Sunteți pe pagina 1din 2

Tema si viziune intr-o poezie apartinand lui George Bacovia - "PLUMB"

G.Bacovia este "poetul ce a coborat in Infern",spunea criticul N.Manolescu.Poezia sa "Plumb" deschide volumul "Plumb",aparut in 1916 in pr.de maxima inflorire a simbolismului romanesc. Ca si ceilalti poeti simbolisti,Bacovia va folosi in creatiile sale sugestia si corespondenta ca tehnici poetice;simbolul implicit,decorul citadin,macabrul;ilustrand stari sufletesti vagi precum spleenul,anxietatea sau angoasa existentiala. Bacovia este un poet simbolist,ce a cultivat un sentimentalism asemanator poetilor decadenti francezi condusi de Paul Verlaine. Poezia "Plumb" va devolta teme si motive specifice estetici simboliste,construind o elegie,dar si un pastel in care predomina straniul,macabrul,ca o expresie a starii sufletesti a poetului.Alaturi de tema mortii si a conditiei poetului in societate,apar motivul singuratatii si al cavoului,sau al plumbului. Viziunea despre lume este transmisa in primul rand prin intermediul titlului poeziei.Format dintr.un singur cuvant,titlul anticipa atmosfera textului,motivul plumbului,exprimand ideea ca viata poetului este un cavou,un spatiu fara iesire,o prabusire in neant.Plecand de la sensurile denotative ale cuvantului plumb,in poezie identificam sensurile conotative:plumbul este un metal,un element anorganic sugerand in text lipsa vietii:pietrificarea,moartea.Greutatea acestui metal trimite spre apasarea sufleteasca resimtita de fiinta bacoviana.Culoarea gri a metalului sugereaza melancolie,plictis,cenusiul vietii cotidiene,iar raceala acestui element trimite spre singuratate si absenta sentimentelor.Cuvantul "plumb" acopera prin sfera sensurilor sale conotative esenta concentiei despre viata poetului si a universului sau poetic. Plumbul sugereaza absenta frontierelor,are puterea de a face din real-ireal,si marcheaza vecinatatea mortii. Din punct de vedere structural in poezie identificam 2 secvente poetice corespondenta celor 2 catrene.Prima secventa construieste realitatea interioara:cavoul,un spatiu inchis fara iesire,ce sugereaza ca lumea e postie pentru fiinta bacoviana,ii lipseste perspectiva,si apare sentimentul alienarii: "Dormeau adanc sicriele de plumb Si flori de plumb si funerar vesmint -Stam singur in cavou..si era vint... Si scritiiau coroanele de plumb." Cea de a2a secventa poetica corespunde urmatoarei strofe ce construieste realitatea interioara: "Dormea intors amorul meu de plumb Pe flori de plumb,si-am inceput sa-l strig -Stam singur langa mort...si era mort... Si-i atarnau aripile de plumb." Se exprima astfel singuratea eului liric,care incearca sa iasa din aceasta lume,dar nu reuseste sa evadeze.Nici iubirea nu il poate salva,deoarece ea se manifesta in intentie: "Amorul e de plumb".Lipsa zborului mareste dramatismul,si impinge omul spre desfiintare. "Aripile sunt de plumb",si astfel vecinatatea mortii contamineaza fiinta poetului.Atmosfera apasatoare este exprimata in text prin campul semantic al mortii :cavou,sicrie,coroane.La nivel

fonetic remarcam alternanta diftongului "au" ,triftongului "eau", a vocalelor "i' si "u" sugerand vaietele si gemetele ca ecou al unei atmosfere apasatoare : "dormea","dormeau","plumb". Verbul la imperfect "stam" sugereaza o actiune continua accentuand tristetea si dezolarea fiintei bacoviene. Exista o simetrie deplina in constructia versurilor din primul si al2lea catren: "Dormea intors amorul meu de plumb" "Dormeau adanc sicriele de plumb" ; adica predicat,complement,atribut si subiect. Simbolul centrual al textului este plumbul,repetat simetric de 2 ori in cele 2 secvente pentru a sugera impietrirea materiei: "sicrie de plumb","coroane de plumb","flori de plumb".Metafora "aripi de plumb" contine o sintagma oximoronica:cuvantul "aripi" simbolizanf zborul,trimite la o traiectorie de jos in sus,in timp ce cuvantul "plumb" anihileaza acest zbor,traiectoria pe care o presupune fiind de sus in jos.Metafora "aripi de plumb" reprezinta neputinta de a crea,imposibilitatea realizarii spirituale a eului liric. Ca in toate poeziile simboliste,muzicalitatea exteriora(masura de 10 silabe,rima imbratisata si ritmul iambic" este dublata de muzicalitatea interioara,exprimata de simbolul fonetic sau de repetitie.Atmosfera lugunbra este contruita si prin intermediul imaginii auditive "Vantul care scartaie coroanele". Bacovia anticipa expresionismul prin sentimentul de pustietate,exprimat in poezie,prin trairea existentiala a durerii,si singuratatea apasatoare. Eugen Lovinescu spunea depre Bacovia ca se bucura de rarul privilegiu al originalitatii."O atmosfera bacoviana de coplesitoare dezolaqre cu ploi putrede si arbori cangrenati limitati intr.un peisagiu de mahala,de oras provincial,intre cimitir si abator,cu casutele scufundate in noroaie eterne,cu melancolia caterincilor,si bucuria panoramelor.In aceasta atmosfera de plumb,o stare sufleteasca identica, o deplina dezorganizare sufleteasca prin obsesia mortii."