Caracteristici Reprezentanti in literatura universala Reprezentanti in literatura nationala

-pune accent pe
om ca fiinta -Grigore Ureche (Letopisețul Țării Moldovei de la
superioara origini pana la a doua domnie a lui Aron Voda –
-incredere in 1359)
valorile umane -Miron Costin (Letopisețul Țării Moldovei de la
-lupta impotriva Aron Voda incoace pana la domnia lui Dabija
dogmatismului -Dante aligheri Voda)
-admiratia fata de -Miguel de Cervantes -Ioan Neculce (Letopisețul Țării Moldovei de la
valorile antichitatii -Francis Bacon domnia lui Dabija Voda)
greco-latine -Thomas Morus -Petru Cercel
-promovarea
raționalismului
-caracter laic,
antireligios,
anticlerical
-combaterea -Școala Ardeleană
fanatismului și a -Voltaire - Gheorghe Șincai (lucrarea Învățătură firească
dogmelor -Denis Diderot spre surparea superstiției norodului)
-răspândirea -Daniel Defoe -Ion Buda Releanu
culturii în popor -David Hume -Petru Maior
-imitarea naturii în
aspectele
esențiale ale
omului și vieții,
după modelul
antic;
-finalitatea operei
clasice este
deopotrivă
estetică și etică;
-subliniează
necesitatea de a
realiza o armonie
internă a operei,
obligația de a nu
amesteca genurile
și de a respecta
principiul
verosimilității;
-spre deosebire de
romantism, care
pune accent pe
sentimente, în
operele literare -Nicolas Boileau (Arta poetică, tratat de poetică -Ion Luca Caragiale
clasice este normativă clasică) -Mihai Eminescu
regăsită rațiunea, -Pierre Corneille (Cidul - tragedie) -Ioan Slavici
ca element -Jean Racine (Fedra - tragedie) -Ion Creangă
definitoriu al -Moliere (Avarul - comedie) -Ion Budai Deleanu
omului; --La Fontaine (Fabule)
 -prezența eului
liric în textele
literare,
subiectivitatea
trăirilor
-libertatea
creației, absența
oricăror reguli sau
constrângeri
estetice (prezente
la clasicism)
-îmbogățirea
limbajului poetic
cu regionalisme,
neologisme și
stilistic
-exprimarea
specificului
național în
literatură
-descoperirea
folclorului național
-aspirația spre
absolut (iubirea -Alexandre Dumas
perfectă, -Victor Hugo -Ion Heliade Rădulescu
libertatea deplină -Heinrich Heine -Costache Negruzzi
și cunoașterea -Friedrich Schlegel -Vasile Alecsandri
totală) -Ludwig Tieck -Alecu Russo
a -Poezia simbolistă -Stuart Merrill -Alexandru Macedonski (“Poezia viitorului”)
pune accent pe -Albert Samain -Ștefan Petică
stările sufletești -Jean Moréas -Ion Minulescu (“Romanța celor trei romanțe”)
vagi, neclare ori -George Bacovia (“Plumb”)
nedefinite
-Se remarcă
cultivarea
culorilor, a
pietrelor
prețioase, iar cu
ajutorul lor se
realizează
corespondența,
transferul de
senns
-Sugestia și
simbolul sunt
două instrumente
literare
reprezentative
simbolismului și
sunt cultivate în
special de către
 poeții simboliști
-Temele și
motivele
curentului literar
sunt: iubirea,
tristețea,
singurătatea,
nevroza, golul,
sentimentul
morții, oralul,
ploaia, plictisul
-Culoarea și
instrumentele
folosite în
simbolism au rolul
de a exprima
emoții și stări
sufletești
-Natura
simbolismului este
dezolant, invită la
tristețe, angoase și
nevroză
-Negarea valorilor
poetice
-Refuzul
capodoperei și al
ideii de frumos, de
perfecțiune
-Ruptura de trecut
-Revolta și
libertatea de
exprimare
-Originalitatea și
tendința de a șoca
-luciditatea,
efortul prin care
gândirea își
cucerește -Camil Petrescu
adevărurile -Hortensia Papadat Bengescu
-problematica -Franz Kafka -Mircea Eliade
conștiinței -Marcel Proust -Mihail Sebastian
nelinistite -James Joyce -Anton Holban
-Inspirată din Honore de Balzac; Nicolae Filomon,
fapte reale, opera Gustave Flaubert; Ioan Slavici,
realistă nu expune Stendhal; Ion Creangă,
fapte care s-au Nikolai Gogol; Liviu Rebreanu,
petrecut cu Lev Tolstoi; G. Călinescu, Marin Preda
adevărat, ci
evenimente
fictive, dar
 prezentate astfel
încât s-ar produce
într-un mod
credibil.
-Atenția este
concentrată
asupra detaliilor,
iar intenția
surprinde epoca în
complexitatea ei.
-Preferința pentru
o tematică socială.

Tema
predominantă a
curentului literar
este cea a
întoarcerii în
trecut.
Se pune accentul
pe efemeritatea
ființei umane și pe
ciclicitatea
existenței.
În tradiționalism,
satul este văzut ca
un topos sacru al
realităților
primordiale. Vasile Voiculescu – Opere: „În grădina
Istoria, dar și Ghetsemani”, „Luminătorul”;
folclorul sunt Ion Pillat – Opere: „Aci sosi pe vremuri”, „În vie”,
văzute ca „Copil de odinioară”;
principale surse de Lucian Blaga;
a inspirație. Mihail Sadoveanu;
Banalul este Michel Foucault
valorificat și Jean-François Lyotard Mircea Nedelciu – Opere: “Zmeura de câmpie”,
evidențiat; “Femeia în roșu”, “Nora” sau “Balada zânei de la
Narativul se Bâlea Lac”, “Tânguire de mior”.
combină cu Adriana Babeți – Opere: “Femeia în roșu”.
lirismul în poezie; Mircea Mihăieș – Opere: “Femeia în roșu”.
Accentul cade pe
spiritul ludic și
parodie;
Renunțarea la
clișee;
Sunt preferate
jocurile de limbaj,
colajul și oralitatea
expresiei;
Este permis
amestecul
genurilor literare;
Includerea
stilurilor
nonficționale și a
literaturii
noncanonice;
Stilul ermetic și
impersonal este
abandonat.