George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii romane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar

. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu micburghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor. (Structura, compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent, aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module, fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia, de la "O sarutare in fren", ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii", sugerand perpetuarea speciei umane, prin "facerea" altei lumi, innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate, invechite -«.«.). "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris, unde sustinuse doctoratul in

desi fata se impotriveste. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. deghizata in «domnisoara»". cenusii. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. din priviri. tanti Mali. din care un roi de molii "mari. care. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . Urmatorul modul. tanti Gkenca ("cea mai inalta [].n. "om cade vreo 50 de ani []. Lisandrina. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". alcatuita din sapte femei si doi barbati. numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". intrate demult in putrefactie.n. ajutorul sau. "baba Chi". Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". frate cu "batranele". din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. "Enigma Otiliei". intocmai cum. cruda inca. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". personaj-martor.n. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le suspecteaza ca nu-i dau sa manance. ele de scoala poate. Fata il privea zambind si Jim. Dora si Medy".In acest «modul si in urmatorul. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele . latrat pe deosebite glasuri. descrie in detaliu. ci. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. in casa mai locuia. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. iar tapiteria roasa: in sifonier. toate fetele fiind "studente -la Litere". tot spre Bucuresti. Jim o trage la pieptul sau si. examinat din cap pana in picioare. astfel. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. in aceasta ipostaza. tanti Fira ("stirba si bonoma"). tras de haine pentru demonstratirestetice". singura ruda prin alianta. unde venisera Dora si Medy. tanti Mali. De pilda. pe langa baba Chi. Jim este. cu cladiri inalte si elegante. (cea mai tanara dintre batrane. care. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. fara sa stie de ce. Este un nou prilej pentru narator. imbracata cu ingrijire). in celalalt roman. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". zis si Jim. Felix este cel care introduce in scena personajele. dar el era ursuz si distant. zburara deodata". pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. tineretul. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru.) pe mama lui Stefan cel Mare?". cealalta "lume". calatorea. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. care avea "aerul unei adolescente. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. ea insasi in rsta de 70 de ani. Se anticipeaza (prolepsa). este prezentata familia. barbat inalt si viguros. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. apreciaza el. sa mearga impreuna la plimbare. hainele emanau "un iz de postav mucegait"."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. jovial si aluziv.litere. and un aer de "mare metropola". bine si cu benzina putina. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". "o duhoare inchisa". tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). O ajuta sa deschida geamul timentului. in acelasi tren. "Lola. apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. mobila veche are lemnul uscat si crapat. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . ("o batrana de vreo 70 de ani. Vera Policrat. Jim are un "«Peugeot» prafuit". Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. Profitand de acest prilej si de intuneric. matusile ramolite si invechite in conceptii. "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. Limbajul tinerilor este modern. i se pare modernizat. merge. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. prin intermediul lui Jim. se simte "un aer statut". Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. sotul Caterinei. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. care-i servea de treizeci de ani. inauntru. casa "preistorica" din strada Udricani. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara").n. prietenie si simpatie reciproca. iar Jim ia o trasura pana acasa. "Zece la masa". dupa trei ani de absenta din tara. batrana Iaca.)". Bucurestiul. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. desi fiica acesteia. gloata de batrane celibatare. constienta de un gand vinot". uscata si dreapta"). tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). respinge acuzatia. Mama lui Jim. Dintre toate matusile. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept.

precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. Trezit brusc. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". ticalosilor [] derbedeilor. toti campionii si amanunte ale vietii lor. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". la Liceul "Gheorghe Lazar". sunt ragusit") starneste isteria dascalului. iar Bobby. Lola ii zambeste enigmatic. intrucat Medy era mai putin indrazneata. le anuntase extemporal. Pentru Bobby. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. domnule profesor. relatia profesor-elev. "diabolic". dom'! Nemernicilor. printre care si pe Bobby. baietii "erau risipiti carencotro": unul sta lungit pe banci. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. in clasa intra profesorul de muzica. Ca si tinerii din zilele noastre. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremea-sport". comportamentul liceenilor. mai retrasa. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. sa cant. care adormise pe ultima banca. Cu parul inca ud. cucuriguri si salturi atletice peste banci". in uniforma completa. unii lovind in pupitre cu creioanele. sa aiba o fata a lui. miorlaituri. toate meciurile. dupa care profesorulimpunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. cu bucurie anticipati. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". clasa striga «cucurigu». citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. intrand pe alta usa. chelia. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". elevul este prins. si autorul manualului. strigand: "Nemernicilor. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. care prezinta. pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. ctfiulise trei ore de la scoala. Profesorul. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. Bobby era un pasionat al sporturilor. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". cu manualul de istorie in mana. in stapanirea lui". elev in clasa a VII-a B. "urlete. numai unul singur. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". Bobby Policrat. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". gura. incat intreaga clasa a fost un clampanit. istoria incepea cu el insusi. «miorlau». Cand. Se duce in spatele amfiteatrului. atitudinea cadrelor didactice. Linistindu-se brusc. profesorul Silivestru Capitanovici. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori insolenta a elevilor ("Nu pot. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi.Taci. cine dintre ele. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. stia toate echipele. poreclit "Ostrogotu". "tuns marunt. chiote grozave. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. "Zexe!". altii ii imita pe diferiti profesori. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. "toata clasa facu din falci clapa-clapa". in sfarsit. Dezinteresul pentru scoala si. Atitudinea indolenta. haimanalelor!". Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. ticalosilor. care era. scoate la lectie mai multi elevi.o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. in perioada interbelica. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. fapt ce .Inainte de a intra in liceu. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. barbia. in clasa se starneste un carm de nedescris. Amfiteatrul este plin de zgomot. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. urmarit indeaproape de profesor. totul ii radea de bucurie".

la profesorul Silivestru ca sa recupereze "Oracolul" si. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. urmase apoi istoria la Universitate. irribrancindu-l pe scari. imediat ce s-a sunat. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. atat in zona lirica a iubirii. profesorul gaseste un caiet cartonat. cantecul "Bubuie tunul". singur in propria odaie. care avea 42 de ani. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. brusc. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". se diversifica intamplarile. impreuna cu surorile. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. Cautand in banca. Vera. este si "prea rece si hieratica". Deodata. Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. statea in aceeasi casa. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca".Sa". Supraveghind scolarii. ca sa se plimbe impreuna la Sosea. Silivestru rememoreaza propria devenire. profesorul de istorie. se incurca si se rezol situatii. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". in pauza. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea.In celalalt . Fusese elev la liceul "Sf. "domnisoare tinere. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. Spre surprinderea sa. sugrumate de corsaje prea stramte". in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. sa-i trimita o scrisoare. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii.In acest timp. care "se facu nat" si—1 da afara pe elevul obraznic. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". Subiectul extemporalului. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". Calmandu-se brusc. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". Pentru asta. Lola sau Vera. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". prin care ii cere o intrevedere. in ce priveste partea materiala". intra in clasa. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby".In modulele urmatoare. iar Vera. Silivestru se decide. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. prin flash-back. Cand se indragostise prima oara. mai incruntat ca oricand. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. impreuna cu clasa. precizand ca este "in afara de grijuri. Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". de un realism halucinant. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici".)". "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". Lola. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. desi este foarte frumoasa. totodata. desi sufletul ii era viguros. el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. "era timida si refractara modernismului". cu o mina vinota. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". profesorul Silivestru Capitanovici. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. Vera sau Dora". Silivestru Capitanovici. care-i inapoiaza "oracolul". anunta extemporalul. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. "Zexe!" La urmatoarea ora. deoarece are o sora atat de "duioasa". El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". dar acesta nu-l lasa. recunoaste ca . cat si in social. care. cu aceleasi mobile. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". copiatul. dupa ani de chibzuinta. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. caietul gasit asupra lui Bobby.il isterizeaza pe Ostrogotu.

la ora 6. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". o socotea "o prietena mica". Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. au starnit multe controverse in epoca . legat la ochi. il dezorienteaza din nou pe Jim.00 seara. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. Luandu-si inima-n dinti. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. Cand Jim. cu un ton usor glumet. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. isi schimba zilnic rochiile si coafura. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. acuzandu-l ca o placea pe Dora. iar tematica si limbajul inedite. care-i priveste "cu un zambet ironic". "fioruri si voluptati neintelese". inoata. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. apoi. Puternic jignit in amorul propriu. Tanarul insista. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. fata de care ea exprima un "dezgust total". incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. Jim surprinde. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. Un nevinot joc de societate. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste.). nu stiti una: a murit Iaca!". La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. in timp ce femeile jucau "loto". prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul.«. iar cand termina facultatea se vor casatori. Unul dintre ei. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. * intors la Bucuresti. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii.In familia Policrat. pe care cei patru prieteni il inventasera.00". Dora ii destainuie lui Jim.n. Dupa vreo zece zile.n. slabise. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. daca nu ploua. puternic impresionat. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. o priveste pe Iaca. foarte asemanatoare cu cea din roman. avea o mina vinota. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. desi "la drept vorbind. incepe sa colinde toata casa. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. Contrariat. dar Lola nu-l crede. la Sosea ori in Cismigiu. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. Era o zi friguroasa de noiembrie.) Lola. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. teapana . "dancing-ul si cinematograful". mai ales. prietenii fac o excursie la Constanta. Jim ii face declaratii magulitoare. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. n-o mai viziteaza pe Lola. La invitatia lui Medy. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. care avea loc la fereastra. cu care avea intalnire la Sosea. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. cu care mergea la cinema. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. se plimba cu salupa. in mare secret. o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. Sentimentul de vinotie. Jim.admira poezia acestuia. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. iar pe Vera. bucuranduse de lurile sarate ale marii. nici n-o iubesc". amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". legat la ochi. prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. aceasta il priveste cu un usor dispret. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. . Pentru tanarul universitar. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera".«. intrucat reincepea activitatea teatrului. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". Dora il ghiceste pe Jim "si—1 saruta pe buze". intamplator. Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci.

Vera saruta mana fiecareia. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. careia ii pune inelul de logodna pe deget.cum face asta. imediat. alaiul fiind incheiat de Silivestru. dar tanarul le arata cele doua inele. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. cand convoiul se intoarse in Udricani. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". 1 decembrie 1931". Cu totii pleaca la nunta. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. naratorul descriind. care sunt tot felul de vechituri. afla domnul Popescu urmat de femei. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. pe care o auzise si el. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. ca sa intre si el "in randul lumii". se ridica hotarat si pleaca repede. Emilian Protopopescu. fara sa anunte pe nimeni. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. Jim. A doua zi. dar Jim. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. . prin tehnica detaliului. iar Jim decide sa mearga. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". inscriptionate cu data si numele lor. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. numai sa iasa din "putreziciunea asta". dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. dupa doua ore. danseaza cu el tango. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. ceea ce a incantat-o pe Vera. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. se surprinde cerand-o de sotie. La sugestia lui Bobby.sale. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". pentru ca. un ofiter inalt. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. constata cu totii. Zizi. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. merg toti trei la Circ. punand "gaz peste foc". Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. il buimaceste definitiv. rudele. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. vreau Sa intru in randul lumii". in zori. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. la Brasov. mama lui Jim. numai ca.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. prin tehnica detaliului. il admira. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. care accepta. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. cu usile larg deschise. marturiseste ea. primise. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". Desi este intuneric si frig. dar aici femeile erau agitate si galagioase. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. Cu nervii intinsi la maxim. Camelia si cu sotul acesteia. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. ci singurul care decide pentru sine este numai el. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. stupefiat. Izbucneste cu forta Silivestru. adica. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. cu emotie. Fata il intampina cu jovialitate. Fata este extrem de fericita. unele mancate de molii. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. o mica avere. Tanti Magdalina. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. impreuna cu sotul ei. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. pe care tanara il asculta atenta. Jim este insa furios. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". pregatirea cadourilor. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. le anunta ca se insoara. pe nume Chichi. isi fac uri de viitor. dar. "Ion si Vera. de copil oropsit". puternic rascolit de emotie. iar volumul avea 444 de ini. naratorul descriind. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori.

ci de vesnicia ei". Silivestru le lasase. cu terase si piscina. asadar. deodata. asezate in cerc pe scaune. fiori necunoscuti pana acum si. Speriat. ideea mortii devine atat de intensa. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. Jim si Vera nu primesc musafiri. apoi din ce in ce mai obsesi. profesorul o urmeaza acasa la ea. viata lor se schimba total si surprinzator. incomensurabil. Finalul romanului este. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. la care era admis numai Bobby. "facerea" altei lumi". ridicand. raspunzand invitatiei. cu mai multa experienta conjugala. se spanzura in odaia sa. cu ferestre late. asa cum ii rugase Silivestru. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. oferindu-si unul altuia receptii".Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. lui Jim si Verei. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. la cei cincizeci de ani. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". pleaca grabit in oras. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. intr-o "odaie curata. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. care poate simboliza. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". La priveghiul mortului. o izbanda a schimbarilor innoitoare. progres si civilizatie. Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". de la nelinistea ca. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. Vera are o senzatie de ameteala si greata. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. cele sase femei. . vorbesc si rad cu familiaritate. pana la impacarea cu ideea neantului. cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega.Jim. fara sa stie bine in ce scop. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". intitulat sugestiv "Facerea lumii". te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". Ultimul modul al romanului. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. El evita sa mai intre in contact cu lumea. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. o fata tanara il face sa se infioare si. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. La inceput privita filozofic. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". confuz si deprimat. prin testament toate casele din curte. Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. pentru oameni noi". Silivestru se simte.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. avea sa devina "nimic". Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. privit "ca un somn lung". legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. intr-o seara. unul fericit si deschis. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in • constiinta lui Silivestru. reamenajand casele in stil modern. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. Obsesia sterilitatii. "se jucau de-a viata. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. "spre bucuria salbatica" a elevilor. Reveniti la Bucuresti. Aflati "Vesnic in luna de miere". il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. "case noi.