Sunteți pe pagina 1din 1

De demult..

Octavian Goga Octavian Goga, socotit ,,intaiul mare poet din epoca moderna", ,,dupa Eminescu si Macedonski", ,,poet national totodata si pur ca si Eminescu"( G. Calinescu), este o personalitate marcanta a liricii transilvanene de la inceputul secolului XX. Poezia,, De demult.." face parte din volumul ,,Ne cheama pamantul" fiind reprezentativa pentru universul liricii lui Octavian Goga printr-o serie de trasaturi : romantismul mesianic, tonalitatea elegica, imaginea satului stapanit de jale, suferintele unei comunitati asuprite, sentimentul instrainarii, arta portretului(preotul). Opera este o elegie inspirata din realitatile satului transilvanean de la inceputul secolului XX. Tema este nationala si sociala: imaginea satului stapanit de jale, nefericirea tragica a unei comunitati exprimata intr-o scrisoare. Poetul construieste o monografie lirica a satului transilvanean vorbind in numele colectivitatii prin intermediul lirismului obiectiv. Titlul este format dintr-o constructie adverbiala ,,De demult .." care sugereaza evocarea, rememorarea unor fapte si a unor personalitati. In acelasi timp, adverbul narativizeaza fiind si un element constitutiv al cronotopului. Versul de incipit ,,Tot mai rar s-aud in noapte clopotele de la strunga " are rolul de a institui o atmosfera de taina, intarita de regimul nocturn. Incipitul (de tip captatio benevolentiae) orienteaza lectura cititorului si asigura intrarea treptata in starea lirica. Atat titlul cat si incipitul fac parte din recuzita romantica. Prima secventa aminteste prin subtema si prin portretul moral al preotului de clasicismul romanesc, in cadrul caruia a fost valorificata gandirea crestina, familiara preotului de la Rasinari. Versurile similarizeaza cina cea de taina. Preotul satului, care scrie plangerea in numele juzilor, deci al colectivitatii, este un factor de mobilizare a constiintelor si un depozit al nadejdilor. Secventa a doua valorifica stilul epistolar, tot de natura clasicista. Formula de inceput, continutul si formula de final amintesc de rigoarea formala impusa de clasicism. Patru juzi se adreseaza autoritatii statale supreme, imparatul, denuntand nedreptatile, abuzurile, uciderea cu sobrietate spre a-i cere sa faca dreptate. Sfarsitul epistolar are caracter profetic, aceasta fiind scrisa in ziua de Sf. Ilie, prorocul pedepsitor, cel revoltat impotriva stapanirii. Componenta patriotica si atitudinea acestor figuri apartin romantismului, iar tonalitatea de jale si revolta confera timbrul liric specific lui Octavian Goga. Secventa a treia este o prelungire a celei de-a doua secventa, fata de care aduce elemente de opozitie. Imaginarul nocturn ii ia locul cel diurn, care ca spatiu al recluziunii i se opune fereastra, simbol al deschiderii si al perspectivei. Secventa a patra contine ultimul episod din ceremonialul trimiterii mesajului la imparat. Elementele traditionale, cuvintele care denumesc functii si grade, ritualul despartirii redat cu ajutorul unor cuvinte si structuri lingvistice cu valoare simbolica sustin tonalitatea mesianica si contribuie la reconstructia unei biografii afective a neamului romanesc. Discursul liric este construit la persoana a III-a si sugereaza absenta intimitatii si tendinta de generalizare proprie clasicismului. Eul liric are capacitatea de disimulare vorbind in numele unei colectivitati reprezentata simbolic . Poezia are 34 de versuri organizate in 17 distihuri. Versurile cu sonoritati folclorice sunt construite in metru de 16 silabe, cu rima imperecheata si ritm iambic, specific tonului nostalgic al textului. Opera ,,De demult ..", de Octavian Goga ilustreaza modul particular, in care literatura romana a topit, intr-un creuzet unic, trasaturile clasicismului si ale romantismului. Neoromantica prin caracterul evocator, mesianic si profetic, prin profunzimea si autenticitatea trairilor, prin componenta patriotica si revoluta, prin tonul elegiac, prin cultivarea imaginii poetului angajat, ea ramane, insa, clasica prin viziunea morala si monografica a satului transilvanean, prin armonia discursului cu inflexiuni folclorice.