"Onache e ntruchiparea ranului moldovean, care a rezistat i a dus tora vie a

neamului prin viaa de secole. () Vedem n Onache Crbu motenitorul

continuatorilor focului din vatr, care salveaz neamul de noapte, de ntuneric,
de dispariie"
i n Povara buntii timpul tensioneaz existena uman, valurile lui tulburi
aducnd peste ciutureni destule i dificile probleme, dar, n mare, se creeaz
impresia c totui e unul suportabil i Onache Crbu se descurc cu destul
lejeritate. n genere, este de remarcat o dominant a prozei druiene socialul
nu apare, de regul, n toat complexitatea i violena sa, el este redat periferic
prin viziunea personajelor, care-l recepteaz prin grile filozofice, mitice,
existeniale. De unde i dimensiunile limitate, reducioniste ale unor fenomene
de proporii: rzboiul, foametea, colectivizarea etc., pentru c personajele
dicteaz sensurile i parametrii realitilor.
n cazul protagonitilor prozelor n discuie nregistrm cele mai dense
coincidene. Ilie Moromete i, la rndul su, Onache Crbu sunt personaje
complexe, nzestrate, avnd un mod aparte de raionament i comportament n
situaii cotidiene i n cele limit. Diferii temperamental, ei devin directori de
opinie n cadrul comunitii. i toate astea obinute ntr-o permanent ostilitate
cu destinul, cu propria familie, cu satul, cu istoria.
Onache Crbu este un spirit inventiv, este un htru. i el privete spectacolul
lumii rezemat de poart, unde ieea, deseori serile, cu "un sac de ptrnii":
"Sar de sar, o sptmn ncheiat bieii din Ciutura stteau n jurul lui
Onache i se mprteau din voia bun a lui.() Prinii flcilor ce-i
petreceau serile la Onache gseau mult nelepciune n vorbele spuse de
Crbu"
Onache Crbu posed "patima nepturilor ticluite plastic", art pe care
Ciutura nu o prea nghite: " prea era el ru de gur, Onache acela, prea era
argos () marea lui plcere era s tot arunce sgei otrvite din vrful
dealului n vale, spre sat. Ciutura ba se supr, ba nu-l mai ia n sam.()
mgarul cela de Onache face ce face i caut s pite satul tocmai unde-l doare
mai tare"
Crbu, ca i Moromete, e un lider, un ambiios, gata s se ia la har cu ntreg
satul, mai ales, cnd comunitatea i amenin identitatea spiritual-etic: "n viaa
sa Onache a avut deseori de furc cu Ciutura. De multe ori a fost nevoit s se
ridice, s lupte cu veninul, cu mrvenia celor dou sute de case. Le-a biruit de
fiecare dat cnd a fost vorba de biruit, le-a ntins pe spate aa cum i-a plcut.
De-ar fi fost mcar o singur dat s rmie btut, Onache, firete, i-ar fi luat
cmpii i nu s-ar mai fi artat prin Ciutura".