Curentul literar Definiția Trăsături Reprezentanți Opere

Umanismul Pe teritoriul țării noastre,
sec.XVI-XVII umanismul se dezvoltă destul
de târziu (sec XVII) odată cu
apariția primilor cărturari
cunoscători ai culturii
antichității, a limbilor latină,
greacă și slavonă.
 - originea latina a poporului și a limbii
române;
 - continuitatea existenței acestui popor
pe teritoriul românesc;
 - unitatea tuturor romanilor din
provinciile românești;
 - rolul civilizator al tipariturilor;
 - forța educativă a istoriei;
 - credința în adevăr și documente;
Grigore Ureche ,,Letopisețul Țării Moldovei’’
Grigore Ureche este primul cronicar care
Miron Costin simte nevoia de a respecta adevarul forțelor
consemnate „ca sa nu ma aflu scriitoriu de
Ion Neculce cuvinte desarte, ci de dreptate”.
Cronica oglindește orânduirea feudală din
prima jumatate a sec XVII al marii
boierimi.
Preconizează pentru Moldova o cârmuire
dupa pravilă, adică dupa legea scrisă „pe
Moldova este acest obiceiu de pier far-de
munca, far-de judecata, far-de leac de
vina.”.

 - dorința de a salva oamenii de

ignoranță.

Clasicismul Clasicismul este curentul literar -
sec.XVII-XVIII artistic ale cărui principii au
orientat creația artistică
europeană între secolele al
XVII-lea și al XVIII-lea.
Clasicismul aspiră să reflecte
realitatea în opere de artă tocmai
pentru a-l ajuta pe om să atingă -
idealul frumuseții morale.
Iluminismul Iluminismul a stat în serviciul
sec. XVIII idealului național și a contribuit
în mod fundamental hotărâtor
prin demersul la istorie, la
istoria limbii și a poporului.
rațiunea, ca element definitoriu al
omului, care primează asupra
sentimentului;
- personajele sunt de regulă regi sau
reprezentanți ai aristocrației, fiind
reprezentați în odă, imn, poem epic,
tablou istoric, tragedie;
au un puternic caracter moralizator,
educativ;
- scriitorul clasic este dominat de
rațional, fiind întotdeauna lucid,
lipsit de fantezie, prudent.
- militează pentru emanciparea
poporului prin cultură;
- încurajează tratarea problemelor
sociale in literatură.
-generează o literatură cu caracter
moralist.
Ion Luca Caragiale, Ioan În comedia „O scrisoare pierdută”, se găsesc
Slavici, Ion Creangă sau regulile celor trei unități de timp și anume:
Ion Budai Deleanu. Ca și Unitate de acțiune – un singur fir epic;
specii literare clasice Unitate de loc – întreaga acțiune se
amintim: oda, satira,
desfășoară în același spațiu; Unitate de timp –
epistola, comedia, fabula,
acțiunea se desfășoară pe parcursul a 24 de
epopeea, epigrama, idila
și pastorala. ore.
Dinicu Golescu ,,Țiganiada’’ Ion Budai – Deleanu
Ion Budai-Deleanu ste un Don Quijote al nostru, glumă şi
Chesarie Râmniceanul satiră, fantasmagorie şi scriere înalt
Leon Gheuca simbolică, ficţiune şi critică a ei”.
Romantismul În literatura română,
sec.XIX romantismul apare la mijlocul
secolului al XIX-lea, însă, spre
deosebire de celelalte țări, el nu
ia naștere ca o reacție
împotriva clasicismului.
Romantismul românesc a
asimilat principiile estetice ale
celui european, cristalizându-se
ca o largă mișcare de
redeșteptare națională.
Realismul este un curent literar care se
sec.XIX manifestă în secolul XIX,
având ca principiu de
bază reflectarea credibilă,
verosimilă a realității în
datele ei esențiale, obiective.
Sămănătorismul Sămănătorismul este un
sec.XX curent ideologic și literar
constituit la începutul secolului
al XX-lea  La apariția
sămănătorismului a contribuit
și interesul crescând care s-a
-evadarea din realitate se face prin vis ori Mihai Eminescu Mihai Eminescu – Opere: „Luceafărul”,
somn (mitul oniric) într-un cadru nocturn Vasile Alecsandri „Scrisoarea I”, „Scrisoarea II”, „Scrisoarea
sau exotic; Costache Negruzzi III”, „Floare Albastră”, „Făt-frumos din
-promovează inspiraţia din tradiţie, George Coșbuc lacrimă”, „Epigonii”, „Glossă”, „Sărmanul
folclor, trecutul istoric al neamului; Octavian Goga Dionis”, „Dorință”, „Geniu pustiu”, „Lacul”,
-acordă o deosebită importanţă Alexandru Macedonski „Memento Mori”
sentimentelor omeneşti, în special iubirii, B.Șt.Delavrancea
trăirile interioare sunt armonizate cu Ion Heliade Rădulescu
peisajul naturii ocrotitoare; Alecu Russo
-personajele romantice nu sunt dominate
de raţiune, ci de imaginaţie şi trăiri
intense;
-defineşte timpul şi spaţiul ca fiind
nemărginite, ca proiectare subiectivă a
spiritului uman.
- naratorul omniscient;  I.L.Caragiale Ion Luca Caragiale cu „O scrisoare
-stil impersonal și sobru; Ion Creangă pierdută”
-verosimilitate; loan Slavici Ioan Slavici cu „Moara cu noroc”
-personajele sunt caractere umane Liviu Rebreauu, Mihail Sadoveanu cu romanul „Baltagul”
eterne; Hortensia Papadat- Liviu Rebreanu cu opera „Ion”
-tipizarea ca mijloc de generalizare a Bengescu George Călinescu cu „Enigma Otiliei”
fenomenelor vieții într-o formă concretă George Călinescu Marin Preda cu romanul „Moromeții”
interesul pentru descrierea mediului, Marin Preda
stabilindu-se o legatură direct între
acestea și individ;
-specii narative preferate(drama și
comedia).
-paseismul, întoarcerea spre trecut și Alexandru Vlahuță Nicolae Iorga ,,Constantin Brâncoveanu’’
condamnarea prezentului; George Coșbuc ,,Doamna lui Ieremia’’
-idilismul, sau preferința pentru Duiliu Zamfirescu Ștefan Octavian Iosif ,,Doina’’ este o
înfățișarea pitorească a satului Ștefan Octavian Iosif capodoperă a liricii sale care îmbină două
românesc; Emil Gârleanu, tendințe: sentimentalismul minor (prin
-sentimentul dezrădăcinării; Ion Agârbiceanu, întoarcerea spre trecut, folclor, tradiție,
 manifestat în acea perioadă față
de problema țărănească.
Principalul teoretician al
acestui curent a fost N. Iorga.
Simbolismul Simbolismul este curentul literar
sec. XIX-XX potrivit căruia valoarea fiecărui
obiect sau fenomen din lumea
înconjurătoare poate fi
exprimată și descifrată cu
ajutorul simbolurilor.
Expresionismul Acesta este caracterizat de
sec. XX prezentarea lumii din
perspectivă strict subiectivă,
distorsionată intenționat,
pentru a crea momente
emoționale care să transmită
idei și stări de spirit.Artiștii de
origine expresionistă caută să
indice înțelegerea lumii prin
propria lor perspectivăsau
experiență emoțională
comparată cu înțelegerea
"obișnuită" sau rațională a
lumii materiale.
-predilecția pentru scene tari, de Mihail Sadoveanu peisaj) și muzicalitatea de tip simbolist.
violență; Liviu Rebreanu.
-trecutul de luptă al poporului;
-interes pentru natură.
-folosirea simbolurilor, care exprimă George Bacovia George Bacovia “Plumb”; “Amurg violet”;
corespondente între diferite elemente ale Ion Minulesu “Decor”; “Scântei Galbene”; “Cu voi”;
universului; Alexandru Macedonski “Comedii în fond”; “Stanțe burgheze”.
-cultivarea sugestiei; Ion Minulescu ,,Romanța celor trei romanțe”;
-muzicalitatea prin aliterație și asonanță; “Romanța celor trei corăbii”; “Ultima oară”.
-sinestezia este folosită ca modalitate de a
reda imagini artistice diferite în aceeași
structură;
-întrebuințarea versului liber;
-prezența estetica urâtului.
-nevoie de absolut, aspirația spre ideal; Lucian Blaga Lucian Blaga ,,Eu nu strivesc corola de minuni
-căutarea unei realități spirituale; T. Arghezi a lumii’’
-cautarea originalului, a increatului, a Adrian Maniu
ineditului; Vasile Voiculescu
-reîntoarcerea la primordial, la origini,
la universul mitic;
-tragismul existențial surprins și depășit
odată ce ființa reușește să atingă
absolutul, prin spiritualizarea trairilor,
acestea devenind cosmice, metafizice;
-teme și motive predilecte: tristețea și
neliniștea metafizică, disperarea,
absența, neantul, moartea, dezagregarea
eului, natura halucinantă;
-categorii estetice cultivate: fantasticul,
macabrul, grotescul, miticul;
-limbajul este uneori violent, șocant.
Ermetismul Este curentul literar caracterizat
sec. XX de caracterul neînțeles, ermetic al
unei opera literare. Ca trăsătură
pricipală, ermetismul folosește un
limbaj extrem de incifrat,
intelectualizat, care de cele mai
multe ori este de neînțeles,
ermetic.
Postmodernismul Se caracterizează prin jocul cu
sec. XX- XXI formele, convențiile, temele și
motivele deja existente, e o artă
combinatorie, a citării și punerii în
dialog a unor forme eterogene ca
stil și timp. Cititorul este conștient
că totul s-a scriss, că nu-I rămâne
decât jocul cu fragmentele
culturale pe care le
resemantizează.
-abaterea de la normele discursului Ion Barbu ,,Riga Crypto si lapona Enigel’’ - balada în
tradițional; spirit modern, construită pe ideea
-tinde mai mult spre simboluri orignare; incompatibilității spirit-materie, creat-
-logica internă a poeziei e obscură; increat, apolinic-dionisiac.
-podurile între srofe sunt suspendate, e o
transmisiune fără continuitate.
-se estompează granițile tradiționale Mircea Nedelciu Mircea Nedelciu –: “Zmeura de câmpie”,
dintre genuri și specii literare; Mircea Cărtăescu “Nora” sau “Balada zânei de la Bâlea Lac”,
-trecerea la proza autoreflexivă; “Tânguire de mior”
-eliberarea fanteziei și împrumutarea Mircea Cărtărescu – “Florin scrie un roman”,
limbajului familiar; “Enciclopedia zmeilor”, “Mendebilul”, “O
-amestecul de narativitate și lirism în motocicletă parcată sub stele”, “Rem”.
poezie;
-oralitatea expresiei;
-desolemnizarae discursului;
-valorificarae prozaismului (banalului);
-mitologizarea ostentativă a lucrurilor
comune;