Sunteți pe pagina 1din 7

P

e
ri
o Curent Țară Trăsături Reprezentanți Opere
a
d
ă

● Promovează conceptul de om universal. ● Nicolo Machiavelii – „Principele”


● Apararea ideii de progress al civilizației umane într-o ● William Shakespear- „Hamlet”
formă ideală de umanitate.
● Dezvoltarea nelimitată a posibilită ților omului. ● Neagoe Basarab – „Învă ță turile
● Încrederea acordată rațiunii. lui Neagoe Basarab că tre fiul să u
E Theodosie” (elogii ale valorilor
● Armonia dintre om și natură .
v morale ale omului)
● Admirația față de literature antichită ții Greco-romane.
u Umanismul (sec. ● Nicolaus Olahus- „Cronicon”
Italia ● Principiul toleranței.
l XIV-XVII) (problema romanită ții poporului)
● Miron Costin- „Letopisețul Ț ă rii
M Românesc Moldovei” (demonstrarea
e latinită ții și romanită ții)
● Afirmarea rolului că rții.
d ● Dosoftei – „Psă lturii în versuri”
● Încrederea în adevă r și dreptate.
i (ideea unită ții spitiruale)
● Unitatea de origine și limbă a poporului româ n.
u ● Dimitrie Cantemir- „Descrierea
● Nararea destinului omului și al neamului.
Moldovei”

Renașterea ● Afirmarea deplină (plenară ) a omului


(sec.XIV-XVI) ●
● Cultul rațiunii, al științei.
● Ideile umanismului.
● Anti-feudalismul, dogmatism. ● Gheorghe Asachi- fondatorul
● Noua ordine socială și spirituală . Ș colii Ardelene
Iluminismul Franța
P (sec.XVII-XVIII) ● Eliberarea omului de superstiții și fanatism religios. ● Ion Budei-Deleanu- „Ț iganiada”
r ● Ideea egalită ții natural a oamenilor și a capacită ții (lupta pentru apă rarea ființei și
e rațiunii de a putea înțelege și stă pâ ni universul. afirmarea conștiinței naționale)
m ● Cuvinte-cheie: libertate, egalitate, rațiune, toleranță ,
o morală .
d ● Omul în centrul creației artistice. ● B.P. Mumuleanu
e ● Imitația naturii și a anticilor. ● C. Conachi
r ● Tendința spre ordine și rigoare. ● Gheorghe Asachi
n ● Raționalitatea actului artistic. ● Alexandru Donici- „Doi câ ini”
ă Clasicismul
Franța ● Afirmarea sensului moral și estetic al artei. ● Grigore Alexandrescu
(sec. XVII-XVIII)
● Verosimilitatea/ credibilitatea + prezența miraculosului. ● Constantin Stamati- „Neneaca,
● Poetica în genuri rezidă în neamestecarea și distincția cuconașul ei și dască lul” (critică
lor. moravurile și viciile societă ții)
● Regula unită ților de acțiune, de loc și de timp. ● Ion Heliade-Rădulescu
● Expansiunea eului individual.
● Personalitatea umană în complexitatea sa.
● Evaziune în trecut, istorie, vis, tradiție. ● Alecu Russo- „Amintiri”
● Contemplarea naturii, culoare locală . (romantismul pașoptist)
M ● Personaje din toate mediile sociale. ● Mihai Eminescu- „Luceafă rul”
o ● Erou excepțional. ● Vasile Alecsandri
d Romantismul ● Libertate totală în creație. ● Costache Negruzzi
Anglia
e (sf.sec.XVIII- ● Extinderea și îmbogă țirea limbii literare. ● Mihail Kogălniceanu
Germania
r XIX) ● Independența artei ● Alexandru Macedonski
n ● Melancolia, frenezia, fantasticum, miticul. ● George Coșbuc
ă ● Avâ ntul geniului literar în că utarea absolutului. ● Grigore Alexandrescu
● Natura- stare a sufletului. ● Ion Heliade-Rădulescu
● Circumstanțe- ireale, inventate. ● Barbu Ștefănescu Delavrancea
● Prezența eului liric în texte literare.
M Realismul Franța ● Viziune obiectivă asupra lumii. ● Ion Creangă
o (a doua ● Observația este minuțioasă , tinzâ nd spre rigoare ● George Călinescu
d jumătate a științifică . ● Camil Petrescu
e sec.XIX-primele ● Iluzia unei lumi aievea, a vieții obiective. ● Mihail Sadoveanu
r decenii ale ● Totalitatea în planul conținutului (viața în multitudinea ● Ion Druță
n sec.XX) ipostazelor sale).
i ● Tipicul (personajele întruchipează categorii umane, fiind
s prezente în situații tipice, în strâ nsă legă tură cu mediul în
t care tră iesc).
ă
Romanul realist:

● Construcție monografică literară .


● Narațiune la pers. a III-a sing., viziune „par derviere”.
● Naratorul este omniscient
● Obiectiv: „Enigma Otiliei” de George Că linescu
● Psihologic: „Ultima noapte de dragoste. Întâ ia noapte de
ră zboi” de Camil Petrescu
● De proiecție lirică /mitică : „Baltagul” de M. Sadoveanu,
Modernismul SEMĂNĂTORISM ● George Coșbuc – „Nunta
(primele Zamfirei” , „Pe lâ ngă boi”
● Pasesimul : întoarcere spre trecut, spre cronici și spre
decenii ale ● Constantin Stere
istorie, rezistența la transformă ri, atâ t pe plan literar, câ t
sec.XX-1980) ● Alexandru Vlăhuță
și în artă .
● Condamnarea prezentului.
● Idilismul: preferința pentru înfă țișarea pitorească a
satului româ nesc, considerat ca unicul depozitar al
specificului național româ nesc.
● Sentimentul dezră dă cină rii, generat de ideea că satul nu
poate fi pus pe o poziție inferioară orașului.
● Predilecția pentru scene tari, de violență .
● Personaje dominate de insincte.
● Creația popolară ocupă un rol important.
● Trecutul de luptă al poporului.
● Interesul pentru natură
● Utilizarea simbolurilor cu o bogată funție sugestivă .
● Promovarea spațiului citadin (orașul)
● Cultivarea sugestiei.
● Stă ri sufletești vagi, fluide, confuze (melancolia,
plictiseala, spaima)
● Relevarea corespondențelor tainice dintre obiecte, ● Alexandru Macedonski-
oameni, natură . „Rondelul meu” (simbolism-
● Cultivarea elementului muzical, a repetiției. instrumentalism)
Simbolismul
● Existența sinesteziei (perceperea simultană a unui ● Ștefan Petică – „Fecioare în alb”
(sfârșitul sec. Franța
asamblu de senzații) ● Dimitrie Anghel- „În gră dină ”
XIX..)
● Teme și motive: Iubirea, golul/ singură tatea, tristețea/ ● Ion Minulescu- „Romanițe
plictisul, viața tâ rgurilor, sentimentul morții. pentru mai tâ rziu”
● Muzicalitate aparte (respectarea unor cuvinte, preferința ● George Bacovia („Plumb”)
pentru versul alb)
● Accent pe să trile indefinite.
● Valorifică conceptele de reverie și nostalgie.
● Preferințe pentru culori.
● Transferul de sens.

● Reacția sufletului împotriva imitației materiale a realită ții.


● Respingerea unei lumi artificiale, mecanizate.
● Confirmarea libertă ții absolute a spiritului. ● Lucian Blaga (cel mai mare
● Transformarea unei lumi a existenței în una a culorilor și expresionist)- „Biografie;
a cuvintelor. „ Lacrima și raza!
Expresionism
● Ră sturnarea raportului om-natură în universul să u. ● A. Philippide
● Teme și motive: nevoia de transcendere; moartea; nevoia ● Tudor Arghezi
de absolut; tristețea și neliniștea metafizică ; disperarea; ● Vasile Voiculescu
aspirația spre ideal; dezagregarea eului liric; natură
halucinantă .
● Autenticitate, autonomie, estetic.
● Ana Blandiana
● Întoarcere la poeticitate.
● Ștefan Augustin Doinaș
● Se produce mutația de la exteorizare la inteorizarea
● M.Dinescu
tră irii.
● Geo Dumitrescu
● Imaginar poetic inedit, limbaj ambiguu, metafore subtile,
● N. Labiș
expresie ermetică .
Neomodernism ● Ion Negoițescu
● Nonconformism.
(apărut după Cel ● Radu Stanca
● Poezie a tră irilor intense.
de-al Doilea ● Nichita Stănescu
● Luciditate și fantezie.
Război Mondial) ● Marin Sorescu
● Orientarea că tre mit, că tre poveste.
● Grigore Vieru
● Spirit ludic, ironic, parodic.
● Nicolae Dabija
● Inovație prozodică .
● Leonida Lari
● Teme și motive: Condiția omului; forța cuvâ ntului;
● I. Hadârcă
moartea; iubirea; nostalgia după optimismul tinereții;
● Vasile Romanciuc
reflecția filozofică .

P
● Mircea Cărtărescu – „Georgica a
o
patra”
s ● Tendința spre ironie, parodie, demitizare.
● I. Pârvulescu – „Super(wo)man”
t ● Caracterul ambiguu, fragmentar, relativ al textului devine
● L. Dimov
m o premisă a multitudinii de interpretă ri posibile.
● D. Țepeneag
o ● Jocul de cuvinte, jocul intertextual, mutația sensului.
● Al. Mușina
d Postmodernism ● Eludarea ortografiei și punctuației.
● M. Nedelciu
e (1960-2000) ● Pluralitatea limbajului, a stilurilor și a punctelor de vedere
● E. Cioclea
r în textul literar.
● E. Galaicu-Păun
n ● Limbajul prozaic, apropiat de existența cotidianului
● A. Țurcanu
i ● Apariția formelor literare hibride, dispariția granițelor
● M. Pilchin
s dintre genuri și specii.
● N. Leahu
t
● D. Crudu
ă

S-ar putea să vă placă și