George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii romane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar

. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu micburghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor. (Structura, compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent, aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module, fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia, de la "O sarutare in fren", ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii", sugerand perpetuarea speciei umane, prin "facerea" altei lumi, innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate, invechite -«.«.). "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris, unde sustinuse doctoratul in

tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. ea insasi in rsta de 70 de ani. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. "Enigma Otiliei". prin intermediul lui Jim. desi fiica acesteia. "om cade vreo 50 de ani []. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. ele de scoala poate. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le suspecteaza ca nu-i dau sa manance. tineretul. Jim are un "«Peugeot» prafuit". Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". "Lola. alcatuita din sapte femei si doi barbati. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. apreciaza el. cealalta "lume". barbat inalt si viguros. cenusii. care avea "aerul unei adolescente. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. Urmatorul modul. Vera Policrat. inauntru. latrat pe deosebite glasuri. tras de haine pentru demonstratirestetice". and un aer de "mare metropola". i se pare modernizat. iar tapiteria roasa: in sifonier. zburara deodata". calatorea. merge. ci. prietenie si simpatie reciproca. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". respinge acuzatia. cruda inca. cu cladiri inalte si elegante. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. desi fata se impotriveste.) pe mama lui Stefan cel Mare?". care. toate fetele fiind "studente -la Litere".n. intocmai cum. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). mobila veche are lemnul uscat si crapat. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. din priviri. uscata si dreapta"). Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. unde venisera Dora si Medy. matusile ramolite si invechite in conceptii. ajutorul sau. sa mearga impreuna la plimbare. (cea mai tanara dintre batrane. personaj-martor. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". dar el era ursuz si distant. ("o batrana de vreo 70 de ani. sotul Caterinei. intrate demult in putrefactie. zis si Jim. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". Mama lui Jim. iar Jim ia o trasura pana acasa. Profitand de acest prilej si de intuneric. Dora si Medy". "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. astfel. O ajuta sa deschida geamul timentului. Se anticipeaza (prolepsa). Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. Jim este. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele . in celalalt roman. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". Este un nou prilej pentru narator. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. imbracata cu ingrijire). fara sa stie de ce. De pilda. se simte "un aer statut".In acest «modul si in urmatorul. tanti Mali.n.n. care. Fata il privea zambind si Jim. tanti Gkenca ("cea mai inalta []. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". jovial si aluziv. batrana Iaca. Felix este cel care introduce in scena personajele. examinat din cap pana in picioare. apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. singura ruda prin alianta."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ.)". in acelasi tren. dupa trei ani de absenta din tara. gloata de batrane celibatare. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. casa "preistorica" din strada Udricani. constienta de un gand vinot". hainele emanau "un iz de postav mucegait". aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii.n. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". este prezentata familia. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). frate cu "batranele". pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. deghizata in «domnisoara»". in casa mai locuia. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. Lisandrina. descrie in detaliu. Limbajul tinerilor este modern. Dintre toate matusile. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . in aceasta ipostaza. Bucurestiul. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. bine si cu benzina putina. Jim o trage la pieptul sau si. tanti Fira ("stirba si bonoma"). "o duhoare inchisa". care-i servea de treizeci de ani. tot spre Bucuresti. "baba Chi". pe langa baba Chi.litere. "Zece la masa". tanti Mali. din care un roi de molii "mari. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca.

Profesorul. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. "toata clasa facu din falci clapa-clapa". Se duce in spatele amfiteatrului. Ca si tinerii din zilele noastre. gura. in perioada interbelica. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . si autorul manualului. cucuriguri si salturi atletice peste banci". sa aiba o fata a lui. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". istoria incepea cu el insusi. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. "urlete. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori insolenta a elevilor ("Nu pot. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremea-sport". domnule profesor. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. cine dintre ele. intrand pe alta usa. chiote grozave. incat intreaga clasa a fost un clampanit. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata".o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. Trezit brusc. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. Amfiteatrul este plin de zgomot. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. "Zexe!". sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. dupa care profesorulimpunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". care prezinta. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". fiind convins ca niciunul nu stia nimic. ticalosilor [] derbedeilor. Pentru Bobby. printre care si pe Bobby. "tuns marunt. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. barbia. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. dom'! Nemernicilor. Cand. unii lovind in pupitre cu creioanele. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". strigand: "Nemernicilor. care era. intrucat Medy era mai putin indrazneata. in clasa intra profesorul de muzica. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. chelia. iar Bobby. «miorlau». pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. profesorul Silivestru Capitanovici. toate meciurile. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. cu bucurie anticipati. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". mai retrasa. ticalosilor. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". care adormise pe ultima banca. altii ii imita pe diferiti profesori. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. totul ii radea de bucurie". la Liceul "Gheorghe Lazar". clasa striga «cucurigu». numai unul singur. poreclit "Ostrogotu". stia toate echipele. haimanalelor!". in stapanirea lui". Atitudinea indolenta. baietii "erau risipiti carencotro": unul sta lungit pe banci. fapt ce . ctfiulise trei ore de la scoala. elev in clasa a VII-a B. miorlaituri. Dezinteresul pentru scoala si. Cu parul inca ud. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". atitudinea cadrelor didactice. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". in sfarsit. le anuntase extemporal. in clasa se starneste un carm de nedescris. toti campionii si amanunte ale vietii lor. comportamentul liceenilor. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. elevul este prins. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. "diabolic". sunt ragusit") starneste isteria dascalului. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. Lola ii zambeste enigmatic. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". Bobby era un pasionat al sporturilor. Linistindu-se brusc.Taci. sa cant.Inainte de a intra in liceu. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. relatia profesor-elev. in uniforma completa. Bobby Policrat. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. cu manualul de istorie in mana. scoate la lectie mai multi elevi. urmarit indeaproape de profesor.

"in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. cu o mina vinota. caietul gasit asupra lui Bobby. "era timida si refractara modernismului". mai incruntat ca oricand. de un realism halucinant. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. Fusese elev la liceul "Sf. dupa ani de chibzuinta. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". este si "prea rece si hieratica". iar Vera. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. cu aceleasi mobile. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. Pentru asta. totodata. brusc. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. Lola. Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete.il isterizeaza pe Ostrogotu. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. Deodata. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. Spre surprinderea sa. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. Silivestru se decide. deoarece are o sora atat de "duioasa". "Zexe!" La urmatoarea ora. care-i inapoiaza "oracolul". Vera sau Dora". Silivestru Capitanovici. profesorul gaseste un caiet cartonat. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". Subiectul extemporalului. profesorul Silivestru Capitanovici. ca sa se plimbe impreuna la Sosea. sugrumate de corsaje prea stramte". care avea 42 de ani. anunta extemporalul. singur in propria odaie. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. dar acesta nu-l lasa. desi este foarte frumoasa. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". irribrancindu-l pe scari. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. Vera. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. Lola sau Vera. copiatul. imediat ce s-a sunat. in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. urmase apoi istoria la Universitate. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". cantecul "Bubuie tunul". Cand se indragostise prima oara. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru".In celalalt . cat si in social. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". in ce priveste partea materiala". in pauza. desi sufletul ii era viguros. din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. "domnisoare tinere. impreuna cu surorile. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. se diversifica intamplarile.In modulele urmatoare. recunoaste ca . Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. Supraveghind scolarii. precizand ca este "in afara de grijuri. Cautand in banca. la profesorul Silivestru ca sa recupereze "Oracolul" si. sa-i trimita o scrisoare. intra in clasa.In acest timp. Calmandu-se brusc. El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. Silivestru rememoreaza propria devenire. statea in aceeasi casa. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". impreuna cu clasa. care "se facu nat" si—1 da afara pe elevul obraznic. prin care ii cere o intrevedere. se incurca si se rezol situatii.)". prin flash-back. care. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. atat in zona lirica a iubirii. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. profesorul de istorie. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici".Sa".

poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. Jim. iar pe Vera.n. acuzandu-l ca o placea pe Dora. nici n-o iubesc". fata de care ea exprima un "dezgust total". Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. slabise. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. . Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. intamplator. cu un ton usor glumet. Luandu-si inima-n dinti. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. La invitatia lui Medy. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci.) Lola. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. Arghezi se afla in plina perioada de creatie.). Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. isi schimba zilnic rochiile si coafura. Dora il ghiceste pe Jim "si—1 saruta pe buze". o priveste pe Iaca. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. Dora ii destainuie lui Jim. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. intrucat reincepea activitatea teatrului. desi "la drept vorbind. mai ales. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". la Sosea ori in Cismigiu. Un nevinot joc de societate. daca nu ploua. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. Pentru tanarul universitar. Jim ii face declaratii magulitoare. Era o zi friguroasa de noiembrie. incepe sa colinde toata casa. cu care avea intalnire la Sosea. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. dar Lola nu-l crede. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. Cand Jim.00 seara. legat la ochi. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. la ora 6. cu care mergea la cinema. n-o mai viziteaza pe Lola. se plimba cu salupa. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". iar tematica si limbajul inedite. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. Tanarul insista. Contrariat. "fioruri si voluptati neintelese". bucuranduse de lurile sarate ale marii. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. Unul dintre ei.00". prietenii fac o excursie la Constanta. pe care cei patru prieteni il inventasera.n. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. Dupa vreo zece zile. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. in mare secret. Puternic jignit in amorul propriu. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate.admira poezia acestuia. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. iar cand termina facultatea se vor casatori. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". care avea loc la fereastra. * intors la Bucuresti. apoi. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. in timp ce femeile jucau "loto". era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. aceasta il priveste cu un usor dispret. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. avea o mina vinota. legat la ochi. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. "dancing-ul si cinematograful".In familia Policrat. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. foarte asemanatoare cu cea din roman. il dezorienteaza din nou pe Jim. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". o socotea "o prietena mica".«. inoata. Sentimentul de vinotie. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". care-i priveste "cu un zambet ironic".«. teapana . au starnit multe controverse in epoca . puternic impresionat. nu stiti una: a murit Iaca!". Jim surprinde.

Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. in zori. prin tehnica detaliului. care accepta. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. il admira. alaiul fiind incheiat de Silivestru. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. o mica avere. Jim.sale. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. Desi este intuneric si frig. merg toti trei la Circ. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. isi fac uri de viitor. A doua zi. mama lui Jim. inscriptionate cu data si numele lor. dar Jim. constata cu totii. iar volumul avea 444 de ini. . Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. vreau Sa intru in randul lumii". unele mancate de molii. il buimaceste definitiv. iar Jim decide sa mearga. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. la Brasov. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". numai ca. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. cu emotie. care sunt tot felul de vechituri. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". punand "gaz peste foc". La sugestia lui Bobby. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. ceea ce a incantat-o pe Vera. de copil oropsit". lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. careia ii pune inelul de logodna pe deget. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. numai sa iasa din "putreziciunea asta". un ofiter inalt. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. afla domnul Popescu urmat de femei. Cu totii pleaca la nunta. Tanti Magdalina. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". danseaza cu el tango. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. pregatirea cadourilor. "Ion si Vera. pentru ca. Zizi. se surprinde cerand-o de sotie. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. Emilian Protopopescu. le anunta ca se insoara. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. naratorul descriind. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. Vera saruta mana fiecareia. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. impreuna cu sotul ei.cum face asta. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. pe care o auzise si el. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. Fata il intampina cu jovialitate. dar aici femeile erau agitate si galagioase. dupa doua ore. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. Fata este extrem de fericita. dar tanarul le arata cele doua inele. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. imediat. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. pe nume Chichi. dar. cu usile larg deschise. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". naratorul descriind. primise. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. marturiseste ea. prin tehnica detaliului. Camelia si cu sotul acesteia. 1 decembrie 1931". puternic rascolit de emotie. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. Izbucneste cu forta Silivestru. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. cand convoiul se intoarse in Udricani. adica. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. fara sa anunte pe nimeni. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". ci singurul care decide pentru sine este numai el. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". ca sa intre si el "in randul lumii". stupefiat. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. rudele. pe care tanara il asculta atenta.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. Cu nervii intinsi la maxim. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. se ridica hotarat si pleaca repede. Jim este insa furios.

"facerea" altei lumi". cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. confuz si deprimat. progres si civilizatie. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". cu mai multa experienta conjugala. "case noi. se spanzura in odaia sa. lui Jim si Verei. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. intitulat sugestiv "Facerea lumii". asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. Speriat. cu ferestre late. legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. La priveghiul mortului. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". asezate in cerc pe scaune. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. la care era admis numai Bobby. oferindu-si unul altuia receptii". pana la impacarea cu ideea neantului. Ultimul modul al romanului. asadar. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. Silivestru se simte. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. Finalul romanului este. Aflati "Vesnic in luna de miere". cu terase si piscina. intr-o seara. "spre bucuria salbatica" a elevilor. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. viata lor se schimba total si surprinzator. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. prin testament toate casele din curte. Silivestru le lasase. pleaca grabit in oras. incomensurabil. fiori necunoscuti pana acum si. de la nelinistea ca. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". fara sa stie bine in ce scop. . la cei cincizeci de ani. o fata tanara il face sa se infioare si. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in • constiinta lui Silivestru. El evita sa mai intre in contact cu lumea. ci de vesnicia ei". Jim si Vera nu primesc musafiri. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. privit "ca un somn lung". tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". apoi din ce in ce mai obsesi. La inceput privita filozofic. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". "se jucau de-a viata. cele sase femei. asa cum ii rugase Silivestru.Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. Vera are o senzatie de ameteala si greata. Reveniti la Bucuresti. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. unul fericit si deschis. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. vorbesc si rad cu familiaritate. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. ridicand. avea sa devina "nimic". cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. pentru oameni noi". intr-o "odaie curata. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. deodata. Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. ideea mortii devine atat de intensa. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. Obsesia sterilitatii. raspunzand invitatiei. o izbanda a schimbarilor innoitoare. reamenajand casele in stil modern. care poate simboliza. profesorul o urmeaza acasa la ea.Jim.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful