Zaincovschi Ana Maria, anul I, grupa 104, licență PIPP, Literatura română

Nr. Curent literar Perioada de manifestare Caracteristici Reprezentanti in Reprezentanti din Cadrul artistic
Crt. literatura universala literatura nationala (nume importante
din celelalte arte)
1 Umanismul Secolul XVI Valorifica individualitatea și Dante Alighieri, Grigore Ureche Pictura - Leonardo
creativitatea umana și in Francesco Petrarca Miron Costin da Vinci
cazul umanismului românesc Dimitrie Cnatemir
naționalismul, promovează
raționalul și știința, arta și
cultura clasica sunt în
centrul atenției.
2 Iluminismul Secolul XVIII Valorifică rațiunea, Voltaire, Denis „Școala Ardeleană” Arhitectura -
caracterul laic și anticlerical, Diderot Samuil Micu Neoclasica (Andrea
are scop didactic pentru a Gheorghe Șincai Palladio)
educa masele prin cultură, Petru Maior
combaterea dogmelor Ion Budai-Deleanu
3 Romantismul Începutul secolului XIX Exprimarea liberă a Johann Wolfgang von Mihai Eminescu Muzica - Ludwig
sentimentelor, natură Goethe George Coșbuc van Beethoven
idealizată, interes pentru
mituri, folclor, istorie; ființe
excepționale în împrejurări
excepționale
4 Realismul A II-a jumătate a sec Prezentarea autentică și Gustave Flaubert, Ioan Slavici Pictura - Gustave
XIX obiectivă a realității, critică Charles Dickens Liviu Rebreanu Courbet
asupra societății, personaje
complexe din diferite pături
sociale, limbaj simplu și clar
5 Simbolismul Sfârșitul secolului XIX Lirism, evitarea narațiunii și Stéphane Mallarmé, George Bacovia Pictura - Odilon
a descrierilor realiste, Arthur Rimbaud Alexandru Redon
respingerea prozei, sugestia Macedonski
prin simboluri, exprimarea
unor stări nedefinite
6 Modernismul Începutul secolului XX Desprinderea de tradiție, James Joyce, Virginia Camil Petrescu Muzica - Igor
inovație, mediul citadin ca Woolf Mircea Eliade Stravinsky
model de inspirație, roman
psihologic și lirism in
 Zaincovschi Ana Maria, anul I, grupa 104, licență PIPP, Literatura română

poezie, imaginea
intelectualului și expunerea
filozofică a ideilor
7 Postmodernismul Finalul secolului XX Depășirea dogmatismului și Salman Rushdie, Italo Mircea Cărtărescu Film - Quentin
(neomodernismul) a cenzurei, revenire la valori Calvino Tarantino
estetice, experimentarea și
inovația
Zaincovschi Ana Maria, anul I, grupa 104, licență PIPP, Literatura română

1. Umanismul – Grigore Ureche („Letopisețul țărâi Moldovei, de când sau descălecat țara”)
„Mulți scriitorii au nevoit de au scris rândul și povéstea țărâlor, de au lăsat izvod pă urmă, și bune și
réle, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre céle réle să să ferească și să să
socotească, iar dupre céle bune să urméze și să să învéțe și să să îndireptéze. Și pentru acéia, unii de la
alți chizmindu și însemnând și pre scurtu scriind, adecă și răposatul Gligorie Uréche ce au fost vornic
mare, cu multa nevoință cetind cărțile și izvoadele și ale noastre și cele striine, au aflat cap și
începătura moșilor, de unde au izvorât în țară și s-au înmulțit și s-au lățit, ca să nu să înnéce a toate
țările anii trecuți și să nu să știe ce s-au lucrat, să sa asémene fierălor și dobitoacelor celor mute și fără
minte. Pre acéia urmând și chizmând, măcar că să află și de alții semnate lucrurile țărâi Moldovii,
apucatu-s-au și dumnealui de au scris începătura și adaosul, mai apoi și scădérea care să véde că au
venit în zilele noastre, după cum au fost întâiu țării și pământului nostru Moldovei. Că cum să tâmplă
de sârgu de adaoge povoiul apei și iarăș de sârgu scade și să împuținează, așa s-au adaos și Moldova,
carea mai apoi de alte țări s-au descălecat, de s-au de sârgu lățit și fără zăbavă au îndireptatu. Acéstea
cercând cu nevoință vornicul 3 Uréche, scrie de zice că "nu numai létopisețul nostru, ce și cărți streine
au cercat, ca să putem afla adevărul, ca să nu mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dreptate, că
létopisețul nostru cel moldovenescu așa de pre scurt scrie, că nici de viața domnilor, carii au fost toată
cârma, nu alége necum lucrurile denlăuntru să aleagă și pre scurt scriind și însemnând de la început
pănă la domniia lui Pătru vodă Șchiopul și s-au stinsu, că de aciia înainte n-au mai scris nimenea pănă
la Aron vodă.”
În fragmentul extras din lucrarea cronicarului Grigore Ureche prezintă trăsăturile umanismului
românesc și anume predilecția pentru istorie ca știință cu scopul de a lăsa urmașilor mărturie a
trecutului. De asemenea, utilizarea limbii române lucru exclus până la momentul respectiv din scrieri,
atesta o trăsătura umanistă importantă pentru naționalism.

2. Iluminismul – Ion Budai-Deleanu („Țiganiada”)

„Păn Vlad Vodă pe țigani armează,
Asupra lor Urgia-întărâtă
Pe Sătana, ce rău le urează,
Întracea luându-ș' de drum pită,
De la Flămânda pleacă voioasa
Țigănimea drept cătră-Inimoasa.

Musă ce lui Omir odinioară

Cântași Vatrahomiomahia,
Cântă și mie, fii bunișoară,
Toate câte făcu țigănia,
Când Vlad Vodă-îi dede slobozie,
Arme ș-olaturi de moșie,

Cum țiganii vrură să-și aleagă,

Un vodă-în țară ș-o stăpânie,
Cum, uitându-și de viața dragă,
Zaincovschi Ana Maria, anul I, grupa 104, licență PIPP, Literatura română

Arme prinsără cu vitejie,

Ba-în urmă-îndrăzniră ș-a să bate
Cu murgeștile păgâne gloate,

Cum apoi, prin o gâlceavă-amară

(Căci nu să nărăvea depreună),
Toți cari-încătrò fuga luară
Lăsându-și țară vodă și corună.
Însă toate-aceste se făcură
Prin dimoneasca amegitură,

Că, măcar cel fără-asămănare

Mai rău duh dintru toate, Sătana,
Purure-în iad lăcașul său are,
Focului nestins fiind el hrana,
Dar' totuș', pe furiș', câteodată,
Răzvrătind lumea, el se desfată.”
Fragmentul ales prezintă caracteristici ale iluminismului românesc prin abordarea în mod laic a unor
evenimente reale istorice (înarmarea țiganilor de către voievod) sub forma unei epopei și critică prin
parodia idealurilor cavalerești cum ar fi eroismul și naționalismul.

3. Romantism – Mihai Eminescu („Luceafărul”)

„Tot cerul cu stele pe boltă
Se vede în tăria noaptei,
Și luna în fața albastră
Își pune mândrele covoare.

Dar singur pe-acest lumesc glob

Luceafărul strălucește,
Și ochii lui dulci, minunați,
Se uită la lumea de jos.”
In aceste Versuri poetul Mihai Eminescu evidențiază caracteristici romantice prin fascinația pentru
natură și cosmos, noaptea fiind un moment preferat de romantici, transmiterea pasiunii și a
idealismului prin ființe mistice, în cazul de față Luceafărul.
Zaincovschi Ana Maria, anul I, grupa 104, licență PIPP, Literatura română

4. Realism – Liviu Rebreanu („Pădurea spânzuraților”)

„Satul Zirin, cartierul diviziei de infanterie, se ascundea sub o pânză de fum și de pâclă, din care de-
abia scoteau capetele, sfioase și răsfirate vârfuri de pomi desfrunziți, câteva coperișe țuguiate de paie
și turnul bisericii, spintecat de un obuz. Spre miazănoapte se vedeau ruinele gării și linia ferată ce
închidea zarea ca un dig fără început și fără sfârșit.
Șoseaua, însemnată cu o dungă dreaptă pe câmpul mohorât, venea din apus, trecea prin sat și se ducea
tocmai pe front...
— Urâtă țară aveți, muscale! zise deodată caporalul, întorcându-se spre gropari și uitându-se cu necaz
la țăranul care se oprește să răsufle. Auzi?...Țara... locurile... niet frumos! adăugă apoi, arătând cu
mâna ținutul și stâlcindu-și graiul spre a se face mai înțeles.
Țăranul holbă ochii, nedumerit, cu un zâmbet umil, bolborosind ceva pe rusește.
— Nu pricepe ăsta, don' căprar, limba noastră, zice atunci un soldat, îndreptându-se din șale.
— Nici nu-i vina lor că țara-i păcătoasă, adăugă îndată cellalt soldat, proptindu-se în lopată.
Toți trei militarii priveau acuma cu mare dispreț la țăranul care, neînțelegând vorbele străine, plecă
rușinat capul în groapa cu fundul galben, adâncă de vreo jumătate de metru.”
Câteva trăsături realiste întâlnite mai sus sunt reprezentarea fidelă și detaliată a peizajului, prezentarea
personajelor din diverse clase sociale (caporal și țăran), limbaj simplu reprezentativ pentru personaje
și epocă.

5. Simbolism – George Bacovia („Plumb”)

„Dormeau adânc sicriele de plumb,
Si flori de plumb si funerar vestmint --
Stam singur în cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb

Pe flori de plumb, si-am inceput să-l strig --
Stam singur lângă mort... si era frig...
Si-i atirnau aripile de plumb.”
În poezia de mai sus George Bacovia folosește simboluri și imagini poetice pentru a exprima starea de
alienare și melancolie și sinestezii pentru transmiterea stărilor trăite de eul liric, definind astfel estetica
simbolistă.

6. Modernism – Camil Petrescu („Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”)

„Pentru mine însă aceasta concentrare era o lunga deznădejde. De multe ori seara, la popota, era
destul un singur cuvânt ca sa trezească răscoliri si sa întărâte dureri amorțite. E îngrozitoare uneori
aceasta putere a unei singure propozițiuni, în timpul unei convorbiri normale, ca sa pornească dintr-o
data măcinarea sufleteasca, așa cum din zecile de combinații cu șapte litere ale unui lacăt secret, una
singura deschide spre interior. În asemenea împrejurări, nopțile mi le petreceam în lungi
insomnii, uscate si mistuitoare. La drept vorbind însă, în astă seara nu atât discuția, care nu mai era o
simpla aluzie, mă aruncat în halul acesta de răscolire, ba era chiar prea directa ca sa mai fie atât de
otrăvitoare, cât încercarea neizbutita, pe lângă comandantul batalionului, de a obține o permisie la
Câmpulung. "Popota" unde suntem acum e într-o odaie mica, săteasca, mai sus decât toate satele
românești din munte. E abia mai mare ca o coliba, văruita în alb, cu doua paturi înguste la
perete, acoperite cu velințe vechi, si care acum ne slujesc si drept scaune de masa. O lampa de
Zaincovschi Ana Maria, anul I, grupa 104, licență PIPP, Literatura română

"gaz" da o lumina gălbuie, aproape la fel de leșinată ca a vinului, din paharele mari de apa, de
dinainte. Masa e, firește, de brad, ca la cârciumile de drum mare si acoperita cu pânza
țărăneasca. Cum fiecare ofițer are tacâmul lui de acasă, ales cu dinadins de proasta calitate, "ca se
pierde", avem dinainte o împerechere de farfurii, cuțite si pahare, adunate parca de prin bâlci. Toți cei
paisprezece ofițeri ai batalionului de acoperire suntem îngrămădiți aici si, în așteptarea cafelelor, se
continua, fără ca nimeni sa se sinchisească de fumăria în care ne găsim, discuția începuta o data
cu masa si iscata de o gazeta adusa de la aprovizionare. Întâmplarea e între cele
obișnuite, iar discuția e la fel cu toate discuțiile
literare, filozofice, artistice, politice, militare, religioase ale oamenilor
care, în saloane, în restaurante, în tren, în sala de așteptare a dentistului, "își spun părerea
lor" cu convingerea neînduplecata si matematica cu care larvele își țes în jur gogoși. ”
În fragmentul citat avem drept caracteristică a modernismului prezentarea psihologică a personajului
principal, un intelectual din mediul citadin și a părerilor sale filozofice despre diversele teme
dezbătute la popotă.

7. Postmodernism - Mircea Cărtărescu („Poema chiuvetei”)

„într-o zi chiuveta căzu în dragoste
iubi o mică stea galbenă din colţul geamului de la bucătărie
se confesă muşamalei şi borcanului de muştar
se plânse tacâmurilor ude.
în altă zi chiuveta îşi mărturisi dragostea:
- stea mică, nu scânteia peste fabrica de pâine şi moara dâmboviţa
dă-te jos, căci ele nu au nevoie de tine
ele au la subsol centrale electrice şi sunt pline de becuri
te risipeşti punându-ţi auriul pe acoperişuri
şi paratrăznete.
stea mică, nichelul meu te doreşte, sifonul meu a bolborosit
tot felul de cântece pentru tine, cum se pricepe şi el
vasele cu resturi de conservă de peşte
te-au şi îndrăgit.
vino, şi ai să scânteiezi toată noaptea deasupra regatului de linoleum
crăiasă a gândacilor de bucătărie.

dar, vai! steaua galbenă nu a răspuns acestei chemări

căci ea iubea o strecurătoare de supă
din casa unui contabil din pomerania
şi noapte de noapte se chinuia sorbind-o din ochi.
aşa că într-un târziu chiuveta începu să-şi pună întrebări cu privire la sensul existenţei şi obiectivitatea
ei
Zaincovschi Ana Maria, anul I, grupa 104, licență PIPP, Literatura română

şi într-un foarte târziu îi făcu o propunere muşamalei.

... cândva în jocul dragostei m-am implicat şi eu,
eu, gaura din perdea, care v-am spus această poveste.
am iubit o superbă dacie crem pe care nu am văzut-o decât o dată...
dar, ce să mai vorbim, acum am copii preşcolari
şi tot ce a fost mi se pare un vis.”

Poezia ilustrează postmodernismul în poezie prin folosirea ironiei, intertextualității și absurdității

pentru a crea o poveste neașteptată despre obiectele casnice, explorând identitatea și subiectivitatea
acestora într-un mod inovator și ludic. Textul aduce împreună elemente cotidiene și motive romantice,
subminând așteptările tradiționale și îmbinând diverse stiluri pentru a oferi o perspectivă subiectivă și
provocatoare.
Zaincovschi Ana Maria, anul I, grupa 104, licență PIPP, Literatura română

Bibliografie
Suportul de curs: Învățământ Primar, Literatura Română de Vasile Molan și Lavinia Bănică
Grigore Ureche „Letopisețul țărâi Moldovei, de când sau descălecat țara”
Ion Budai-Deleanu „Țiganiada”
Mihai Eminescu „Luceafărul”
Liviu Rebreanu „Pădurea spânzuraților”
George Bacovia „Plumb”
Camil Petrescu „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”
Mircea Cărtărescu „Poema chiuvetei”