Mihail Sadoveanu

I Universul operei: tematică, volume reprezentative

II Hanu Ancuţei - structura şi compoziţia volumului

III Fântâna dintre plopi - povestire în ramă

- tema şi ideea
- semnificaţia titlului
- structura şi compoziţia
- tipologia personajelor
- încadrarea în specia povestirii în ramă
- realizarea artistica

Universul operei
- scriitor reprezentativ atât pentru perioada interbelică, dar şi pentru cea postbelică;
- debut publicistic: 1897 în “Liceu”, revistă umoristică bucureşteană
- debut editorial: 1904 - Povestiri
- Şoimii
- Dureri înăbuşite “anul Sadoveanu” (N. Iorga)
- Crâşma lui moş Precu
- colaborează, iniţial, la revista “Sămănatorul” - curentul sămănătorist
- se orientează, ulterior, spre revista “Viaţa românească” (G. Ibrăileanu) - curentul poporanist
- scriitor complex, în opera căruia se îmbină trăsăturile principalelor curente literare care se
manifestau în epocă: modernismul, tradiţionalismul şi realismul.
- considerat un scriitor naţional cu deschidere spre universalitate, fiind asociat cu scriitori
precum H. de Balzac (viziunea socialului), V. Hugo (interesul pentru istorie) şi Guy de
Maupassant (viaţa târgurilor de provincie).

- Principalele teme abordate:

a) tematica istorică
- preocupat să reconstituie istoria naţională, de la epoca de început a neamului (Creanga
de aur), până în perioada instaurării regimului comunist (Mitrea Cocor);
- concentrat mai ales pe istoria Moldovei, emblemă a devenirii întregii naţiuni:
- epoca lui Ştefan cel Mare (sec. XV) - Fraţii Jderi
- Ion Vodă cel Cumplit şi fraţii săi (sec. XVI)- Şoimii, Nicoară Potcoavă
- sec. al XVII-lea: Ştefan Tomşa (Neamul Şoimăreştilor)
Vasile Lupu (Nunta domniţei Ruxanda)
Duca-Vodă (Zodia Cancerului)
- războaiele mondiale - Strada Lăpuşneanu
 b) tematica socială
- reflectarea lumii satului: mentalitatea şi conduita morală, conflictele sociale, revolta,
haiducia, transhumanţa, dramele individuale şi colective, tradiţiile - Dureri înăbuşite, Crâşma lui
moş Precu, Bordeenii, Venea o moară pe Siret, La noi în Viişoara, Hanu Ancuţei, Baltagul etc.
- monotonia existenţială din târgurile de provincie, iluzia evadării din mediocritate -
Floare ofilită, Apa morţilor, Haia-Sanis, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Cazul Eugeniţei
Costea etc.

c) evocarea naturii feerice şi fantastice

- reprezentarea relaţiei om-natură
- natura: spaţiu securizant, ocrotitor, unde omul se retrage din faţa civilizaţiei agresive
şi a constrângerilor sociale - Dumbrava minunată, Ţara de dincolo de negură, Ȋmpărăţia apelor,
Nopţile de Sânziene, Valea Frumoasei, Nada Florilor etc.

d) proza de substanţă filosofică şi memorialistică

- Cele mai vechi amintiri, Anii de ucenicie, Oameni şi locuri, Privelişti dobrogene,
File însângerate, Fantazii răsăritene etc.