Seminar 2.

Cercul Literar de la Sibiu

RADU STANCA

I. Repere istorice deceniul al V-lea: 1941-1950

- 1939-1945: Al Doilea Război Modial
- din 1940: iunie: Basarabia şi Bucovina revendicate de URSS
- 30 august 1940: Dictatul de la Viena: Germania impune României să cedeze NV Trasilvaniei
către Ungaria
- 1941-1944: participarea României în război alături de Germania
- din 23 august 1944 România participă la război alături de forţele aliate (URSS, Anglia, SUA),
împotriva Germaniei
- 1944-1958: trupele sovietice rămân pe teritoriul României
- 1946: falsificarea alegerilor
- 30 decembrie 1947: abdicarea regelui Mihai
- 1948: instaurarea regimului comunist în România

II. Dinamica lumii literare:

- coexistenţa grupărilor de orientare tradiţionalistă (în jurul revistei Gândirea) şi europeană (mai
ales în jurul lui Eugen Lovinescu şi a cenaclului „Sburătorul”- până în 1943)
- continuă să publice mari autori afirmați în interbelic (L. Blaga, Nebănuitele trepte, 1943. I.
Pillat)
- poezie de factură tradiționalistă (Aron Cotruș, Rapsodie dacă, 1942), promovarea valorilor
naționale, etnice, vitalism popular (Radu Gyr, Poeme de război, 1942)
- Noul val suprarealist (Gellu Naum, Gherasim Luca, Grigore Cugler)
- cele două grupări ai căror autori au fost recuperați ulterior sub denumirea ”Generația pierdută”,
”Generația războiului”:
1. Cercul Literar de la Sibiu (Ion Negoiţescu, Radu Stanca, Cornel Regman, Ştefan Augustin Doinaş,
I. D. Sârbu, Nicolae Balotă, Eugen Todoran, Eta Boeriu, Ioanichie Olteanu, Ovidiu Drimba, Deliu Petroiu,
Ovidiu Cotruş etc.)
2. „Albatros” (Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Ion Caraion)

III. Cercul Literar de la Sibiu

- înfiinţat în 1940, în cadrul Universităţii clujene– mutată la Sibiu în urma Dictatului de la Viena
- 1943: „Manifestul Cercului Literar” – scrisoare adresată criticului Eugen Lovinescu, în care
membrii cercului îşi exprimă adeziunea la valorile modernismului şi credinţa în autonomia
valorilor estetice (disociere de modelul Blaga)
- 1945: Apare „Revista Cercului Literar” (ianuarie-august)
- influenţa culturii germane, artă „purificată” de contingent (modernism ca recuperare a unor
modele… romantice)
-
IV. Radu Stanca, Resurecţia baladei
- articol teoretic publicat în nr. din mai 1945 al „Revistei Cercului literar”:
- îndepărtarea de estetism şi purism
- recâştigarea semnificaţiilor mitică, magică, eroică, religioasă, morală.
- resurecţia baladei în manieră modernă – elemente poetice din teritoriul epicului şi al
dramaticului;
- sursele livreşti ale baladescului; fals mimesis; motive romantice
- „În cazul baladei, poezia nu mai este o simplă comunicare a unei stări afective, comunicare
directă, nemijlocită, ci comunicarea unei stări afective prin mijlocirea unui eveniment. în cazul
baladei avem de a face cu un eveniment ce mijloceste comunicarea sentimentului, de astă dată
mai discret, dar si mai plin de conţinut. Bineînţeles, acest eveniment este simbolic-sentimental
şi el trebuie să presupună o cît de profundă semnificaţie umană. Dar semnificaţie uman-
 Seminar 2. Cercul Literar de la Sibiu

poetică… Prin mijlocirea dramaticului liricul poate exprima astfel cele mai înalte efecte
estetice, precum tragicul sau comicul, ce prin simpla comunicare elegiacă sînt mult mai vag
transmisibile, iar prin mijlocirea liricului dramaticul prinde o scoartă cu puternice iradieri
interioare si cu cît mai puternice canale de comunicare afectivă.”

V. Radu Stanca, Versuri (1966)

[ediţie critică:Versuri 1980; Doti, 2011]
(Corydon, Cea mai frumoasă floare, Regele visător, Buffalo Bill, Trubadurul mincinos, Lamentaţia
poetului pentru iubita sa, Douăsprezece umbre, Ars Doloris, Finister)

De urmărit în analiză:
- structura textelor
- interferenţa genurilor (simbolicul, anecdota, dialogul, personajele, conflictul dramatic)
- „mimesis secund” (decorurile, punerile în scenă)
- eroi livreşti
- motive romantice
- tragicul
- tensiune barocă (alternanţa iluzie-deziluzie; destinul- viaţa ca teatru)
- poetul-personaj, multiple măşti

VI. Bibliografie critică:

ACHIM, George, Răsfăţuri şi melancolii, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2007
GAVRIL, Gabriela, De la „Manifest” la „Adio, Europa!”. Cercul Literar de la Sibiu, Iaşi, Editura
Universităţii "Al. I. Cuza", 2003
LAZĂR, Monica, „Prefaţă”, în vol. Radu Stanca, Versuri, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1980
MANOLESCU, Nicolae, Despre poezie, Brașov, Ed. Aula, 2002
POANTĂ, Petru, Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Iaşi, Ed. Ideea
Europeană, 2006, pp. 89-108
POP, Ion, Jocul poeziei, București, Ed. Cartea Românească, 1985, pp. 219-230
SIMION, Eugen, Scriitori români de azi (I), Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1974
VARTIC, Ion, Radu Stanca: poezie şi teatru, Bucureşti, Editura Albatros, 1978