
Sadoveanu incapabil s-o exercite în folosul țării. În timpul domniei sale se
instalase o atmosferă de suspiciune și teroare din cauza lăcomiei
sale, făcându-l să aibă un caracter despotic în relațiile cu poporul.
„e un băiat de treabă,
Tipologia intelectualului/ tânărului

care învață” (profesorul

Felix, după absolvirea liceului, timp în care locuise la internat, vine despre Felix)
la București pentru a urma facultateade medicină ca și tatăl său.
Acesta depune eforturi enorme pentru a ajunge un bun specialist în „el aștepta să fie... măcar
„Enigma Otiliei” de
Felix Sima domeniul său, dedicându-și timp facultății și lecturii pentru remarcat, felicitat”
G. Călinescu
autodezvoltare, fiind ambițios. Ferm și tenace publică un studiu de
specialitate într-o revistă franceză pentru a se afirma pe plan „Felix îi mărturisi că
profesional. avea de gând să plece la
Paris, pentru a-și săvârși
studiile”
în devenire

„Tinerețe fără de
Făt-Frumos parcurge un drum plin de obstacole și depășește
bătrânețe și viață
Făt-Frumos anumite greutăți, trecând de la condiția muritorului la cea în care
fără de moarte” de
solicită nemurirea
Petre Ispirescu
 Fiind o personalitate despotică, Duca-Vodă construiește o relație
Duca-Vodă și tensionată și înte el și fiica sa Catrina, care trăiește o tristă poveste
„Zodia Cancerului”
fiica sa, de dragoste cu Alexandru Ruset. Duca-Vodă este împotriva acestei
de Sadoveanu
Catrina relații și o impune pe fiica sa să se căsătorească cu fiul domnitorului
Relația copii-părinți

Țării Românești, Ștefan, fără voința ei.

Costache, deși reprezintă tipul avarului, este umanizat de dragostea

sa pentru Otilia, fiind slăbiciunea lui. Deși încearcă să o ajute și să-i „crede-mă, papa, așa sau
Costache și
„Enigma Otiliei” construiască o casă, el o face din cele mai ieftine materiale. Însă, altfel, pentru mine ești
Otilia
Otilia îl iubește pe „papa” așa cum e el, iar la rândul său, el o iubea pe același”
„Otilica”, primind de la ea un strop de tinerețe, lumină și voiciune.
Bologa trăiește o dramă de conștiință, un tragic conflict interior, „nu vreau să mă duc să
„Pădurea declanșat de sentimentul datoriei de cetățean, refuzând în mijlocul lupt pe frontul..”
Apostol
Spânzuraților” de războiului să lupte împotriva românilor, el dă dovadă de
Bologa
Liviu Rebreanu încăpățânare și patriotism. Este gata să plătească cu prețul vieții „la noapte voi trece la
pentru bunăstarea plaiului natal. muscali”
Ulmu reprezintă o figură curajoasă ce se afirmă pentru a păstra
„Temă pentru identitatea și cultura națională. Acesta se impune cu prețul propriei
„acest Mihail Ulmu este
Dragostea de neam și patrie

Mihai Ulmu acasă” de Nicolae libertăți în fața sistemului sovietic ce îl deportează la vederea
dușman al poporului”
Dabija portetului lui Mihai Eminescu. Dă dovadă de curaj și determinare în
apărarea valorilor moral-spirituale.
Crezul său se baza pe păstrarea tradițiilor și virtuțiilor naționale,
„ară și seamană și vei
fiind un purtător principal al ideilor de vatră părintească, muncă
avea dreptate”
cinstită ca izvor al vieții, optimism afirmat în cele mai cumplite
„Povara bunătății
Onache momente ale vieții. El este o ilustrare veridică a condiției țăranului
noastre” de Ion „s-a obișnuit a socoti
Cărăbuș moldovean care a rezistat soartei ostile și a rămas loial pricipiului
Druță drept al său numai ceea
său de dragoste față de patrie și atunci când a plecat la război, unde
ce era plătit cu sudoarea
se conturează dorul nestăvilit de casa părintească ce-l face să nu se
muncii”
de-a bătut și să se reîntoarcă acasă.
,,am fost un adolescent
Victor Petrini reprezintă tipologia intelectualului neînțeles și
dur și turbulent’’
,,Cel mai iubit ratatului care se află într-o continua cursă de a se autodepăși și care
Tipologia

Victor ,,tocmai în perioada

ratatului

dintre pământeni’’ caută explicatia eșecului său din diferite momente existentiale si
Petrini aceea începe să crească
de Marin Preda intelegerea cauzelor care fac din individ o victima a mecanismelor
în mine trufia de care am
sociale si politice.
pomenit ‘’
 Manole ilustrează mitul estetic în literatura populară, fiind un erou
,,Nouă meşteri mari,/
excepțional, înzestrat cu trăsături ieșite din comun, ca orice erou de
Meșterul Calfe și zidaei,/Și
„Monastirea baladă, intrat, în același timp, în legendele neamului românesc.
Manole Manoli,zece,/Care-i și
Argeșului”
Persoanje mitice

întrece’’
In “Miorita” este ilustrat mitul popular mioritic, autorul exprimand
Balada ,,Miorița’’ aici ideea ca omul accepta moartea ca pe un final firesc al vietii, o
Miorița ”Pe-un picior de plai
conceptie filozofica straveche,ceea ce face ca el sa fie totodata un
/Pe-o gura de rai”
poem filozofic.
 Motive în creații lirice
Motivul Opera/Autorul Secvența Sugestia
Creația ,,Legământ’’ ,,Stinge-mi-s-or ochii mie
Prezintă un testament spiritual propus urmașilor prin venerația
Grigore Vieru Tot deasupra cărții Sale’’
nemărginită exprimată lui Eminescu
,,Ci să nu închideți cartea‘’
Dragostea ,,Când ,,A nostre inimi își jurau Prezintă iubirea romantică în comuniune perfectă cu
amintirile’’ credință pe toți vecii’’ sentimentele și gândirile eului liric precum și legătura spirituală
Mihai Eminescu ,,Putut-au oare atâta dor’’ a acestuia cu natura.
Nemurirea ,,Luceafărul’’ ,,Reia-mi al nemuririi nimb și
Mihai Eminescu focul din privire’’ Denotă dorința sublimă a eului liric de a renunța la nemurire în
,,Căci tu ești izvor de vieți și favoarea dragostei
dătător de moarte’’
Trecerii timpului ,,Glossa’’ ,,Vremea trece,vremea vine’’ Sugerează anularea contrariilor prin trecerea continuă a
Mihai Eminescu ,,Multe trec pe dinainte’’ timpului ,presupunând ideea de timp circular
Pericolul disoluției timpului sacru în cel profan

Condiția umană ,,Eu nu strivesc ,,Și flori și ochi și buze și

corola de morminte’’ Reliefează condiția umană de geniu,care nu distruge misterele
minuni a lumii’’ ,,și nu ucid cu mintea tainele,ce universului,ci le oprește
Lucian Blaga le-ntâlnesc în calea mea’’
Viață-moarte ,,Luceafarul’’ ,,Căci eu sunt vie,tu ești mort ‘’
Mihai Eminescu ,,Căci tu ești izvor de vieți și Sugerează condiția umană,anume prin aspectele viață -moarte
dătător de moarte’’
Legătura dintre ,,Testament’’ ,,Nu-ți voi lăsa drept bunuri
generații Tudor Arghezi după moarte/Decât un nume Prezintă testamentul poetului pentru generațiile viitoare,în
aruncat pe o carte’’ care, este înscrisă doar prețioasa creație a acestuia
,,Cartea mea-i,fiule,o treaptă’’

,,Prevestire’’ ,,Mi-ești fiule,un clopot sfânt

Ion Pilat în care
Aștept să sune ceasul meu Accentuează neputința în fața timpului efemer
deplin’’

Lumea ca teatru ,,Glossa’’ ,,Privitor ca la teatru’’ Motivul prezintă oamenii ca niște actori pe scena vietii sau
Mihai Eminesu ,,Alte măști aceeași piesă’’ spectatori ai jocului de măști al lumii comune
Ars poetica ,,Ex libris’’ ,,Carte frumoasă,cinste cui te-a
Tudor Arghezi scris/ Sugerează viziunea și atitudinea asupra menirii poetului și a
Încet gândită,gingaș creației sale
cumpănită’’
Rugăciune ,,Super ,,Să învelești ziua care urmează
(Wo)Man’’ într-o rugăciune’’ Reliefează aspirațiile omului postmodern,a cărui țel devine
Ioana ,,ca într-o carte,ca într-o ruga și lupta către ideal.
Pârvulescu rugăciune’’
Destinul uman/ ,,Steaua de ,,Unde ești, copile-luni?’’
Perioadele vineri’’ ,,Si tu, miercureo, ah, floare-
vieții/Copilăria Grigore Vieru Adolescență visătoare?!’’ Accentuează maturitatea, ca apogeu al existentei si preludiu al
,,Și-o să-mi lase geana stină batrânetii si al trecerii Dincolo.
Și-n duminici gura ninsă.’’

Motivul
-unitatea minimă, ce ajută la constituirea temei.
-tipuri: de suprafață sau de profunzime
Laitmotivul
Un motiv reluat în același text cu scopul de a accentua virtuozitatea tehnică a poeziei.
 Textele funcționale
1.Cererea – un text prin care se solicita unei institutii sau persoane cu statut oficial rezolvarea unei probleme cu caracter personal (eliberarea unei
adeverinte de salariu, a unui permis, a foii matricole, marirea/ scaderea numarului de persoane de la plata intretinerii unui apartament, aprobari etc. )
Cerințe
1.Utilizarea structurii specifice cererii/procurii/anunțului/invitației/CV-ului
2.Valorificarea conținutului legendei
3.Respectarea normelor limbii române literare

Formula de adresare,

Subsemnata /Subsemnatul(numele,familia), informații personale(domiciliu, ocupatie, loc de munca / institutie de invatamant,

seria si numarul buletinului / cartii de identitate, codul numeric personal ) rog/solicit ..... +motivarea solicitării.

Data Semnătura
Cui îi este adresată?
Funcția,Numele

Exemplu:
Domnule Decan,

Subsemnata Pietratu Maria, studentă la anul II, Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Universității Tehnice din Moldova,
solicit să mi se acorde frecvență facultativă la cursuri în perioada octombrie-mai 2019,în scopul participării la un proiect de
reabilitare a monumentelor istorice din orașul Chișinău.
Vă asigur că,în această perioadă, îmi asum responsabilitatea de a întocmi și a urma un plan individual de studiu.

3 septembrie 2021 Pietraru

Decanului Facultății de Arhitectură și Urbanism

a Universității Tehnice din Moldova ,
domnul Dorian Diaconescu
2.Anunțul

Anunțul este o înștiințare prin care se aduce ceva la cunoștința publicului, cuprinzând informații de ordin general.

Anunț
(Nu uita, după cuvâtul ANUNȚ, nu vei pune nici un semn de punctuație!)

Esența anunțului(indicarea numelui, instituției, a hobby-ului ,data/ora/locul/evenimentul/detalii)

Persoana

Exemplu:
Anunț
În data de 24 decembrie 2021,începând cu ora 16:00, în sala de festivități a Liceului Teoretic ,,Perspectiva’’ din
satul Arionești,raionul Dondușeni,va avea loc seratade Revelion,organizată de Consiliul Elevilor.Doritorii de a
participa la sărbătoare sunt încurajați să valorifice tematica ,,Epoca medievală’’ în alegerea costumelor de
carnaval.

Enache Maria,
elevă în clasa XI-a,
președinte al Consiliului Elevilor
3.Procura
Procură – împuternicire legalizată oficial, prin care cineva poate reprezenta o persoană fizică sau juridică şi acţiona în numele ei, în
limite stabilite; act prin care se dă această împuternicire, mandat.

Procură

Sumbsemnata ...., expunerea exactă a datelor subsemnatului care împuterniceşte,

deleg/încredințez...,consemnarea precisă a datelor vizând persoana împuternicită,motivul
încredințării și condițiile de realizare.

Data Semnătura

Exemplu
Procură

Subsemnata, Raluca Bratu, elevă la Liceul Real din Chişinău, domiciliată în or. Chişinău, str. Ion Creangă, 21, ap. 213, buletin de
identitate A01234567,eliberat la 2.02.2013, de oficiul 01, încredinţez fratelui meu, Rareş Bratu,domiciliat în or. Chişinău, str. Ion
Creangă, 21, ap. 213, buletin de identitate A01234678, eliberat la 12.01.2012, de oficiul 01, să ridice suma care mi se cuvine ca salariu
pentru luna iulie 2013 de la contabilitatea Direcţiei Spaţiilor Verzi, Chişinău.

01 august 2013 Raluca Bratu

4.Invitația
Invitația este un text prin care o persoana sau o colectivitate este invitată în mod oficial la o activitate/manifestare.

Invitație
Distinsă Doamnă/Domn,

Numele instituției/persoanei/colectivului care invită,motivul invitației,menționarea evenimentului

,locul,data,ora,scopul întâlnirii
Formula de încheiere
Persoana/Funcția/Numele
Exemplu:
Invitație

Distinsă Doamnă Aliona Grati,

Membrii Cenaclului literar ,,Apostrof ’’ al gimnaziului din comuna Seliște,raionul Orhei,au onoarea de a vă invita
să participați la masa rotundă cu genericul ,,Paul Goma,acasă’’.
Prin această activitate ne propunem să-l omagiem pe scriitorul a cărui copilărie este legată de baștina noastră.
Prezența Dumneavoastră la eveniment va încuraja efortul nostru de a-l descoperi pe scriitor,conferind o
dimensiune academică activității.Evenimentul va avea loc în data de 2 octombrie 2019,în biblioteca gimnaziului,la
ora 16:00.

Conducătorul Cenaclului literar ,,Apostrof’’,

Mahu Cezar
 Tipuri de viziuni narative
Narațiunea la
Narațiunea la
persoana a III-a ,,Dinafară’’
persoana a I

Heterodiegetică Punct de vedere neutru

Homodiegetică
Naratorul este: Naratorul este: -Naratorul știe mai puțin
-omniprezent -subiectiv decât personajele sale
-obiectiv -martor al acțiunii -Se întâlnește în sec XX,
-neimplicat -necreditabil mai rar
-creditabil
-omniscient(atotșiutor)

N>P N=P N<P

-,,Toiagul Păstoriei’’ -,,Amintiri din copilărie’’ -,,Singur în fața dragostei’’
-,,Scrisoarea a III-a’’ -,,Jurnalul adolecentului miop’’