Sunteți pe pagina 1din 7

George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii romane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar.

" storia literaturii romane de la origini, pana in prezent" (19!1) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" ("l.#iru). #rin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 19$$, George Calinescu a anulat ideea lansata de %itu &aiorescu (1886) ca un critic literar este incapa'il sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a a'ordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua moti(e) "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un e*ercitiu minor in (ederea unei uite opere epice". +e poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter auto'iografic, intalnirea tanarului doctor in litere, ,im, cu domnisoara -era se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna "lice -era Calinescu, despre prima sa intalnire cu (iitorul sot) ".esigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al re(istei /0ilete de paal1, m-a intre'at daca citesc mult - ca (oi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmati(, si nici*a ma (oi ridica in picioare si (oi incepe sa recit /+crisoarea 1, cand a (rut sa afle daca stiu ce (ersuri." ( nter(iu acordat re(istei "2omania literara", 1935) Criticul literar .umitru &icu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugra(este am'ianta familiala dintr-un mediu mic'urg4ez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". %itlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iu'ire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, ,im &arinescu si a'sol(enta de liceu -era #olicrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna po(este de dragoste dintre doi tineri, care poate sim'oliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celi'atare, o iz'anda a sc4im'arilor innoitoare in e(olutia societatii. .e altfel, 5icolae &anolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". %ema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului ,im &arinescu si -era #olicrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada inter'elica, in care accentul cade pe relatia profesor-ele(. 5u in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de ci(ilizare care in(inge definiti( colectia de 'a'e decrepite (ramolite) si fete 'atrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tri'utara unor dogme nefericite. 2omanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta su'stanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. #rimul pri(este "poemul iu'irii" si casatoria lui ,im cu -era, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-ele( in perioada inter'elica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de (edere al innoirilor, ci(ilizatiei si progresului in social, economic, te4nologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre persona6e, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". &odalitatea narati se remarca, asadar, prin a'senta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman o'iecti(. #erspecti temporala este cronologica, 'azata pe relatarea e(enimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, desc4is, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din 0ucuresti si unul imaginar, inc4is, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile persona6elor. (+tructura, compozitiarsi constructia su'iectului) 2omanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor pro(ocate persona6ului principal, ,im, de disconfortul calatoriei cu trenul) te4nica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent, aceasta descriere constituind si incipitul romanului +u'iectul este structurat in douazeci de module, fiecare purtand un titlu sugesti( pentru continutul acestuia, de la "7 sarutare in fren", ca sim'ol esential al sentimentului de iu'ire si terminand cu "8acerea lumii", sugerand perpetuarea speciei umane, prin "facerea" altei lumi, innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei (etuste (perimate, in(ec4ite -/./.). "7 sarutare in tren" desc4ide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu persona6ele principale. %anarul ,im &arinescu se intoarce cu trenul de la #aris, unde sustinuse doctoratul in

litere. in acelasi tren, calatorea, tot spre 0ucuresti, -era #olicrat, care a(ea "aerul unei adolescente, cruda inca, ele de scoala poate, deg4izata in /domnisoara1". Cititorul face cunostinta cu tanara prin oc4ii lui ,im, intocmai cum, in celalalt roman, "9nigma 7tiliei", 8eli* este cel care introduce in scena persona6ele. ,im este, in aceasta ipostaza, persona6-martor. 9l se simte atras de tanara care nu era totusi un copil, ci, apreciaza el, era "o aderata domnisoara de (reo optsprezece ani". 7 a6uta sa desc4ida geamul timentului, iar atingerea usoara a degetelor su'tiri ale fetei ii pro(oaca tanarului "o usoara fe'ra tactila". Gandurile tanarului z'oara spre "casa cu molii" din 0ucuresti, se (ede aie(ea "incon6urat de sapte fete scrutatoare de 'atrane, e*aminat din cap pana in picioare, latrat pe deose'ite glasuri, tras de 4aine pentru demonstratirestetice". +e anticipeaza (prolepsa), astfel, cealalta "lume", gloata de 'atrane celi'atare, matusile ramolite si in(ec4ite in conceptii, din care cauza e*ista mereu acest "conflict acut intre generatii". 8ata il pri(ea zam'ind si ,im, fara sa stie de ce, simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept, constienta de un gand (inot". "tunci cand trenul a6unge intr-un tunel, domnisoara (rea sa inc4ida geamul si cere, din pri(iri, a6utorul sau. #rofitand de acest prile6 si de intuneric, ,im o trage la pieptul sau si, desi fata se impotri(este, el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o (oluptate indici'ila (imposi'il de e*primat - n.n.)". 8ata ii aluneca insa dintre 'rate si iese pe coridor, apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde, pentru ca trenul opreste in Gara de 5ord, iar ,im ia o trasura pana acasa. "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului on &arinescu, zis si ,im, pe care-l intampina la poarta 'atranaser(itoare, "'a'a C4i". 9ste un nou prile6 pentru narator, care, prin intermediul lui ,im, descrie in detaliu, casa "preistorica" din strada :dricani, cu giurgiu(elele scoro6ite si arse de (reme, aceasta sec(enta constituind totodata o pauza descripti. inauntru, se simte "un aer statut", "o du4oare inc4isa", mo'ila (ec4e are lemnul uscat si crapat, iar tapiteria roasa) in sifonier, 4ainele emanau "un iz de posta( mucegait", intrate demult in putrefactie, din care un roi de molii "mari, cenusii, z'urara deodata". n acest /modul si in urmatorul, ";ece la masa", este prezentata familia, alcatuita din sapte femei si doi 'ar'ati. &ama lui ,im, careia toti ii spuneau tanti &agdalina, ar fi (rut ca fiul ei sa fie mai comunicati(, sa mearga impreuna la plim'are, dar el era ursuz si distant, pentru ca "sentimentul filial se sfaramase", precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". .intre toate matusile, tanti G<enca ("cea mai inalta =>, im'racata cu ingri6ire), tanti 8ira ("stir'a si 'onoma"), tanti &ali, ("o 'atrana de (reo 3? de ani, uscata si dreapta"), tanti "gepsina ("econoama si c4elareasa casei"), tanti Caterina ("incruntata si autoritara"), @isandrina, (cea mai tanara dintre 'atrane,"n-a(ea inca patruzeci de ani si era nemaritata =>, fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"), numai Caterinei i se spunea "madam #opescu", pentru ca "era maritataA si singura cu 'ar'atul in (iata". Ceilalti doi mem'ri ai familiei erau 'ar'ati) +ili(estru, frate cu "'atranele", "om cade (reo 5? de ani =>, 'ar'at inalt si (iguros, purta parul tuns marunt ca o perie si o 'ar'a patrata" si domB #opescu, singura ruda prin alianta, sotul Caterinei. in casa mai locuia, pe langa 'a'a C4i, care-i ser(ea de treizeci de ani, 'atrana aca, "uitata de .umnezeu" pe pamant si ,im le suspecteaza ca nu-i dau sa manance, desi fiica acesteia, tanti &ali, ea insasi in rsta de 3? de ani, respinge acuzatia. :rmatorul modul, "@ola, .ora si &edC", aduce in centrul su'iectului cealalta lume a epocii, tineretul, reprezentat de cate persona6e asezate de narator la polul opus fata de 'atrane. ,im are un "/#eugeot1 prafuit", care, desi era "o 4odogitura lo(ita si zgariata, cumparata pe nimic si in rate de la un prieten", merge, 'ine si cu 'enzina putina. 0ucurestiul, dupa trei ani de a'senta din tara, i se pare modernizat, cu cladiri inalte si elegante, and un aer de "mare metropola". +ilind telefonic o intalnire cu (ec4ile prietene, ,im se infiinteaza la ora patru acasa la @ola, unde (enisera .ora si &edC, toate fetele fiind "studente -la @itere". @im'a6ul tinerilor este modern, 6o(ial si aluzi(, iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate, prietenie si simpatie reciproca. .e pilda, ,im ii reproseaza lui &edC pieptanatura "de domnita tanara zugra(ita in 'iserici", intr-un stil 6u(enil) "#ana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod ser(il - n.n.) pe mama lui +tefan cel &areD". .esi le cunostea inca din (remea cand el era student si ele ele(e de liceu, desi a(usese fata de ele o atitudine frateasca, simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capa'il sa-si dea seama pe care dintre ele

o placea mai mult) "+imtea ne(oia sa iu'easca, sa ai'a o fata a lui, pe care s-o ocroteasca si s-o tina inc4isa in casa lui, in stapanirea lui". .ilema tanarului se manifesta intre @ola si .ora, intrucat &edC era mai putin indrazneata, mai retrasa. ,im incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita, sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iu'i. 8etele ocolesc cu di'acie un raspuns / ar, @ola ii zam'este enigmatic, iar .ora il saruta prieteneste pe o'raz, ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere) "&a iu'esc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acumD => +i daca e asa, cine dintre ele, .ora sau @olaD .ar eu pe cine as putea iu'iD #e @ola sau pe .oraD". Capitolul "/7racolul1 lui 0o''C" ilustreaza cel de al doilea al actiunii, care prezinta, relatia profesor-ele(, comportamentul liceenilor, atitudinea cadrelor didactice, precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca, in perioada inter'elica. 0o''C #olicrat, ele( in clasa a - -a 0, la @iceul "G4eorg4e @azar", ctfiulise trei ore de la scoala, pe care le petrecuse in piscina de la "@ido". Cu parul inca ud, el se gra'este spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie", profesorul +ili(estru Capitano(ici, care era. si autorul manualului, le anuntase e*temporal. #entru 0o''C, istoria incepea cu el insusi, oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (191!) si orice e(eniment istoric nu a(eau nieio relenta in mintea lui) "Confunda raz'oiul de la, 33 cu campania din 0ulgaria si credea in doi &i4ai, &i4ai 0ra(ul si &i4ai -iteazul. 9ra con(ins ca Grigore "le*andrescu a scris /insir-te margarite1 si ca 9minescu a murit de curand". .ezinteresul pentru scoala si, implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de 6ena sau rusine cand incurca e(enimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent) ""iureaE" sau ";e*eE". Ca si tinerii din zilele noastre, 0o''C era un pasionat al sporturilor, stia toate ec4ipele, toate meciurile, toti campionii si amanunte ale (ietii lor, citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "-remea-sport". nainte de a intra in liceu, el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. "mfiteatrul este plin de zgomot, 'aietii "erau risipiti carencotro") unul sta lungit pe 'anci, doi 'o*eaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "te6g4ea", altii ii imita pe diferiti profesori, numai unul singur, "tuns marunt, in uniforma completa, citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit %acilescu. Cand 0o''C afla ca fusese strigat la lectia de c4imie de catre profesorul Constantinescu, raspunde ostentati( indiferent) ""iureaE", ";e*eE". +e duce in spatele amfiteatrului, se lungeste pe 'anca si incearca sa in(ete la istor6e, dar nu poate retine numele sau e(enimentele din lectie, in clasa intra profesorul de muzica, poreclit "7strogotu", careBse ener(eaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe ele(i asezati in 'anci si-i 6igneste . strigand) "5emernicilor, ticalosilor => der'edeilor, 4aimanalelorE". @inistindu-se 'rusc, scoate la lectie mai multi ele(i, cu 'ucurie anticipati, fiind con(ins ca niciunul nu stia nimic. "titudinea indolenta, dispretuitoare ("#arasc4i(escu desc4ise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals, 'atand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori insolenta a ele(ilor ("5u pot, domnule profesor, sa cant, sunt ragusit") starneste isteria dascalului, care da fiecaruia dintre cei zece ele(i "nota unu la partea aplicata", 6ignindu-i necontenit si amenintandu-i) "- %aci, domBE 5emernicilor, ticalosilor, o'raznicilorE "m sa dau in conferintaE". .upa ce-i trimite la loc pe cei zece ele(i, 7strogotu c4eama la lectie alti patru 'aieti, printre care si pe 0o''C, care adormise pe ultima 'anca, cu manualul de istorie in mana. #rofesorul, "dia'olic", se indreapta mergand in rful picioarelor si se 'ucura in ans de prinderea ele(ului) "7c4ii mici, gura, 'ar'ia, c4elia, totul ii radea de 'ucurie". %rezit 'rusc, 0o''C o z'ug4este pe una dintre usile laterale cu 7strogotu pe urmele sale. in clasa se starneste un carm de nedescris, "urlete, c4iote groza(e, miorlaituri, cucuriguri si salturi atletice peste 'anci", iar 0o''C, intrand pe alta usa, se infatiseaza clasei cu gulerul 4ainei ridicat, cu "falcile legate cu 'atista si o'ra6ii umflati intr-un c4ip nenatural". 7strogotu il acuza pe 0o''C ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci, "toata clasa facu din falci clapa-clapa", dupa care profesorulimpunse cu degetul o'razul ele(ului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de 4artie". 7strogotu pune mana pe 'ag4eta cu care diri6a si (rea sa-i dea in cap lui 0o''C, dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului, urmarit indeaproape de profesor, apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor) "in timpul acestei urmariri senzationale, clasa striga /cucurigu1, /miorlau1, /clapa-clapa1 si unul se ridica c4iar in maini cu picioarele in sus". Cand, in sfarsit, ele(ul este prins, acesta mai clampaneste o data atat de autentic, incat intreaga clasa a fost un clampanit, unii lo(ind in pupitre cu creioanele, fapt ce

il isterizeaza pe 7strogotu, care "se facu nat" siF1 da afara pe ele(ul o'raznic, irri'rancindu-l pe scari. Calmandu-se 'rusc, profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "te6g4ea" si intoneaza, impreuna cu clasa, cantecul "0u'uie tunul". in pauza, %ocilescu il a(ertizeaza pe 0o''C ca 7strogotu o sa i-o "coaca", dar acesta raspunde aparent nepasator) ""iureaE", ";e*eE" @a urmatoarea ora, intra in clasa, imediat ce s-a sunat, profesorul de istorie, +ili(estru Capitano(ici, "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii", care, mai incruntat ca oricand, anunta e*temporalul. 5aratorul ii face un portret detaliat prin destrierea im'racamintei) "2edingota neagra de dinainte de raz'oi luase straluciri si indoituri geometrice => si pe acest fond fune'ru, de un realism 4alucinant, 'ar'a sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". "titudinea lugu'ra a profesorului ii pro(oaca lui 0o''C o imagine terifianta, ii pare ca nu mai lipseau decat "un posta( negru 'rodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl 6urul lui +ili(estru". +u'iectul e*temporalului, "#etru si "san" ii este complet strain lui 0o''C si incearca sa copieze din lucrarea lui %ocilescu, dar acesta nu-l lasa. +upra(eg4ind scolarii, +ili(estru rememoreaza propria de(enire, prin flas4-'ac<. 8usese ele( la liceul "+f.+a", urmase apoi istoria la :ni(ersitate, statea in aceeasi casa, cu aceleasi mo'ile, impreuna cu surorile, "domnisoare tinere, sugrumate de corsa6e prea stramte", care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. Cand se indragostise prima oara, ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa", el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. :ra pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "(irgin", desi sufletul ii era (iguros. .eodata, il zareste pe 0o''C copiind din sectiune, il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. Cautand in 'anca, profesorul gaseste un caiet cartonat, din care z'oara pe podea "un (raf de fotografii de actrite de cinematograf. 8ace "o cruce rosie pe foaia lui 0o''C", ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o (or'a. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani, +ili(estru incepe sa citeasca "7racolul" unei fete, caietul gasit asupra lui 0o''C. +pre surprinderea sa, +ili(estru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "4aimana simpatica". @a incercarea 'aiatului de a recupera "7racolul", profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". n modulele urmatoare, se di(ersifica intamplarile, se incurca si se rezol situatii, atat in zona lirica a iu'irii, cat si in social. @ui 0o''C #olicrat ii (ine geniala idee sa o trimita pe sora sa, -era, la profesorul +ili(estru ca sa recupereze "7racolul" si, totodata, sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei, copiatul, aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. #entru asta, "0o''C era 4otarat sa treaca in randul mortilor pe oricine dinA familie", 'a c4iar sa poarte "o 'anda de crep negru pe maneca". n acest timp, profesorul +ili(estru Capitano(ici, singur in propria odaie, se gandeste ca n-ar fi (rut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om, de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa, "in locul celei a'uzi(e si tiranice a surorilor". 9l cunostea de cati ani o profesoara de geografie, care a(ea !G de ani, "era timida si refractara modernismului", il respecta si-i aprecia cu e(la(ie manualele. +ili(estru se decide, 'rusc, sa-i trimita o scrisoare, in care face aluzii e*trem de su'tile la o e(entuala casatorie, precizand ca este "in afara de gri6uri, dupa ani de c4i'zuinta, in ce pri(este partea materiala". n celalalt , ,im este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare, .ora sau @olaD Gandindu-se ca aceasta din urma, desi este foarte frumoasa, este si "prea rece si 4ieratica", se 4otaraste sa-iBtrimita un 'ilet .orei, prin care ii cere o intre(edere. ,im isi (erifica masina in mi6locul curtii si ramane uimit cand o (ede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intre'and de "domnul profesor Capitano(ici". ,im o conduce pe fata la unc4iul sau, care-i inapoiaza "oracolul", considerand ca "4aimanaua" de #olicrat s-a nascut "su' o stea fa(ora'ila", deoarece are o sora atat de "duioasa", care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". ,im o conduce acasa cu masina si fi*eaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza, ca sa se plim'e impreuna la +osea. 8ata i se pare mai frumoasa dscat in tren, de aceea sufletul sau este mai tul'urat ca oricand de "discordii, si termenii pro'lemei sporisera cu unul) .ora, @ola sau -era. @ola, -era sau .ora". #rima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura, tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. -era se emotioneaza puternic si raspunde "ca la e*amen") "9minescu, -la4uta (isi inc4ipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala.)". #e ,im il intereseaza insa daca ii place "rg4ezi, iar -era, cu o mina (inota, recunoaste ca

admira poezia acestuia, dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe "rg4ezi" (poet inter'elicH "rg4ezi se afla in plina perioada de creatie, iar tematica si lim'a6ul inedite, au starnit multe contro(erse in epoca - /./.). :nii critici considera ca aceasta sec(enta are lente 'iografice, intrucat doamna "lice -era Calinescu a po(estit intr-un inter(iu prima intalnire cu scriitorul, foarte asemanatoare cu cea din roman. @a in(itatia lui &edC, prietenii fac o e*cursie la Constanta, se plim'a cu salupa, inoata, 'ucuranduse de lurile sarate ale marii. .ora ii destainuie lui ,im, in mare secret, ca este indragostita si logodita de6a cu un tanar care se afla la studii in strainatate, iar cand termina facultatea se (or casatori. A intors la 0ucuresti, ,im este foarte tul'urat de faptul ca .ora era indragostita de altcine si nu de el, desi "la drept (or'ind, nici n-o iu'esc". @a @ola nu indraznea sa se duca fara sa ai'a un moti( anume, iar pe -era, cu care a(ea intalnire la +osea, daca nu ploua, o socotea "o prietena mica", fata de care simtea "o simpatie indiscuila si o'ligatorie". #uternic 6ignit in amorul propriu, incepe sa colinde toata casa, prile6 pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei, utilizand te4nica detaliului) in iatacul "tantei G4enca era o ordi4e de muzeu", la tanti "gepsina "incaperea era mai sta si mai austera", iar odaia profesorului +ili(estru era "plina cu carti". intamplator, ,im zareste pe 'iroul singuraticului unc4i o poezie de dragoste su' forma unei scrisori si se simte 6enat de nauceala acestuia, care 'a6'aie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da (olumul pe care i-l ceruse tanarul. ,im surprinde, apoiH o con(or'ire soptita intre tanti @isandrina si un 'ar'at, care a(ea loc la fereastra. Contrariat, tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. in timp ce femeile 6ucau "loto", "gepsina le anunta ca pe un e(eniment senzational) "8etelor, nu stiti una) a murit acaE". ,im, puternic impresionat, o pri(este pe aca, o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". n familia #olicrat, toti sunt ingri6orati ca de "cat timp -era se sc4im'ase foarte mult, sla'ise, a(ea o mina (inota, era distrata si mereu cu gandurile in alta parte, de aceea intre'area lor era) "Ce are -era noastraD". +entimentul de (inotie, cauzat deB starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci, "fioruri si (oluptati neintelese", ii pro(oaca atitudini contradictorii) fie o toropeala semiinconstienta, fie o dorinta nestapanita pentru plim'ari nesfarsite. +imte ca desele ei intalniri cu ,im tre'uie sa ai'a o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un e(eniment. .esi ,im ii fi*eaza intalniri la +osea -erei, este din ce in ce mai 4otarat s-o cucereasca pe "4ieratica" (atitudine infle*i'ila, teapana - n.n.) @ola. #entru tanarul uni(ersitar, toamna este anotimpul 'ucuriei si al rela*arii, intrucat reincepea acti(itatea teatrului, "dancing-ul si cinematograful". +e duce in fiecare dupa-amiaza la @ola, care se straduia sa epateze si sa fie "fatala", isi sc4im'a zilnic roc4iile si coafura. ,im ii face declaratii magulitoare, cu un ton usor glumet, strecurand aluzii la curtezanii @olei, fata de care ea e*prima un "dezgust total", amandoi luandu-l in ras pe +onetu, poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. @uandu-si inima-n dinti, ,im ii declara emotionat ca o iu'este, dar @ola nu-l crede, considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit, acuzandu-l ca o placea pe .ora. %anarul insista, incercand sa o con(inga de profunzimea iu'irii, marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei) "%e iu'esc, fiindca (reau sa sfasii c4iar si pe inofensi(ul +onetu". :n ne(inot 6oc de societate, pe care cei patru prieteni il in(entasera, il dezorienteaza din nou pe ,im. :nul dintre ei, legat la oc4i, tre'uia sa-l recunoasca pe celcare e*ecuta un acord la pian. "cela care g4icea a(ea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. .ora il g4iceste pe ,im "siF1 saruta pe 'uze", ceea ce o deran6eaza (izi'il pe @ola, care-i pri(este "cu un zam'et ironic". Cand ,im, legat la oc4i, o recunoaste in sunetul rece al clapei pe @ola, aceasta il pri(este cu un usor dispret, "intoarse capul si se feri intr-un c4ip de-a dreptul 6ignitor", ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic, salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. -anitatea il impiedica pe ,im sa le mai caute pe fete, n-o mai (iziteaza pe @ola, ei se intalneste in fiecare zi cu -era, cu care mergea la cinema, la +osea ori in Cismigiu, fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. .upa (reo zece zile, primeste o scrisoare eleganta de la @ola, prin care il in(ita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6,??". 9ra o zi friguroasa de noiem'rie, incepuse sa ninga si -era il astepta la +osea, la ora 6,?? seara, plim'andu-se zgri'ulita pe su' teii desfrunziti. +igur de sentimentele si loialitatea -erei, ,im nu rezista tentatiei de a raspunde in(itatiei, dorind sa da daca @ola regreta gestul respingerii din ziua 6ocului si, mai ales,

cum face asta. 8ata il intampina cu 6o(ialitate, dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui ,im, il 'uimaceste definiti(. 9a i-l prezinta pe domnul su'locotenent #opescu, pe care tanara il asculta atenta, il admira, desi ni(elul con(ersatiei este superficial si peni'il, danseaza cu el tango. @ola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea, dar ,im, dupa doua ore, se ridica 4otarat si pleaca repede. Cu ner(ii intinsi la ma*im, el se duce spre +osea ca sa se linisteasca. .esi este intuneric si frig, -era il asteapta la locul intalnirii si cand il (ede "fata iz'ucni intr-un s amar, de copil oropsit". ,im se simte foarte (inot ca uitase de -era si, puternic rascolit de emotie, se surprinde cerand-o de sotie. 8ata este e*trem de fericita, iar ,im decide sa mearga, imediat, la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. %anarul este politicos si curtenitor cu doamna #olicrat, care accepta, cu emotie, ca ,im si -era sa se casatoreasca, numai ca, marturiseste ea, se afla intr-o 6ena financiara si nu-i poate a6uta din punct de (edere material. ,im este in(itat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a -erei, Camelia si cu sotul acesteia, 9milian #rotopopescu. " doua zi, ,im intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu -era, dar aici femeile erau agitate si galagioase, indignate de "tupeul" @isandrinei de a primi "noaptea pe toti neispra(itii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este (or'a de discutia purtata la fereastra, pe care o auzise si el. z'ucneste cu forta +ili(estru, care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei", indemnand-o pe @isandrina sa plece cu 'ar'atul respecti( "cu sau fara cununie", numai sa iasa din "putreziciunea asta". 9l ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara, ca sa intre si el "in randul lumii". ,im, punand "gaz peste foc", le anunta ca se insoara. 5imeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta, dar tanarul le arata cele doua inele, inscriptionate cu data si numele lor, " on si -era, 1 decem'rie 19$1". %anti &agdalina, mama lui ,im, se 6eluieste indignata ca nu a fost intre'ata, dar ,im este sincer surprins de aceasta pretentie, pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce, ci singurul care decide pentru sine este numai el. %anarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa -erei, careia ii pune inelul de logodna pe deget. %inerii isi soptesc declaratii de dragoste, isi fac uri de (iitor, "rascolindu-si toate colturile sufletului =-> si gustand dinainte cu inc4ipuirea 'ucuriile casniciei". @a sugestia lui 0o''C, merg toti trei la Circ, unde urma sa ai'a loc o mare gala de 'o*, sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "e*taz religios". +pectacolul s-a terminat la ora doua noaptea, ceea ce a incantat-o pe -era, care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. n ziua nuntii lui ,im cu -era, locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori, fiecare pregatind darurile pentru acest e(eniment, naratorul descriind, prin te4nica detaliului, pregatirea cadourilor, care sunt tot felul de (ec4ituri, unele mancate de molii. 8aptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar, "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua, naratorul descriind, prin te4nica detaliului, (esmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". Cu totii pleaca la nunta, asezati intr-un "pluton ordonat") in frunte se, afla domnul #opescu urmat de femei, alaiul fiind inc4eiat de +ili(estru. -ila din strada #olona era luminata "a giorno", cu usile larg desc4ise, madam #olicrat pri(ind "prin lorgnon" con(oiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. 9motionata si intimidata de "atatea femei 'atrane", -era saruta mana fiecareia, ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. ,im este insa furios, pentru ca, dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti, in mi6loc urmand sa se desfasoare cununia religioasa, rudele.sale, depun pe rand "ofranda" pe masa @ouis I-, astfel incat pretiosul o'iect de(enise o tara'a plina de (ec4ituri. in timp ce tanti &agdalina inspecta casa stram'and din nas, ,im ia de pe masa carticica daruita de +ili(estru si constata, stupefiat, ca la fiecare ina se afla cate o 'ancnota de o mie de lei, iar (olumul a(ea !!! de ini, primise, adica, o mica a(ere. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator, ilustrata cu pasa6e din slu6'a si sfaturile pe care preotul le da mirilor, in calitate de nasi fiind cealalta sora a -erei, pe nume C4ic4i, impreuna cu sotul ei, un ofiter inalt, ;izi. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei, ,im 4otaraste sa plece imediat cu -era in luna de miere, la 0raso(, fara sa anunte pe nimeni. %anti @isandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai de(reme, dar, in zori, cand con(oiul se intoarse in :dricani, constata cu totii, inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca @isandrina fugise de acasa, lasand un 'ilet) "2amaneti cu 'ine surorilor, (reau +a intru in randul lumii".

Capitolul "7glinda constelata" este dedicat profesorului +ili(estru Capitano(ici care este din ce in ce mai distrat, confuz si deprimat. 9l e(ita sa mai intre in contact cu lumea, isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor, "spre 'ucuria sal'atica" a ele(ilor. "7 sila grea de (iata si de sine" il copleseste pe +ili(estru, stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui (irile" si teama de necunoscut, cum ar fi o e(entuala casatorie cu profesoara colega. &editeaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iu'irii, asa cum soarta 4otarase ca ,im si -era sa calatoreasca in acelasi tren si timent. .esi "ascetic o (iata intreaga si (irgin", +ili(estru se simte, deodata, cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii", fiori necunoscuti pana acum si, fara sa stie 'ine in ce scop, pleaca gra'it in oras. #lim'andu-se pe strazile pustii si luminate ale 'ulerdului, o fata tanara il face sa se infioare si, raspunzand in(itatiei, profesorul o urmeaza acasa la ea, intr-o "odaie curata, prea parfumata => si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica peni'ila si confuza. +ili(estru se intoarce "din prima lui a(entura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi, dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. 7'sesia sterilitatii, din ce in ce mai prezenta in constiinta sa, il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat) moartea. 7 rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc, de la nelinistea ca, la cei cincizeci de ani, a(ea sa de(ina "nimic", pana la impacarea cu ideea neantului, pri(it "ca un somn lung", incomensura'il. "6unge la concluzia ca "omul este o'sedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte 'ine sintetizata de (ersul lui "l. -la4uta) "5u de moarte ma cutremur, ci de (esnicia ei". @a inceput pri(ita filozofic, apoi din ce in ce mai o'sesi, ideea mortii de(ine atat de intensa, incat gandul sinuciderii se instaleaza definiti( in J constiinta lui +ili(estru. intelege ca e*istenta sa in aceasta lume se inc4eiase si, dupa ce scri' mai multe 4artii pe care le pune intr-un plic adresat lui ,imH se spanzura in odaia sa, legand cordonul 4alatului rosu de carligul din tan. @a pri(eg4iul mortului, cele sase femei, asezate in cerc pe scaune, gusta din plin "e(enimentul" din (iata lor, po(estesc tot felul de istorioare despre 'ar'ati care au fost distrusi de femei, isi amintesc intamplari din tineretea lui +ili(estru, (or'esc si rad cu familiaritate. Cand au (enit cioclii sa ridice mortul, surorile "urlara toate ca niste (ite surprinse de flacari in gra6d", realizand tragedia a'ia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. :ltimul modul al romanului, intitulat sugesti( "8acerea lumii", lustreaza implinirea erotica a cuplului ca e(olutie sociala, progres si ci(ilizatie, care poate sim'oliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celi'atare, o iz'anda a sc4im'arilor innoitoare, "facerea" altei lumi". Cuplul -era-,im a petrecut luna de miere la 0raso(, tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor) "%oata lumea ii prote6a si-i urmarea cu zam'etele", tanara sotie capatand c4iar sfaturi de la doua noi prietene, cu mai multa e*perienta con6ugala. 2e(eniti la 0ucuresti, (iata lor se sc4im'a total si surprinzator. +ili(estru le lasase, lui ,im si -erei, prin testament toate casele din curte, punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. 2ugamintea unc4iului era ca ,im "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". 0atranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile (ec4i "in casele din fund". ,im si -era au facut "inotii scandaloase", reamena6and casele in stil modern, cu ferestre late, cu terase si piscina, ridicand, asa cum ii rugase +ili(estru, "case noi, pentru oameni noi". "flati "-esnic in luna de miere", ,im si -era nu primesc musafiri, "se 6ucau de-a (iata, oferindu-si unul altuia receptii", la care era admis numai 0o''C. intr-o seara, cand toti trei tinerii con(ersau si ascultau muzica, -era are o senzatie de ameteala si greata. +periat, ,im trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti) -era fi mama. 8inalul romanului este, asadar, unul fericit si desc4is, ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii) "- ,im, te iu'esc ca pe nimeni pe lumeE %e iu'esc fiindca tu esti tatal copilului nostruE".