George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii romane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar

. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu micburghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor. (Structura, compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent, aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module, fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia, de la "O sarutare in fren", ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii", sugerand perpetuarea speciei umane, prin "facerea" altei lumi, innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate, invechite -«.«.). "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris, unde sustinuse doctoratul in

cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". Vera Policrat. iar Jim ia o trasura pana acasa. (cea mai tanara dintre batrane. apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. zis si Jim. Urmatorul modul. din care un roi de molii "mari. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". ele de scoala poate. frate cu "batranele". inauntru. jovial si aluziv. toate fetele fiind "studente -la Litere". barbat inalt si viguros. cu cladiri inalte si elegante. mobila veche are lemnul uscat si crapat. intocmai cum. prietenie si simpatie reciproca. Bucurestiul. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. in celalalt roman. tanti Fira ("stirba si bonoma"). fara sa stie de ce. Fata il privea zambind si Jim. care-i servea de treizeci de ani. "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". Profitand de acest prilej si de intuneric.n. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. care avea "aerul unei adolescente.n. Se anticipeaza (prolepsa). numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. Dintre toate matusile. Felix este cel care introduce in scena personajele. O ajuta sa deschida geamul timentului. personaj-martor. care. constienta de un gand vinot". Este un nou prilej pentru narator. tras de haine pentru demonstratirestetice". Dora si Medy". Lisandrina.In acest «modul si in urmatorul. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei").n. iar tapiteria roasa: in sifonier. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". cealalta "lume".litere. hainele emanau "un iz de postav mucegait". Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. dupa trei ani de absenta din tara. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". and un aer de "mare metropola". sa mearga impreuna la plimbare. intrate demult in putrefactie. ci. in casa mai locuia. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". latrat pe deosebite glasuri. "Zece la masa". domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. respinge acuzatia. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele . sotul Caterinei. pe langa baba Chi. desi fiica acesteia. matusile ramolite si invechite in conceptii. singura ruda prin alianta. desi fata se impotriveste. uscata si dreapta"). se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. zburara deodata". aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. examinat din cap pana in picioare. se simte "un aer statut".)". tanti Mali. Jim are un "«Peugeot» prafuit". "Enigma Otiliei". pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". bine si cu benzina putina. merge. descrie in detaliu.n. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. in acelasi tren. casa "preistorica" din strada Udricani.) pe mama lui Stefan cel Mare?". apreciaza el. calatorea. tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). dar el era ursuz si distant. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. unde venisera Dora si Medy. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. care. ajutorul sau. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". in aceasta ipostaza. "om cade vreo 50 de ani []. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. Jim o trage la pieptul sau si. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. "baba Chi". tanti Mali. ea insasi in rsta de 70 de ani. Limbajul tinerilor este modern. gloata de batrane celibatare. cruda inca. batrana Iaca. Mama lui Jim. din priviri. deghizata in «domnisoara»". tineretul. astfel. "Lola. prin intermediul lui Jim. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. "o duhoare inchisa". i se pare modernizat. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara")."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. alcatuita din sapte femei si doi barbati. De pilda. cenusii. este prezentata familia. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le suspecteaza ca nu-i dau sa manance. Jim este. tanti Gkenca ("cea mai inalta []. imbracata cu ingrijire). Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. tot spre Bucuresti. ("o batrana de vreo 70 de ani.

relatia profesor-elev. toate meciurile. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. Bobby Policrat. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. scoate la lectie mai multi elevi. unii lovind in pupitre cu creioanele. Profesorul. barbia. toti campionii si amanunte ale vietii lor. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. chelia. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. totul ii radea de bucurie". Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. baietii "erau risipiti carencotro": unul sta lungit pe banci. si autorul manualului. elev in clasa a VII-a B. cu manualul de istorie in mana. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". mai retrasa. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. "toata clasa facu din falci clapa-clapa". profesorul Silivestru Capitanovici. Pentru Bobby. sa cant. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". sunt ragusit") starneste isteria dascalului. le anuntase extemporal.o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. Linistindu-se brusc. urmarit indeaproape de profesor. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. Amfiteatrul este plin de zgomot. incat intreaga clasa a fost un clampanit. istoria incepea cu el insusi. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. care adormise pe ultima banca. domnule profesor. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. strigand: "Nemernicilor. Dezinteresul pentru scoala si. "diabolic". poreclit "Ostrogotu". cine dintre ele. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. Cu parul inca ud. chiote grozave. Ca si tinerii din zilele noastre. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". altii ii imita pe diferiti profesori. clasa striga «cucurigu». ctfiulise trei ore de la scoala. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremea-sport". dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. intrand pe alta usa. dupa care profesorulimpunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". fapt ce . 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. care era. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". la Liceul "Gheorghe Lazar". implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. sa aiba o fata a lui. printre care si pe Bobby. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". haimanalelor!". jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". cu bucurie anticipati. in uniforma completa. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. numai unul singur. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. "Zexe!". apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. "tuns marunt. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". comportamentul liceenilor. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. Trezit brusc. Lola ii zambeste enigmatic. pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. Bobby era un pasionat al sporturilor. stia toate echipele. miorlaituri. gura. ticalosilor. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori insolenta a elevilor ("Nu pot. Se duce in spatele amfiteatrului. atitudinea cadrelor didactice.Inainte de a intra in liceu. "urlete. in stapanirea lui". cucuriguri si salturi atletice peste banci". in clasa se starneste un carm de nedescris. Atitudinea indolenta. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". ticalosilor [] derbedeilor. «miorlau». elevul este prins. in sfarsit. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. iar Bobby.Taci. in clasa intra profesorul de muzica. dom'! Nemernicilor. Cand. care prezinta. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". in perioada interbelica. intrucat Medy era mai putin indrazneata.

copiatul. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. sugrumate de corsaje prea stramte". in pauza. anunta extemporalul. Lola. atat in zona lirica a iubirii. Supraveghind scolarii. Cand se indragostise prima oara. impreuna cu clasa. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului".il isterizeaza pe Ostrogotu. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. Pentru asta.In modulele urmatoare. care "se facu nat" si—1 da afara pe elevul obraznic. Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa.)".In acest timp. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. sa-i trimita o scrisoare. prin care ii cere o intrevedere. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. Lola sau Vera. caietul gasit asupra lui Bobby. el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. cu aceleasi mobile. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. de un realism halucinant. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. care-i inapoiaza "oracolul". ca sa se plimbe impreuna la Sosea. se diversifica intamplarile. care. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. urmase apoi istoria la Universitate. Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin".Sa". Silivestru Capitanovici. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. "Zexe!" La urmatoarea ora. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. Subiectul extemporalului. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". imediat ce s-a sunat. este si "prea rece si hieratica". "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. la profesorul Silivestru ca sa recupereze "Oracolul" si. profesorul Silivestru Capitanovici. cu o mina vinota. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". irribrancindu-l pe scari. intra in clasa. din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. "era timida si refractara modernismului". statea in aceeasi casa. iar Vera. dupa ani de chibzuinta. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". in ce priveste partea materiala". desi este foarte frumoasa. mai incruntat ca oricand. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. Vera sau Dora". desi sufletul ii era viguros. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. Calmandu-se brusc. profesorul de istorie. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. Vera. se incurca si se rezol situatii. Silivestru rememoreaza propria devenire. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. brusc. Fusese elev la liceul "Sf. cat si in social. deoarece are o sora atat de "duioasa". barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". Cautand in banca. impreuna cu surorile. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. singur in propria odaie. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". recunoaste ca . cantecul "Bubuie tunul". Spre surprinderea sa. prin flash-back. "domnisoare tinere. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. Deodata.In celalalt . Silivestru se decide. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". care avea 42 de ani. totodata. precizand ca este "in afara de grijuri. profesorul gaseste un caiet cartonat. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. dar acesta nu-l lasa.

Luandu-si inima-n dinti. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. foarte asemanatoare cu cea din roman. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". la Sosea ori in Cismigiu. inoata.«. Era o zi friguroasa de noiembrie. care-i priveste "cu un zambet ironic". Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. pe care cei patru prieteni il inventasera. incepe sa colinde toata casa. Dora ii destainuie lui Jim.). ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. puternic impresionat. acuzandu-l ca o placea pe Dora. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. intamplator. Dupa vreo zece zile. care avea loc la fereastra. nici n-o iubesc". prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. intrucat reincepea activitatea teatrului. prietenii fac o excursie la Constanta. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". Sentimentul de vinotie. mai ales. * intors la Bucuresti. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. La invitatia lui Medy. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu".admira poezia acestuia. o socotea "o prietena mica". "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste.«. slabise. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. cu care mergea la cinema.n. avea o mina vinota. Cand Jim. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. teapana . Jim surprinde. Un nevinot joc de societate. Jim. nu stiti una: a murit Iaca!".) Lola. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". bucuranduse de lurile sarate ale marii. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. Tanarul insista. cu care avea intalnire la Sosea. Jim ii face declaratii magulitoare. au starnit multe controverse in epoca . o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". apoi. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. se plimba cu salupa. daca nu ploua.00".00 seara. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. il dezorienteaza din nou pe Jim. iar pe Vera. Puternic jignit in amorul propriu. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. in mare secret. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. desi "la drept vorbind. aceasta il priveste cu un usor dispret. Dora il ghiceste pe Jim "si—1 saruta pe buze". . isi schimba zilnic rochiile si coafura. iar tematica si limbajul inedite. dar Lola nu-l crede. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. cu un ton usor glumet. Contrariat. iar cand termina facultatea se vor casatori. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci.n. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. "dancing-ul si cinematograful". Unul dintre ei. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". o priveste pe Iaca. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. legat la ochi. la ora 6. Pentru tanarul universitar. in timp ce femeile jucau "loto". fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. legat la ochi. era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola.In familia Policrat. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. "fioruri si voluptati neintelese". Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. fata de care ea exprima un "dezgust total". intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. n-o mai viziteaza pe Lola.

impreuna cu sotul ei. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. La sugestia lui Bobby. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. pregatirea cadourilor. mama lui Jim. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. prin tehnica detaliului. pe nume Chichi. iar Jim decide sa mearga. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. se ridica hotarat si pleaca repede. in zori. Vera saruta mana fiecareia. de copil oropsit". Cu totii pleaca la nunta. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. adica. ceea ce a incantat-o pe Vera. puternic rascolit de emotie. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". il admira. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". rudele. cu usile larg deschise. se surprinde cerand-o de sotie. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. careia ii pune inelul de logodna pe deget. constata cu totii. Zizi. inscriptionate cu data si numele lor. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. Emilian Protopopescu. primise. dar tanarul le arata cele doua inele. afla domnul Popescu urmat de femei. merg toti trei la Circ. unele mancate de molii. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". cand convoiul se intoarse in Udricani. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. ci singurul care decide pentru sine este numai el. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar.sale. pe care o auzise si el. imediat. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. fara sa anunte pe nimeni. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. iar volumul avea 444 de ini. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata.cum face asta. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. alaiul fiind incheiat de Silivestru. dar Jim. numai ca. ca sa intre si el "in randul lumii". cu emotie. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. Jim este insa furios. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. pe care tanara il asculta atenta. marturiseste ea. Camelia si cu sotul acesteia. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. naratorul descriind. . pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. "Ion si Vera. le anunta ca se insoara. Fata este extrem de fericita. la Brasov. danseaza cu el tango. dar aici femeile erau agitate si galagioase. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. isi fac uri de viitor. vreau Sa intru in randul lumii". Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. naratorul descriind. dar. Desi este intuneric si frig. Tanti Magdalina. il buimaceste definitiv. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". A doua zi. Jim. 1 decembrie 1931". in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. dupa doua ore. o mica avere. pentru ca. care sunt tot felul de vechituri. stupefiat. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. Fata il intampina cu jovialitate. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. care accepta. prin tehnica detaliului. numai sa iasa din "putreziciunea asta". un ofiter inalt. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". Cu nervii intinsi la maxim. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. Izbucneste cu forta Silivestru. punand "gaz peste foc".In ziua nuntii lui Jim cu Vera.

Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. Ultimul modul al romanului. Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. Obsesia sterilitatii. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. asezate in cerc pe scaune. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. viata lor se schimba total si surprinzator. cele sase femei. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. prin testament toate casele din curte. privit "ca un somn lung". intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. care poate simboliza. Silivestru se simte. asadar. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. intr-o "odaie curata. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. Silivestru le lasase. ideea mortii devine atat de intensa. ridicand. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. "spre bucuria salbatica" a elevilor. fara sa stie bine in ce scop.Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. raspunzand invitatiei. se spanzura in odaia sa. "facerea" altei lumi". povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. Aflati "Vesnic in luna de miere". progres si civilizatie. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. cu ferestre late. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. ci de vesnicia ei". la care era admis numai Bobby. Speriat. oferindu-si unul altuia receptii". incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in • constiinta lui Silivestru. "case noi. Reveniti la Bucuresti. Jim si Vera nu primesc musafiri. Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". avea sa devina "nimic". cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. pentru oameni noi". deodata. profesorul o urmeaza acasa la ea. La priveghiul mortului. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. o fata tanara il face sa se infioare si. apoi din ce in ce mai obsesi. Finalul romanului este. pleaca grabit in oras. Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". reamenajand casele in stil modern. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". unul fericit si deschis.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. . gusta din plin "evenimentul" din viata lor. de la nelinistea ca. o izbanda a schimbarilor innoitoare. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". la cei cincizeci de ani. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. lui Jim si Verei. intitulat sugestiv "Facerea lumii". El evita sa mai intre in contact cu lumea. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. La inceput privita filozofic. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. intr-o seara. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. fiori necunoscuti pana acum si. pana la impacarea cu ideea neantului. asa cum ii rugase Silivestru. incomensurabil. confuz si deprimat. vorbesc si rad cu familiaritate. Cand au venit cioclii sa ridice mortul.Jim. cu mai multa experienta conjugala. cu terase si piscina. "se jucau de-a viata. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. Vera are o senzatie de ameteala si greata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful