P. 1
cartea nuntii comentariu

cartea nuntii comentariu

5.0

|Views: 7,230|Likes:

More info:

Published by: Marian Alexandru Alecu on Feb 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/29/2014

pdf

text

original

George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii romane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar

. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu micburghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor. (Structura, compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent, aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module, fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia, de la "O sarutare in fren", ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii", sugerand perpetuarea speciei umane, prin "facerea" altei lumi, innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate, invechite -«.«.). "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris, unde sustinuse doctoratul in

tot spre Bucuresti. ea insasi in rsta de 70 de ani. Urmatorul modul.n. uscata si dreapta"). purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. latrat pe deosebite glasuri. "o duhoare inchisa". aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". Limbajul tinerilor este modern. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. dar el era ursuz si distant. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. desi fiica acesteia.In acest «modul si in urmatorul. constienta de un gand vinot". "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. din care un roi de molii "mari. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . frate cu "batranele". prin intermediul lui Jim. Dora si Medy". and un aer de "mare metropola".litere. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. tanti Mali. Felix este cel care introduce in scena personajele. Mama lui Jim. este prezentata familia. mobila veche are lemnul uscat si crapat. tineretul. cenusii. care. in casa mai locuia. zis si Jim. ("o batrana de vreo 70 de ani. pe langa baba Chi. Jim are un "«Peugeot» prafuit". deghizata in «domnisoara»". gloata de batrane celibatare. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le suspecteaza ca nu-i dau sa manance. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. desi fata se impotriveste. Lisandrina. zburara deodata".n. tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. tanti Gkenca ("cea mai inalta []. merge. intocmai cum. Profitand de acest prilej si de intuneric. "baba Chi". el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . calatorea. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". tanti Mali. sa mearga impreuna la plimbare. batrana Iaca. Vera Policrat. Este un nou prilej pentru narator. bine si cu benzina putina. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. examinat din cap pana in picioare. jovial si aluziv. in celalalt roman. dupa trei ani de absenta din tara. inauntru. apreciaza el. se simte "un aer statut". aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele . cruda inca. singura ruda prin alianta. intrate demult in putrefactie. matusile ramolite si invechite in conceptii. fara sa stie de ce. astfel. Dintre toate matusile. "om cade vreo 50 de ani []. iar tapiteria roasa: in sifonier. din priviri. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. prietenie si simpatie reciproca. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata".n. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. barbat inalt si viguros. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase".n. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". descrie in detaliu. Se anticipeaza (prolepsa). care-i servea de treizeci de ani. iar Jim ia o trasura pana acasa. ele de scoala poate. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. toate fetele fiind "studente -la Litere". Bucurestiul. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. ajutorul sau. personaj-martor. sotul Caterinei. Jim o trage la pieptul sau si. Jim este. Fata il privea zambind si Jim. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. (cea mai tanara dintre batrane. in acelasi tren. ci. imbracata cu ingrijire). "Enigma Otiliei". care. "Zece la masa". tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca.)". O ajuta sa deschida geamul timentului. cealalta "lume". "Lola.) pe mama lui Stefan cel Mare?". in aceasta ipostaza. hainele emanau "un iz de postav mucegait". tanti Fira ("stirba si bonoma"). cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". care avea "aerul unei adolescente. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). tras de haine pentru demonstratirestetice". simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. cu cladiri inalte si elegante. De pilda. unde venisera Dora si Medy. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. i se pare modernizat. alcatuita din sapte femei si doi barbati. casa "preistorica" din strada Udricani. respinge acuzatia.

in uniforma completa. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. printre care si pe Bobby. "tuns marunt. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". dupa care profesorulimpunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". elev in clasa a VII-a B. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. domnule profesor. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. Bobby Policrat. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". chelia. "toata clasa facu din falci clapa-clapa". cucuriguri si salturi atletice peste banci". batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori insolenta a elevilor ("Nu pot. in clasa se starneste un carm de nedescris. numai unul singur. chiote grozave. intrand pe alta usa. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. strigand: "Nemernicilor. Se duce in spatele amfiteatrului. altii ii imita pe diferiti profesori. istoria incepea cu el insusi. incat intreaga clasa a fost un clampanit. in stapanirea lui". gura. Atitudinea indolenta. toti campionii si amanunte ale vietii lor. Pentru Bobby. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. cine dintre ele. Amfiteatrul este plin de zgomot. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. Trezit brusc. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremea-sport". stia toate echipele. jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". care adormise pe ultima banca. barbia. la Liceul "Gheorghe Lazar". profesorul Silivestru Capitanovici. "urlete. sa cant. urmarit indeaproape de profesor. Cu parul inca ud. intrucat Medy era mai putin indrazneata. in perioada interbelica. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. cu bucurie anticipati. care prezinta. miorlaituri. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. in sfarsit. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. elevul este prins. ctfiulise trei ore de la scoala. atitudinea cadrelor didactice. Profesorul. ticalosilor. in clasa intra profesorul de muzica.Taci. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . dom'! Nemernicilor. le anuntase extemporal. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. si autorul manualului. Cand. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. sunt ragusit") starneste isteria dascalului. cu manualul de istorie in mana. Ca si tinerii din zilele noastre.o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. unii lovind in pupitre cu creioanele. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. baietii "erau risipiti carencotro": unul sta lungit pe banci. ticalosilor [] derbedeilor. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". haimanalelor!". relatia profesor-elev. "Zexe!". poreclit "Ostrogotu". Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. Linistindu-se brusc. scoate la lectie mai multi elevi. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". care era. iar Bobby. toate meciurile. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. Dezinteresul pentru scoala si. «miorlau». Bobby era un pasionat al sporturilor. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". mai retrasa. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". sa aiba o fata a lui. totul ii radea de bucurie". se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje.Inainte de a intra in liceu. "diabolic". fapt ce . doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". Lola ii zambeste enigmatic. comportamentul liceenilor. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". clasa striga «cucurigu».

care mai este si prietena "unui nepot al profesorului".Sa". Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". Silivestru Capitanovici. Vera sau Dora". Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". in pauza. statea in aceeasi casa. impreuna cu clasa. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. "domnisoare tinere. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". iar Vera. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. de un realism halucinant. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". ca sa se plimbe impreuna la Sosea. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". este si "prea rece si hieratica". profesorul Silivestru Capitanovici. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". deoarece are o sora atat de "duioasa". Silivestru se decide. cu aceleasi mobile. brusc. totodata. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. Silivestru rememoreaza propria devenire. cu o mina vinota. Spre surprinderea sa. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". irribrancindu-l pe scari. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. recunoaste ca . prin flash-back. "era timida si refractara modernismului". se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. profesorul gaseste un caiet cartonat. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. profesorul de istorie. care-i inapoiaza "oracolul". ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. caietul gasit asupra lui Bobby. se incurca si se rezol situatii. dar acesta nu-l lasa. Supraveghind scolarii. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. mai incruntat ca oricand. Cand se indragostise prima oara. Cautand in banca. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. Calmandu-se brusc. sa-i trimita o scrisoare. precizand ca este "in afara de grijuri. Deodata. Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. imediat ce s-a sunat. desi sufletul ii era viguros. in ce priveste partea materiala". tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. care. dupa ani de chibzuinta.In celalalt . singur in propria odaie. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". el se lasase influentat de ele si rupsese relatia.il isterizeaza pe Ostrogotu. Vera. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". "Zexe!" La urmatoarea ora. Pentru asta. se diversifica intamplarile. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om.)". Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. prin care ii cere o intrevedere. cantecul "Bubuie tunul". urmase apoi istoria la Universitate. anunta extemporalul. Lola sau Vera. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren.In modulele urmatoare. care "se facu nat" si—1 da afara pe elevul obraznic. Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. Lola. sugrumate de corsaje prea stramte". si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". la profesorul Silivestru ca sa recupereze "Oracolul" si. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". Subiectul extemporalului. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. impreuna cu surorile. copiatul. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". care avea 42 de ani. desi este foarte frumoasa. Fusese elev la liceul "Sf. atat in zona lirica a iubirii. intra in clasa. cat si in social. Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei.In acest timp.

Sentimentul de vinotie. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. cu un ton usor glumet. * intors la Bucuresti. Pentru tanarul universitar.«. Cand Jim. iar cand termina facultatea se vor casatori. Jim. desi "la drept vorbind. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. teapana . cu care mergea la cinema.). ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. o socotea "o prietena mica". care avea loc la fereastra. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei.admira poezia acestuia. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. incepe sa colinde toata casa. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu".In familia Policrat. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. isi schimba zilnic rochiile si coafura. o priveste pe Iaca. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera".) Lola. prietenii fac o excursie la Constanta. care-i priveste "cu un zambet ironic". Un nevinot joc de societate. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". aceasta il priveste cu un usor dispret.00 seara. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. fata de care ea exprima un "dezgust total". era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. iar pe Vera. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. Jim surprinde. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. . Puternic jignit in amorul propriu. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. acuzandu-l ca o placea pe Dora. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. Jim ii face declaratii magulitoare. Era o zi friguroasa de noiembrie. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. legat la ochi. "dancing-ul si cinematograful".n. intrucat reincepea activitatea teatrului. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. Dora il ghiceste pe Jim "si—1 saruta pe buze". plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. n-o mai viziteaza pe Lola. slabise. foarte asemanatoare cu cea din roman. Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. Tanarul insista. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. il dezorienteaza din nou pe Jim. puternic impresionat. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. Luandu-si inima-n dinti. cu care avea intalnire la Sosea. la Sosea ori in Cismigiu. intamplator. Unul dintre ei. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. au starnit multe controverse in epoca . o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. daca nu ploua. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". iar tematica si limbajul inedite. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. nici n-o iubesc".00". avea o mina vinota. in timp ce femeile jucau "loto". amandoi luandu-l in ras pe Sonetu.n. poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". La invitatia lui Medy.«. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. bucuranduse de lurile sarate ale marii. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. Contrariat. se plimba cu salupa. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. mai ales. pe care cei patru prieteni il inventasera. dar Lola nu-l crede. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. Dupa vreo zece zile. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". Dora ii destainuie lui Jim. legat la ochi. in mare secret. "fioruri si voluptati neintelese". fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". la ora 6. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. apoi. inoata. nu stiti una: a murit Iaca!".

Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. A doua zi. cu emotie. cu usile larg deschise. dar. Fata este extrem de fericita. inscriptionate cu data si numele lor. marturiseste ea. "Ion si Vera. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. iar volumul avea 444 de ini. un ofiter inalt. imediat. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. la Brasov. isi fac uri de viitor. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. Vera saruta mana fiecareia. numai sa iasa din "putreziciunea asta". dar tanarul le arata cele doua inele. Cu totii pleaca la nunta. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. Izbucneste cu forta Silivestru. prin tehnica detaliului. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. pe care tanara il asculta atenta. pentru ca. punand "gaz peste foc". Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". il admira. Desi este intuneric si frig. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. careia ii pune inelul de logodna pe deget. Emilian Protopopescu. La sugestia lui Bobby.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. 1 decembrie 1931". depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. numai ca. Jim. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. impreuna cu sotul ei. naratorul descriind. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. afla domnul Popescu urmat de femei. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. Jim este insa furios. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". il buimaceste definitiv. se surprinde cerand-o de sotie. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. Tanti Magdalina. stupefiat. danseaza cu el tango. ca sa intre si el "in randul lumii". Camelia si cu sotul acesteia. o mica avere. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. unele mancate de molii. primise. alaiul fiind incheiat de Silivestru. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. dar aici femeile erau agitate si galagioase. cand convoiul se intoarse in Udricani. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. mama lui Jim. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". Zizi. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. vreau Sa intru in randul lumii". care sunt tot felul de vechituri. naratorul descriind. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. de copil oropsit". unde urma sa aiba loc o mare gala de box. ceea ce a incantat-o pe Vera. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. le anunta ca se insoara. dupa doua ore. pregatirea cadourilor. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. rudele. pe care o auzise si el.sale. dar Jim. in zori. Fata il intampina cu jovialitate. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. merg toti trei la Circ. adica. pe nume Chichi.cum face asta. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. fara sa anunte pe nimeni. puternic rascolit de emotie. prin tehnica detaliului. constata cu totii. . Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. Cu nervii intinsi la maxim. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. iar Jim decide sa mearga. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. ci singurul care decide pentru sine este numai el. care accepta. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. se ridica hotarat si pleaca repede.

profesorul o urmeaza acasa la ea. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". cu terase si piscina.Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". confuz si deprimat. o fata tanara il face sa se infioare si. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. ci de vesnicia ei". din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. Finalul romanului este. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. asezate in cerc pe scaune. "se jucau de-a viata. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. incomensurabil. ridicand. Ultimul modul al romanului. cu ferestre late. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. La inceput privita filozofic. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". Silivestru le lasase. vorbesc si rad cu familiaritate. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. oferindu-si unul altuia receptii". lui Jim si Verei. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. viata lor se schimba total si surprinzator. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. apoi din ce in ce mai obsesi. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. asa cum ii rugase Silivestru. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". Speriat. fara sa stie bine in ce scop. care poate simboliza. prin testament toate casele din curte. la cei cincizeci de ani. pleaca grabit in oras.Jim. pana la impacarea cu ideea neantului. raspunzand invitatiei. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in • constiinta lui Silivestru. Silivestru se simte. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". se spanzura in odaia sa. reamenajand casele in stil modern. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. fiori necunoscuti pana acum si. avea sa devina "nimic". unul fericit si deschis. "spre bucuria salbatica" a elevilor. pentru oameni noi". Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. "case noi. "facerea" altei lumi". asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. asadar. Aflati "Vesnic in luna de miere". intitulat sugestiv "Facerea lumii". tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. deodata. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". privit "ca un somn lung". ideea mortii devine atat de intensa. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. Obsesia sterilitatii. intr-o "odaie curata. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. de la nelinistea ca. Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". cu mai multa experienta conjugala. Jim si Vera nu primesc musafiri. o izbanda a schimbarilor innoitoare. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. El evita sa mai intre in contact cu lumea. Vera are o senzatie de ameteala si greata. cele sase femei. Reveniti la Bucuresti. cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii".Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. . La priveghiul mortului. la care era admis numai Bobby. intr-o seara. progres si civilizatie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->