Tema si viziunea despre lume Mihai Eminescu reprezinta pentru literatura romana un element de referinta, iar pt.

literatura universala unul dintre marii romantici.Creatia sa de referinta este poemul ,,Luceafarul”, aparut in 1883 si considerat o sinteza a liricii eminesciene. Tema principala este una evident romantica si exprima problematica omului de geniu in raport cu omul comun, idée filozofica preluata de la Schopenhauer. Imaginea geniului eminescian este ,,Luceafarul”, vazut ca fiinta superioara, nemuritoare, dar lipsita de sentimente si implicit de iubire si noroc.Din aceasta tema generala deriva subtema romanului evidentiata prin iubirea incompatibila dintre 2 fiinte ce apartin unor lumi diferite: ,,Luceafarul”-exponentul lumii superioare si fata de imparat- cel al lumii comune. D.p.d.v.structural poezia prezinta trasaturi clasice, find constituita din 98 strofe, 4 parti si 2 planuri(cel uman terestru si cel universal cosmic). O alta trasatura a romantismului este data de imbinarea genurilor literare, poemul prezentand atat trasaturi ale liricului, cat si ale epicului si ale dramaticului.Incipitul poemului este epic, poetul apeland la o formula de basm-,,A fost odata ca –n povesti/ A fost ca niciodata”, prin care dovedeste caracterul simbolic al cuplului prin lipsa coordonatelor spatio-temoporale exacte.Pe de alt parte inceputul de basm pregateste intrarea in scena a personajului feminin, fata de imparat.Versurile urmatoare fac o descriere a fetei , unicitatea acesteia find scoasa in evidenta prin originile vagi si necunoscute:,,Din rude mari imparatesti” si prin comparatia cu astrele si fecioara Maria :,,Cum e fecioara intre sfinti /Si luna intre stele”, iar frumusetea fizica este data prin forma populara a superlativului absolut,,o prea frumoasa fata”. Caracterul romantic este dat si prin motivele utilizate, astfel in prima parte apare motivul visului si al oglinzii ca forma de comunicare intre cei 2 indivizi,,El tremura-n oglinda/ Caci o urma adanc in vis/De suflet sa se prinda”.In aceeasi categorie romantica se inscrie si utilizarea procedeului antitezei, astfel,,Luceafarul”, ca fiinta superioara se metamorfozeaza in cele doua elemente extreme:inger si demon.In ipostaza angelica, ca fiu al luminii, ,,Luceafarul “ se naste din cer si mare, iar in ipostaza demonica, ca fiu al intunericului se naste din alte doua elemente opuse(extreme), soare si noapte.Ca dovada ca in nelimitarea lui i se impun niste limite, iar metamorfoza incearca o apropiere prin infatisarea de fata de imparat, dar efectul este cel de respingere,,ochiul tau ma-ngheata…./privirea ta m-

ce cuprinde calatoria Luceafarului la Demiurg. Catalin este exponentul lumii comune ilustrat in trasaturi precum: indrazneala -.. iar viziunea este una romantica. el e un ritual plin de gingasie si prezinta fetei o alta ipostaza a iubirii : cea tangibila. Descrierile de la inceputul partii a treia redau o viziune eminesciana aupra lumii……………… zborul Luceafarului este unul intergalactic. devenita Catalina.In schimb ii cere Luceafarului sacrificiul suprem.. fata pare sa inteleaga imposibilitatea atingerii absolutului in iubire.. acceptandu-l astfel pe Catalin cu care sesizeaza compatibilitatea:. Apartenenta la romantism este evidentiata de povestea de dragoste dintre cei doi pamanteni si in special de scenariul de dragoste pe care il propune Catalin ca alternativa la iubirea Luceafarului..viclean copil de casa”.. Fata de imparat actioneaza actioneaza aici ca o fiinta instinctuala careia ii este frica de necunoscut si de moarte. desi foloseste un limbaj comun. afirmand:.Daca nu stii ti-as arata/din bob in bob amorul”.inca de mic/te cunosteam pe tine/si guraliv si de nimic/te-ai potrivi cu mine”. …………………… Partea a doua apartine planului uman terestru si prezinta idila dintre Catalin si Catalina . de Luceafarul din cer/m-a prins un dor de moarte” reprezinta cheia de intelegere a poemului...Finalul primei parti aduce acceptul Luceafarului de a se sacrifice in numele iubirii. Constantin Noica sustine ca versurile . iar pe de alta parte poate insemna razgandirea fetei si regretul de al fi refuzat pe Luceafar. isi pierde unicitatea.in veci il voi iubi/ si-n veci va ramanea departe”. In lumea sa instinctuala Catalin contrazice prin vorbe si gesturi.deoarece trebuie sa cantareasca cele 2 forme de iubire propuse de Catalin si Luceafar. devenind exponentul lumii commune.baiat din flori si de pripas/ dar indraznet cu ochii”. Romantismul esre insa evidentiat si prin antiteza sugerata intre Catalin si Luceafar.. pt. intuitia . Fata de imparat.Catalin acu-i acu/ ca sa-ti incerci norocul”.aprinde”.O.Cai de mii de ani . dragostea pt. Cu toate acestea insa. dar dobandeste in schimb o latura rationala... Romantismul romanului este sustinut si de partea a treia. Dorul de Luceafar devine astfel dor de moarte si aceasta sintagma are o dubla semnificatie:pe de o parte exprima un dor extrem.Tu te coboara pe pamant/ Fi muritor ca mine”. a-si cere dezlegarea de nemurire si ilustreaza planul universal cosmic. dovedindu-si caracterul superior. si viclenie specifica oricarei fiinte comune .Daca cel de-al doilea apare in prima parte ca fiu al luminii si al intunericului. portretul pe care il face vocea naratorului.

Petru Cretea considera ca ultimile cuvite din poem sunt neverosimil de straine firii sale si par adresate cand fetei.Eminescu utilizeaza aici principiul latinesc . Eroul lui este fara indoiala Catalina.. si fata de imparat careia I se atribuie norocul si ferucirea.Pt.Luceafarul”se intampla un lucru paradoxal : lumea de jos vine sa salveze imaginea marelui geniu. setea echivaland aici cu setea de cunoastere. Luceafarul ca simbol al omului de geniu primeste un nume simbolic: Hyperion”. plasand omul superior intr-o poveste de dragoste incompatibila cu o fiinta ce apartine lumii commune.carpe diem’.Dialogul dintre Luceafar si Demiurg este unul dramatic. Simbolurile centrale sunt : Luceafarul caruia I se atribuie nemurirea si indiferenta. o clipa de iubire . dar discursul sau este unul argumentat. Strofa cheie este bazata pe o relatie de opozitie intre omul superior si omul comun. Apare o ultima invocare a Luceafarului .. In primul rand viziunea romantica este sustinuta de tema iubirii si de motivul fundamental al visului.. traind in cercul vostru stramt…. visatoarea. astfel eroul este dispus sa renunte la tot pt.... sau . apropierea de fata il inalta si pe Catalin. cand Luceafarului..nu e nimic si totusi e/o sete care-l soarbe”. ce inseamna deasupra mergator.pentru a-mi da in schimb/ o ora de iubire” Demiurgul apare doar ca voce ce refuza .treceau/in tot atatea clipe”. In partea IV-a reapare imbinarea planurilor si o ultrima infruntare intre cele 2 lumi. parea un fulger neintrerupt/ratacitor prin ele”.patrunde in codru si in gand/norocu-mi lumineaza”Acelasi Constantin Noica afirma ca in finalul poemului.Ei au doar stele cu noroc/Si prigoniri de soarte/Noi nu avem nici timp nici loc/Si nu cunoastem moarte”..Catalin si Catalina devin acum in mod symbolic cuplul de indragostiti. a caror iubire este protejata de simbolul florilor de tei. Descrierile sunt antitetice:. iar locul demiurgului pare sa fie asemanat cu cel al haosului primordial regasit si in Scrisoarea I. Luceafar chipul din castel devine chip de lut.eu in lumea ma simt/nemuritor si rece” Consider ca tema si viziunea despre lume este una evident romantica. poetul alege tema geniului. care acum pare sa aiba un nou discurs. care a preluat ceva din tonul initial al fetei. .in secventa finala vorbeste ca un barbat indragostit. iar alegerea fetei il determina sa afiseze o atitudine de superioritate specifica geniului .Mircea Cartarescu afirma ca poemul Luceafarul este in definitive un poem al somnului. Eminescu imagineaza aici o calatorie ce pleaca din lumea creata inspre cea increata. dar de aceasta data ii cere lucruri posibile:.

o alta soarta”. cuprinzand vorbirea poetului in diferite registe lirice . Asadar poemul eminescian este un poem al vocilor.. cerand Demiurgului . . ilustrand imaginea geniului prin Hyperion ce nu vrea sa se adapteze. cu toate acestea poarta insemnele geniului: singuratate.Pe de alta parte simbolul Luceafarului este unul clar. indiferenta si ratiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful