Tema si viziunea despre lume Mihai Eminescu reprezinta pentru literatura romana un element de referinta, iar pt.

literatura universala unul dintre marii romantici.Creatia sa de referinta este poemul ,,Luceafarul”, aparut in 1883 si considerat o sinteza a liricii eminesciene. Tema principala este una evident romantica si exprima problematica omului de geniu in raport cu omul comun, idée filozofica preluata de la Schopenhauer. Imaginea geniului eminescian este ,,Luceafarul”, vazut ca fiinta superioara, nemuritoare, dar lipsita de sentimente si implicit de iubire si noroc.Din aceasta tema generala deriva subtema romanului evidentiata prin iubirea incompatibila dintre 2 fiinte ce apartin unor lumi diferite: ,,Luceafarul”-exponentul lumii superioare si fata de imparat- cel al lumii comune. D.p.d.v.structural poezia prezinta trasaturi clasice, find constituita din 98 strofe, 4 parti si 2 planuri(cel uman terestru si cel universal cosmic). O alta trasatura a romantismului este data de imbinarea genurilor literare, poemul prezentand atat trasaturi ale liricului, cat si ale epicului si ale dramaticului.Incipitul poemului este epic, poetul apeland la o formula de basm-,,A fost odata ca –n povesti/ A fost ca niciodata”, prin care dovedeste caracterul simbolic al cuplului prin lipsa coordonatelor spatio-temoporale exacte.Pe de alt parte inceputul de basm pregateste intrarea in scena a personajului feminin, fata de imparat.Versurile urmatoare fac o descriere a fetei , unicitatea acesteia find scoasa in evidenta prin originile vagi si necunoscute:,,Din rude mari imparatesti” si prin comparatia cu astrele si fecioara Maria :,,Cum e fecioara intre sfinti /Si luna intre stele”, iar frumusetea fizica este data prin forma populara a superlativului absolut,,o prea frumoasa fata”. Caracterul romantic este dat si prin motivele utilizate, astfel in prima parte apare motivul visului si al oglinzii ca forma de comunicare intre cei 2 indivizi,,El tremura-n oglinda/ Caci o urma adanc in vis/De suflet sa se prinda”.In aceeasi categorie romantica se inscrie si utilizarea procedeului antitezei, astfel,,Luceafarul”, ca fiinta superioara se metamorfozeaza in cele doua elemente extreme:inger si demon.In ipostaza angelica, ca fiu al luminii, ,,Luceafarul “ se naste din cer si mare, iar in ipostaza demonica, ca fiu al intunericului se naste din alte doua elemente opuse(extreme), soare si noapte.Ca dovada ca in nelimitarea lui i se impun niste limite, iar metamorfoza incearca o apropiere prin infatisarea de fata de imparat, dar efectul este cel de respingere,,ochiul tau ma-ngheata…./privirea ta m-

devenind exponentul lumii commune. iar pe de alta parte poate insemna razgandirea fetei si regretul de al fi refuzat pe Luceafar. Romantismul romanului este sustinut si de partea a treia.Cai de mii de ani .. de Luceafarul din cer/m-a prins un dor de moarte” reprezinta cheia de intelegere a poemului. Constantin Noica sustine ca versurile . devenita Catalina... fata pare sa inteleaga imposibilitatea atingerii absolutului in iubire. …………………… Partea a doua apartine planului uman terestru si prezinta idila dintre Catalin si Catalina ...deoarece trebuie sa cantareasca cele 2 forme de iubire propuse de Catalin si Luceafar. ce cuprinde calatoria Luceafarului la Demiurg. afirmand:.Daca nu stii ti-as arata/din bob in bob amorul”. Catalin este exponentul lumii comune ilustrat in trasaturi precum: indrazneala -.viclean copil de casa”. dovedindu-si caracterul superior.. intuitia . Fata de imparat actioneaza actioneaza aici ca o fiinta instinctuala careia ii este frica de necunoscut si de moarte.. Dorul de Luceafar devine astfel dor de moarte si aceasta sintagma are o dubla semnificatie:pe de o parte exprima un dor extrem.inca de mic/te cunosteam pe tine/si guraliv si de nimic/te-ai potrivi cu mine”.O.Finalul primei parti aduce acceptul Luceafarului de a se sacrifice in numele iubirii.aprinde”.in veci il voi iubi/ si-n veci va ramanea departe”. a-si cere dezlegarea de nemurire si ilustreaza planul universal cosmic. dragostea pt. acceptandu-l astfel pe Catalin cu care sesizeaza compatibilitatea:. Cu toate acestea insa.. iar viziunea este una romantica.baiat din flori si de pripas/ dar indraznet cu ochii”. el e un ritual plin de gingasie si prezinta fetei o alta ipostaza a iubirii : cea tangibila. pt. Fata de imparat. Romantismul esre insa evidentiat si prin antiteza sugerata intre Catalin si Luceafar. isi pierde unicitatea. In lumea sa instinctuala Catalin contrazice prin vorbe si gesturi. Apartenenta la romantism este evidentiata de povestea de dragoste dintre cei doi pamanteni si in special de scenariul de dragoste pe care il propune Catalin ca alternativa la iubirea Luceafarului..Daca cel de-al doilea apare in prima parte ca fiu al luminii si al intunericului..Catalin acu-i acu/ ca sa-ti incerci norocul”. dar dobandeste in schimb o latura rationala.In schimb ii cere Luceafarului sacrificiul suprem. desi foloseste un limbaj comun. portretul pe care il face vocea naratorului.Tu te coboara pe pamant/ Fi muritor ca mine”. si viclenie specifica oricarei fiinte comune . Descrierile de la inceputul partii a treia redau o viziune eminesciana aupra lumii……………… zborul Luceafarului este unul intergalactic.

ce inseamna deasupra mergator. sau . dar de aceasta data ii cere lucruri posibile:.Petru Cretea considera ca ultimile cuvite din poem sunt neverosimil de straine firii sale si par adresate cand fetei. plasand omul superior intr-o poveste de dragoste incompatibila cu o fiinta ce apartine lumii commune.. apropierea de fata il inalta si pe Catalin. . Simbolurile centrale sunt : Luceafarul caruia I se atribuie nemurirea si indiferenta. care a preluat ceva din tonul initial al fetei.. Descrierile sunt antitetice:.Eminescu utilizeaza aici principiul latinesc . care acum pare sa aiba un nou discurs. Strofa cheie este bazata pe o relatie de opozitie intre omul superior si omul comun. dar discursul sau este unul argumentat.treceau/in tot atatea clipe”. cand Luceafarului.eu in lumea ma simt/nemuritor si rece” Consider ca tema si viziunea despre lume este una evident romantica. Luceafar chipul din castel devine chip de lut.Dialogul dintre Luceafar si Demiurg este unul dramatic.Mircea Cartarescu afirma ca poemul Luceafarul este in definitive un poem al somnului. parea un fulger neintrerupt/ratacitor prin ele”. si fata de imparat careia I se atribuie norocul si ferucirea..Catalin si Catalina devin acum in mod symbolic cuplul de indragostiti.. In primul rand viziunea romantica este sustinuta de tema iubirii si de motivul fundamental al visului.in secventa finala vorbeste ca un barbat indragostit.pentru a-mi da in schimb/ o ora de iubire” Demiurgul apare doar ca voce ce refuza .. visatoarea. iar alegerea fetei il determina sa afiseze o atitudine de superioritate specifica geniului . poetul alege tema geniului.Pt. Eminescu imagineaza aici o calatorie ce pleaca din lumea creata inspre cea increata. Luceafarul ca simbol al omului de geniu primeste un nume simbolic: Hyperion”. In partea IV-a reapare imbinarea planurilor si o ultrima infruntare intre cele 2 lumi. traind in cercul vostru stramt…. o clipa de iubire . Eroul lui este fara indoiala Catalina.Ei au doar stele cu noroc/Si prigoniri de soarte/Noi nu avem nici timp nici loc/Si nu cunoastem moarte”.patrunde in codru si in gand/norocu-mi lumineaza”Acelasi Constantin Noica afirma ca in finalul poemului..nu e nimic si totusi e/o sete care-l soarbe”.Luceafarul”se intampla un lucru paradoxal : lumea de jos vine sa salveze imaginea marelui geniu. a caror iubire este protejata de simbolul florilor de tei.. iar locul demiurgului pare sa fie asemanat cu cel al haosului primordial regasit si in Scrisoarea I. astfel eroul este dispus sa renunte la tot pt. Apare o ultima invocare a Luceafarului .carpe diem’. setea echivaland aici cu setea de cunoastere..

. Asadar poemul eminescian este un poem al vocilor. cerand Demiurgului . cuprinzand vorbirea poetului in diferite registe lirice . . indiferenta si ratiune. cu toate acestea poarta insemnele geniului: singuratate.o alta soarta”.Pe de alta parte simbolul Luceafarului este unul clar. ilustrand imaginea geniului prin Hyperion ce nu vrea sa se adapteze.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful