DEFINIRE TRĂSĂTURI REPREZENTANȚI

Mișcare spirituală care stă la baza Renașterii,  Admirația față de antichitate: creațiile antice devin
apărută în Italia în secolul al XIV-lea și care s-a extins modele, surse de inspirație pentru scriitorii umaniști; Miron Costin
UMANISM
(1301-1600)

în mod progresiv în Europa apuseană până în secolul  Idealul uman este reprezentat de omul universal Grigore Ureche
al XVII-lea. Ea este marcată de reîntoarcerea la textele (multilateral); Ion Neculce
antichității greco-romane, care servesc ca modele ale  Armonia dintre om și natură; Dimitrie Cantemir
modului de viață, de gândire și de creație artistică.  Încredere în rațune, în libertate, demnitatea și
perfectibilitatea umană;
Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii este o mișcare  Emanciparea poporului prin cultură; Ion Budai-Deleanu,
ILUMINIS

ideologică și culturală, antifeudală, desfășurată în  Susține răspândirea culturii prin școli și lucrări de Samuil Micu,
(1688-)

perioada pregătirii și înfăptuirii revoluțiilor din sec.

M

popularizare; Petru Maior,

XVII-XIX în țările Europei.  Mișcare cu caracter laic, anticlerical; Gheorghe Șincai
 Promovează raționalismul;
Clasicismul este un curent literar ce apare în Franța, între  Rațiunea domină sentimentele, caracterul moralizator
CLASICISM

secolul XVII și XIX. acordând importanță unor specii

(1601-1900)

Pașoptismul reprezinta o miscare ideologică ce se
caracterizează prin coexistența mai multor curente
PAȘOPTISM
literare Boileau
corespunzătoare: fabula, satira, comedia, tragedia; La Fontaine
 Unitate de timp, loc și acțiune (un singur cadru, timp Jean Racine
scurt, maxim 24h, un singur plan);
 Frumosul se confundă cu adevărul, esteticul și eticul;
 Până atunci nu existau decât scrierile religioase, scrierile
istorice ( cronicarii) şi traduceri; Vasile Alecsandri

literare, printre care iluminism, preromantism, dar mai  Termenul de literatură nu era clar definit la noi Costache Negruzzi
(1840-1860)

ales romantism, clasicism, realism incipient. (cuprindea texte istorice, de geografie, filosofice etc.); Ion Heliade-
Un moment important în pașoptism îl constituie  Se urmărea sincronizarea literaturii române cu cea Rădulescu
apariția revistei Dacia literară (1840) și articolul europeană; Alecu Russo
Introducție, publicat în primul număr al revistei de  Stilul romantic era amestecat cu cel clasic; Grigore
către Mihail Kogalniceanu și care reprezintă Alexandrescu
manifestul literar al romantismului românesc.
 Romantismul se constituie ca mişcare artistică la  Introduce noi categorii estetice: urâtul, grotescul,
sfârşitul secolului al XVIII-lea în Anglia şi Germania, macabrul, fantasticul;
iar în secolul al XIX-lea în Franţa. S-a extins în toată  Aspirația spre originalitate;
ROMANTISM

Europa şi aproape în toate ţările lumii.  Libertatea formelor; Mihai Eminescu

(1780-1850)

Curentul a fost anticipat de pre-romantism și a  Inroducerea de noi specii: drama romantică, meditația, Titu Maiorescu
afirmat specificul naţional, mai ales în Anglia, poemul filozofic, nuvela istorică; Ion Creangă
Germania, Italia.  Cultivarea specificului național prin istorie, folclor, Ion Luca Caragiale
Un moment important îl constituie apariția natură; Ioan Slavici
Societății Junimea, în 1863-1864, la Iași și a revistei
Convorbiri literare, în 1867, sub egida lui Titu
Maiorescu.
Realismul a pătruns în literatura română odată cu  Reprezentarea veridică a realității;
romantismul şi clasicismul, de aceea începuturile  Obiectivitatea scriitorului; Lev Tolstoi
Personaje tipice în împrejurări tipice;
(1801-1900)
REALISM

realismului românesc sunt marcate de co-prezenţa  Charles Dickens

celorlalte două curente literare.  Lipsa idealizării; Gustave Flaubert
Realismul românesc a fost mai întâi ancorat în  Atitudine critică față de societate; Stendhal
istorie, conform interesului romantic pentru trecut,  Stil sobru și impersonal; Ioan Slavici
şi nu în aspecte sociale contemporane autorului,
conform specificului său.
Parnasianismul a apărut ca o reacție (neo-clasică) la  Afirmă autonomia esteticului;
PARNASI

romantism, cultiva expresia impersonală, descriptivă, Se cultivă o poezie culturală, rece, obiectivă, cu structuri
ANISM

 Ion Pillat
(x)

ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice, dar savante; Ion Barbu

și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de  Descrierile din natură surprind pitorescul, puritatea Austin Dobson
virtuozitate formală. liniilor, transparența culorilor;
 Simbolismul a fost o mișcare artistică și literară de  Respingerea banalului;
la finele secolului XIX, care se  Cultivarea simbolului;
opunea naturalismului și parnasianismului, potrivit  Folosirea forţei de sugestie, care sa exprime legăturile Alexandru
SIMBOLISM

căreia, valoarea fiecărui obiect și fenomen din lumea dintre lucruri prin intermediulsenzaţiilor coloristice,
(1880-1900)

Macedonski
înconjurătoare poate fi exprimat și descifrat cu muzicale, olfactive; Dimitrie Anghel
ajutorul simbolurilor.  Obsesia culorilor; George Bacovia
Adesea, se consideră că poeți ca Charles  Preferința pentru mediul citadin; Ion Minulescu
Baudelaire, Arthur Rimbaud și Paul Verlaine fac parte  Muzicalitatea versurilor;
din acest curent, dar Stephane Mallarmé e cel care îl  Teme și motive predilecte: iubirea, nevroza, melancolia,
încarnează cel mai bine în poezie. misterul, singurătatea etc.;
Modernismul este o mișcare culturală, artistică și  Ermetism (limbaj încifrat);
ideatică care include artele vizuale, arhitectura, muzica  Ambiguitatea exprimării;
și literatura progresivă care s-a conturat în circa trei  Utilizarea limbajului neologic și tehnic;
decenii înainte de anii 1910-1914, când artiștii s-au  Sintaxă contorsionată a propoziției și a frazei;
Lucian Blaga
revoltat împotriva tradițiilor academice și istorice  Sinceritate, coborârea poeziei în realitatea concretă,
MODERISM
(1880-1920)

Tudor Arghezi
impuse și considerate standard ale secolelor anterioare. apropierea ei de contingent;
Ion Barbu
Unii istorici ai artei împart secolul al XX-lea în  Fragmentarism (discontinuitate – la nivelul expresiei şi
Franz Kafka
perioada modernă și cea postmodernă, pe când alții le limbajului);
Marcel Proust
văd ca două perioade ale aceleiași ere artistice.  Se face apel la funcția simbolică a limbajului, apar
simboluri personale;
 Noutatea metaforei;
 Înnoiri prozodice: vers liber, măsură variabilă;
 Îmbinarea în imagini a concretului cu abstractul;
 Avangardismul literar reprezintă un fenomen radical Dadaism
care îṣi are originile în primele decenii ale secolului al  Inițiat la Zurich de Tristan Tzara;
XX-lea. Conform DEX, cuvântul „avangardă” este  Modelul de creație propus era decuparea cuvintelor
definit ca fiind „grup sau detașament de ostași care dintr-un articol, amestecarea lor și aranjarea la
merge în fruntea unei trupe în mișcare, deschizându-i întâmplare (astfel se înlocuia imaginația creatoare cu
AVANGARDISM

Tristan Tzara
drumul”. Astfel, observăm faptul că avangardismul poezia involuntară);
(1916-1921)

Marcel Iancu
literar păstrează o parte din semantismul iniţial, Constructivism
Tudor Arghezi
întrucât această miṣcare artistică se caracterizează prin  Susținea corespondența perfectă dintre tehnologia
Constantin Brâncuși
curaj, energie, ţinând cont de faptul că dinamitează modernă și artă;
Geo Bogza
orice ṣablon sau tipar în procesul de creaţie.  Promovează libertatea absolută de creație fără norme
Gellu Naum
tradișionale;
Suprarealism
 Starea pură de creație este visul;
 Tehnica de realizare a artei este transcrierea rapidă a
propozițiilor și frazelor dictate spontan de subconștient;
Tradiţionalismul este o orientare, din prima jumătate  Apărarea românsmului;
TRADIȚIONALISM

a secolului XX, a literaturii române către folclor, către  Conservarea specificului național;
civilizaţia rurală, către ortodoxie, în tematica  Păstrarea ortodoxismului; Vasile Voiculescu
(1880-1910)

operelor literare.  Tradiția este înțeleasă ca o sumă de valori expuse Lucian Blaga
Se opune modernismului, în calitatea lui de pericolului alterării și degradării venite din partea Cezar Petrescu
orientare spre tendinţele noi din arta occidentală. culturii occidentale; Ion Pilat
Tradiţionalismul apare drept continuare a direcţiei
inaugurate de „Dacia literară” şi continuată de
Junimea, în conformitate cu specificul secolului XX.
Neomodernismul este un curent ideologic, literar, d  Se produce o revigorare a poeziei;
NEOMODERNIS

efinit de spiritul creator postbelic, caracterizat prin 

Gellu Naum
respingerea formelor grave şi prin redarea temelor
(1960-1980)

Nichita Stănescu
grave într-o manieră ludică, de joc, ce ascunde însă
M

Marin Sorescu
tragicul.
Literatura neomodernistă este definită printr-un
imaginar poetic inedit, limbaj ambiguu, metafore
subtile şi expresie ermetică.
POSTMODERNISM Postmodernismul este un curent literar care atinge  Deschiderea poeziei către real, cotidian, poezia care
apogeul în literatura română prin activitatea scriitorilor coboară în stradă totul a fost spus deja, nu mai este nimic
din anii ’80. Astfel, postmodernismul se afirmă
(1980-prezent)
nou => se reia totul în mod ironic, critic, ludic;
începând cu anul 1980 și se manifestă până în zilele
noastre, fiind complementar modernismului. Termenul
de postmodernism este unul extrem de complex și de
controversat, tocmai de aceea definirea sa a reprezentat
pentru critica literară o adevărată provocare, fiind
generate adesea dezbateri în jurul acestui concept.