Tema si viziunea despre lume Mihai Eminescu reprezinta pentru literatura romana un element de referinta, iar pt.

literatura universala unul dintre marii romantici.Creatia sa de referinta este poemul ,,Luceafarul”, aparut in 1883 si considerat o sinteza a liricii eminesciene. Tema principala este una evident romantica si exprima problematica omului de geniu in raport cu omul comun, idée filozofica preluata de la Schopenhauer. Imaginea geniului eminescian este ,,Luceafarul”, vazut ca fiinta superioara, nemuritoare, dar lipsita de sentimente si implicit de iubire si noroc.Din aceasta tema generala deriva subtema romanului evidentiata prin iubirea incompatibila dintre 2 fiinte ce apartin unor lumi diferite: ,,Luceafarul”-exponentul lumii superioare si fata de imparat- cel al lumii comune. D.p.d.v.structural poezia prezinta trasaturi clasice, find constituita din 98 strofe, 4 parti si 2 planuri(cel uman terestru si cel universal cosmic). O alta trasatura a romantismului este data de imbinarea genurilor literare, poemul prezentand atat trasaturi ale liricului, cat si ale epicului si ale dramaticului.Incipitul poemului este epic, poetul apeland la o formula de basm-,,A fost odata ca –n povesti/ A fost ca niciodata”, prin care dovedeste caracterul simbolic al cuplului prin lipsa coordonatelor spatio-temoporale exacte.Pe de alt parte inceputul de basm pregateste intrarea in scena a personajului feminin, fata de imparat.Versurile urmatoare fac o descriere a fetei , unicitatea acesteia find scoasa in evidenta prin originile vagi si necunoscute:,,Din rude mari imparatesti” si prin comparatia cu astrele si fecioara Maria :,,Cum e fecioara intre sfinti /Si luna intre stele”, iar frumusetea fizica este data prin forma populara a superlativului absolut,,o prea frumoasa fata”. Caracterul romantic este dat si prin motivele utilizate, astfel in prima parte apare motivul visului si al oglinzii ca forma de comunicare intre cei 2 indivizi,,El tremura-n oglinda/ Caci o urma adanc in vis/De suflet sa se prinda”.In aceeasi categorie romantica se inscrie si utilizarea procedeului antitezei, astfel,,Luceafarul”, ca fiinta superioara se metamorfozeaza in cele doua elemente extreme:inger si demon.In ipostaza angelica, ca fiu al luminii, ,,Luceafarul “ se naste din cer si mare, iar in ipostaza demonica, ca fiu al intunericului se naste din alte doua elemente opuse(extreme), soare si noapte.Ca dovada ca in nelimitarea lui i se impun niste limite, iar metamorfoza incearca o apropiere prin infatisarea de fata de imparat, dar efectul este cel de respingere,,ochiul tau ma-ngheata…./privirea ta m-

baiat din flori si de pripas/ dar indraznet cu ochii”. afirmand:... dar dobandeste in schimb o latura rationala.Daca cel de-al doilea apare in prima parte ca fiu al luminii si al intunericului.. iar pe de alta parte poate insemna razgandirea fetei si regretul de al fi refuzat pe Luceafar.In schimb ii cere Luceafarului sacrificiul suprem. Apartenenta la romantism este evidentiata de povestea de dragoste dintre cei doi pamanteni si in special de scenariul de dragoste pe care il propune Catalin ca alternativa la iubirea Luceafarului. Descrierile de la inceputul partii a treia redau o viziune eminesciana aupra lumii……………… zborul Luceafarului este unul intergalactic.viclean copil de casa”. intuitia . a-si cere dezlegarea de nemurire si ilustreaza planul universal cosmic. portretul pe care il face vocea naratorului. fata pare sa inteleaga imposibilitatea atingerii absolutului in iubire. Fata de imparat actioneaza actioneaza aici ca o fiinta instinctuala careia ii este frica de necunoscut si de moarte. devenind exponentul lumii commune.O.. de Luceafarul din cer/m-a prins un dor de moarte” reprezinta cheia de intelegere a poemului. pt. el e un ritual plin de gingasie si prezinta fetei o alta ipostaza a iubirii : cea tangibila. Dorul de Luceafar devine astfel dor de moarte si aceasta sintagma are o dubla semnificatie:pe de o parte exprima un dor extrem. acceptandu-l astfel pe Catalin cu care sesizeaza compatibilitatea:. In lumea sa instinctuala Catalin contrazice prin vorbe si gesturi. Catalin este exponentul lumii comune ilustrat in trasaturi precum: indrazneala -.. Cu toate acestea insa.. dragostea pt.. iar viziunea este una romantica. Romantismul esre insa evidentiat si prin antiteza sugerata intre Catalin si Luceafar. ce cuprinde calatoria Luceafarului la Demiurg.in veci il voi iubi/ si-n veci va ramanea departe”..Cai de mii de ani . dovedindu-si caracterul superior.aprinde”...inca de mic/te cunosteam pe tine/si guraliv si de nimic/te-ai potrivi cu mine”. devenita Catalina. Constantin Noica sustine ca versurile .deoarece trebuie sa cantareasca cele 2 forme de iubire propuse de Catalin si Luceafar.Daca nu stii ti-as arata/din bob in bob amorul”.Tu te coboara pe pamant/ Fi muritor ca mine”.Catalin acu-i acu/ ca sa-ti incerci norocul”. …………………… Partea a doua apartine planului uman terestru si prezinta idila dintre Catalin si Catalina .Finalul primei parti aduce acceptul Luceafarului de a se sacrifice in numele iubirii. Romantismul romanului este sustinut si de partea a treia. desi foloseste un limbaj comun. si viclenie specifica oricarei fiinte comune . isi pierde unicitatea. Fata de imparat.

poetul alege tema geniului. parea un fulger neintrerupt/ratacitor prin ele”. ce inseamna deasupra mergator. Descrierile sunt antitetice:. cand Luceafarului. dar de aceasta data ii cere lucruri posibile:.Pt.. care a preluat ceva din tonul initial al fetei. sau . a caror iubire este protejata de simbolul florilor de tei. dar discursul sau este unul argumentat. .carpe diem’.treceau/in tot atatea clipe”. Eroul lui este fara indoiala Catalina. iar locul demiurgului pare sa fie asemanat cu cel al haosului primordial regasit si in Scrisoarea I. Luceafarul ca simbol al omului de geniu primeste un nume simbolic: Hyperion”.Mircea Cartarescu afirma ca poemul Luceafarul este in definitive un poem al somnului. astfel eroul este dispus sa renunte la tot pt.patrunde in codru si in gand/norocu-mi lumineaza”Acelasi Constantin Noica afirma ca in finalul poemului. Apare o ultima invocare a Luceafarului ..Ei au doar stele cu noroc/Si prigoniri de soarte/Noi nu avem nici timp nici loc/Si nu cunoastem moarte”. visatoarea. si fata de imparat careia I se atribuie norocul si ferucirea..Eminescu utilizeaza aici principiul latinesc . iar alegerea fetei il determina sa afiseze o atitudine de superioritate specifica geniului . traind in cercul vostru stramt….Dialogul dintre Luceafar si Demiurg este unul dramatic.. Luceafar chipul din castel devine chip de lut.pentru a-mi da in schimb/ o ora de iubire” Demiurgul apare doar ca voce ce refuza .nu e nimic si totusi e/o sete care-l soarbe”. care acum pare sa aiba un nou discurs.in secventa finala vorbeste ca un barbat indragostit... In primul rand viziunea romantica este sustinuta de tema iubirii si de motivul fundamental al visului..Catalin si Catalina devin acum in mod symbolic cuplul de indragostiti. Simbolurile centrale sunt : Luceafarul caruia I se atribuie nemurirea si indiferenta.eu in lumea ma simt/nemuritor si rece” Consider ca tema si viziunea despre lume este una evident romantica. setea echivaland aici cu setea de cunoastere. In partea IV-a reapare imbinarea planurilor si o ultrima infruntare intre cele 2 lumi. apropierea de fata il inalta si pe Catalin. Eminescu imagineaza aici o calatorie ce pleaca din lumea creata inspre cea increata.. o clipa de iubire . Strofa cheie este bazata pe o relatie de opozitie intre omul superior si omul comun.Luceafarul”se intampla un lucru paradoxal : lumea de jos vine sa salveze imaginea marelui geniu. plasand omul superior intr-o poveste de dragoste incompatibila cu o fiinta ce apartine lumii commune.Petru Cretea considera ca ultimile cuvite din poem sunt neverosimil de straine firii sale si par adresate cand fetei.

Pe de alta parte simbolul Luceafarului este unul clar. indiferenta si ratiune. Asadar poemul eminescian este un poem al vocilor. cerand Demiurgului .o alta soarta”. cu toate acestea poarta insemnele geniului: singuratate. . cuprinzand vorbirea poetului in diferite registe lirice .. ilustrand imaginea geniului prin Hyperion ce nu vrea sa se adapteze.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful