George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii romane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar

. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu micburghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor. (Structura, compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent, aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module, fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia, de la "O sarutare in fren", ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii", sugerand perpetuarea speciei umane, prin "facerea" altei lumi, innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate, invechite -«.«.). "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris, unde sustinuse doctoratul in

cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. alcatuita din sapte femei si doi barbati. pe langa baba Chi. sa mearga impreuna la plimbare. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. Dintre toate matusile. in aceasta ipostaza. bine si cu benzina putina."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. iar tapiteria roasa: in sifonier. ci. gloata de batrane celibatare. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". care-i servea de treizeci de ani. desi fata se impotriveste. zis si Jim. hainele emanau "un iz de postav mucegait". tot spre Bucuresti. care avea "aerul unei adolescente. ea insasi in rsta de 70 de ani. "Zece la masa". intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . cealalta "lume". precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". examinat din cap pana in picioare. personaj-martor. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . prin intermediul lui Jim. care.n. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. O ajuta sa deschida geamul timentului. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. latrat pe deosebite glasuri.litere. imbracata cu ingrijire). dupa trei ani de absenta din tara. unde venisera Dora si Medy.In acest «modul si in urmatorul. frate cu "batranele". aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. batrana Iaca. intrate demult in putrefactie. jovial si aluziv. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. Bucurestiul. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le suspecteaza ca nu-i dau sa manance. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata".n. casa "preistorica" din strada Udricani. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. merge. ele de scoala poate. cu cladiri inalte si elegante. Este un nou prilej pentru narator. ("o batrana de vreo 70 de ani. Felix este cel care introduce in scena personajele. Lisandrina. tras de haine pentru demonstratirestetice". iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". tanti Mali. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. barbat inalt si viguros. cruda inca. in acelasi tren. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. Urmatorul modul. toate fetele fiind "studente -la Litere".n. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. dar el era ursuz si distant. Mama lui Jim. Limbajul tinerilor este modern. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". apreciaza el. este prezentata familia. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. inauntru. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. De pilda. Vera Policrat. tanti Mali. respinge acuzatia. constienta de un gand vinot". Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. and un aer de "mare metropola". tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). descrie in detaliu. astfel. Jim o trage la pieptul sau si. matusile ramolite si invechite in conceptii. calatorea. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. tanti Gkenca ("cea mai inalta []. tanti Fira ("stirba si bonoma"). uscata si dreapta"). Fata il privea zambind si Jim. Jim are un "«Peugeot» prafuit". deghizata in «domnisoara»". fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. "Enigma Otiliei". "o duhoare inchisa".)".) pe mama lui Stefan cel Mare?". "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. desi fiica acesteia. tineretul. Profitand de acest prilej si de intuneric. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). cenusii. careia toti ii spuneau tanti Magdalina. singura ruda prin alianta. Se anticipeaza (prolepsa). simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele . (cea mai tanara dintre batrane. din care un roi de molii "mari. iar Jim ia o trasura pana acasa. in casa mai locuia. se simte "un aer statut". "om cade vreo 50 de ani []. sotul Caterinei. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". Dora si Medy". care. prietenie si simpatie reciproca. fara sa stie de ce. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". din priviri. Jim este. mobila veche are lemnul uscat si crapat. "baba Chi". zburara deodata". intocmai cum. in celalalt roman. i se pare modernizat. ajutorul sau. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. "Lola. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor.n.

poreclit "Ostrogotu". Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. in perioada interbelica. toate meciurile. elev in clasa a VII-a B. totul ii radea de bucurie". istoria incepea cu el insusi. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. printre care si pe Bobby. "toata clasa facu din falci clapa-clapa". incat intreaga clasa a fost un clampanit. jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". "Zexe!". Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. sa cant. barbia. "urlete. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. "diabolic". Bobby era un pasionat al sporturilor. stia toate echipele. ticalosilor. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". ticalosilor [] derbedeilor. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori insolenta a elevilor ("Nu pot. in clasa intra profesorul de muzica. cucuriguri si salturi atletice peste banci". gura. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. Se duce in spatele amfiteatrului. chelia. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". comportamentul liceenilor. sunt ragusit") starneste isteria dascalului. cine dintre ele. dupa care profesorulimpunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". scoate la lectie mai multi elevi. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. in clasa se starneste un carm de nedescris. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. intrand pe alta usa. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . unii lovind in pupitre cu creioanele. Cu parul inca ud. intrucat Medy era mai putin indrazneata. Cand. Dezinteresul pentru scoala si. care era. atitudinea cadrelor didactice. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". mai retrasa. chiote grozave. dom'! Nemernicilor. Pentru Bobby. Ca si tinerii din zilele noastre. cu manualul de istorie in mana. iar Bobby. Profesorul. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. Atitudinea indolenta. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. Linistindu-se brusc. elevul este prins. in uniforma completa. altii ii imita pe diferiti profesori. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremea-sport". profesorul Silivestru Capitanovici. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!".Inainte de a intra in liceu. relatia profesor-elev. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. si autorul manualului. numai unul singur. «miorlau». Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci.Taci. haimanalelor!". "tuns marunt. baietii "erau risipiti carencotro": unul sta lungit pe banci. care adormise pe ultima banca. ctfiulise trei ore de la scoala. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. urmarit indeaproape de profesor. Lola ii zambeste enigmatic. clasa striga «cucurigu». Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". domnule profesor. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". fiind convins ca niciunul nu stia nimic. sa aiba o fata a lui. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". Bobby Policrat. strigand: "Nemernicilor. in sfarsit. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. Trezit brusc. cu bucurie anticipati. fapt ce . miorlaituri. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. toti campionii si amanunte ale vietii lor. le anuntase extemporal. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". in stapanirea lui". obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". care prezinta. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. la Liceul "Gheorghe Lazar". pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. Amfiteatrul este plin de zgomot. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar.o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca.

In celalalt . totodata. in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. desi sufletul ii era viguros. Subiectul extemporalului. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. Silivestru Capitanovici. tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. statea in aceeasi casa. deoarece are o sora atat de "duioasa". Cand se indragostise prima oara. se incurca si se rezol situatii. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. caietul gasit asupra lui Bobby. care avea 42 de ani. dar acesta nu-l lasa. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". "era timida si refractara modernismului". El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. intra in clasa. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". Lola sau Vera. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. care. Spre surprinderea sa. profesorul gaseste un caiet cartonat. desi este foarte frumoasa. prin flash-back.In modulele urmatoare. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". profesorul Silivestru Capitanovici. cat si in social. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. in ce priveste partea materiala". din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. urmase apoi istoria la Universitate. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. anunta extemporalul. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". copiatul. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. la profesorul Silivestru ca sa recupereze "Oracolul" si. Lola. Cautand in banca. profesorul de istorie. dupa ani de chibzuinta. cu aceleasi mobile. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. Vera. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. il zareste pe Bobby copiind din sectiune.)". "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei.il isterizeaza pe Ostrogotu. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". in pauza. "domnisoare tinere. Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. recunoaste ca . Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. sa-i trimita o scrisoare. Calmandu-se brusc. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. atat in zona lirica a iubirii. Silivestru rememoreaza propria devenire. de un realism halucinant. se diversifica intamplarile. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. este si "prea rece si hieratica". care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. Deodata. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. ca sa se plimbe impreuna la Sosea. impreuna cu clasa. cantecul "Bubuie tunul". "Zexe!" La urmatoarea ora. Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare.In acest timp. mai incruntat ca oricand. cu o mina vinota. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". iar Vera. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". precizand ca este "in afara de grijuri. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". irribrancindu-l pe scari. singur in propria odaie. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". prin care ii cere o intrevedere. Supraveghind scolarii. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". sugrumate de corsaje prea stramte". Fusese elev la liceul "Sf. care-i inapoiaza "oracolul". brusc. imediat ce s-a sunat. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". impreuna cu surorile. Silivestru se decide. Vera sau Dora". Pentru asta. care "se facu nat" si—1 da afara pe elevul obraznic.Sa".

toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. prietenii fac o excursie la Constanta. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. intamplator. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia.admira poezia acestuia. incepe sa colinde toata casa. dar Lola nu-l crede. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. Jim. iar cand termina facultatea se vor casatori. inoata. daca nu ploua. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. Dora il ghiceste pe Jim "si—1 saruta pe buze". o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. Dupa vreo zece zile. . considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. slabise. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. la ora 6. poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. nu stiti una: a murit Iaca!". Jim ii declara emotionat ca o iubeste. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. Contrariat. apoi. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?".«. cu care mergea la cinema. in mare secret. teapana . pe care cei patru prieteni il inventasera. legat la ochi. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. in timp ce femeile jucau "loto". se plimba cu salupa. amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". Pentru tanarul universitar.In familia Policrat.n. fata de care ea exprima un "dezgust total". ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate.«. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. la Sosea ori in Cismigiu. au starnit multe controverse in epoca . cu care avea intalnire la Sosea. isi schimba zilnic rochiile si coafura. Puternic jignit in amorul propriu. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. Sentimentul de vinotie.n. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. care-i priveste "cu un zambet ironic". ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. n-o mai viziteaza pe Lola. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". * intors la Bucuresti. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. iar pe Vera. care avea loc la fereastra. legat la ochi.). o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". iar tematica si limbajul inedite. acuzandu-l ca o placea pe Dora. il dezorienteaza din nou pe Jim. Dora ii destainuie lui Jim. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu".) Lola. aceasta il priveste cu un usor dispret. foarte asemanatoare cu cea din roman. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". Arghezi se afla in plina perioada de creatie. desi "la drept vorbind. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul.00". Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. Unul dintre ei. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. Tanarul insista. o priveste pe Iaca. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. Luandu-si inima-n dinti. nici n-o iubesc". Cand Jim. era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. Un nevinot joc de societate. cu un ton usor glumet. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. bucuranduse de lurile sarate ale marii. "fioruri si voluptati neintelese". Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. "dancing-ul si cinematograful". incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. mai ales. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. puternic impresionat. Jim surprinde. intrucat reincepea activitatea teatrului. Era o zi friguroasa de noiembrie. o socotea "o prietena mica". Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. La invitatia lui Medy.00 seara. Jim ii face declaratii magulitoare. avea o mina vinota. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian.

naratorul descriind. ceea ce a incantat-o pe Vera. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. Jim. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. Jim este insa furios. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. dar aici femeile erau agitate si galagioase. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". Zizi. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. careia ii pune inelul de logodna pe deget. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. punand "gaz peste foc". un ofiter inalt. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. fara sa anunte pe nimeni. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. Fata il intampina cu jovialitate. . o mica avere. Vera saruta mana fiecareia. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. de copil oropsit". danseaza cu el tango. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. pentru ca. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. Camelia si cu sotul acesteia. vreau Sa intru in randul lumii". Izbucneste cu forta Silivestru. cu usile larg deschise. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. il buimaceste definitiv. pe nume Chichi. puternic rascolit de emotie. le anunta ca se insoara. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. dupa doua ore. adica. marturiseste ea. pe care tanara il asculta atenta. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. dar. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". care sunt tot felul de vechituri. constata cu totii. numai ca. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. Cu nervii intinsi la maxim. 1 decembrie 1931". pe care o auzise si el. "Ion si Vera. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. care accepta. inscriptionate cu data si numele lor. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator.sale. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. rudele. ca sa intre si el "in randul lumii". la Brasov. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. primise. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. iar volumul avea 444 de ini. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. se surprinde cerand-o de sotie. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. cand convoiul se intoarse in Udricani. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. imediat. impreuna cu sotul ei. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. Desi este intuneric si frig. A doua zi. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. dar tanarul le arata cele doua inele. stupefiat. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". Cu totii pleaca la nunta. Tanti Magdalina. se ridica hotarat si pleaca repede. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara.cum face asta. iar Jim decide sa mearga. Fata este extrem de fericita. La sugestia lui Bobby. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. unele mancate de molii. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. dar Jim. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. cu emotie. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". isi fac uri de viitor. ci singurul care decide pentru sine este numai el. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. naratorul descriind. afla domnul Popescu urmat de femei. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. Emilian Protopopescu.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. il admira. merg toti trei la Circ. numai sa iasa din "putreziciunea asta". prin tehnica detaliului. pregatirea cadourilor. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. mama lui Jim. alaiul fiind incheiat de Silivestru. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. in zori. prin tehnica detaliului.

Ultimul modul al romanului. Silivestru se simte. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. apoi din ce in ce mai obsesi. cu terase si piscina. cu ferestre late. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". lui Jim si Verei. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. El evita sa mai intre in contact cu lumea. care poate simboliza. intr-o "odaie curata. confuz si deprimat. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". cele sase femei. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. Reveniti la Bucuresti. asadar. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. de la nelinistea ca. "case noi. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". se spanzura in odaia sa. profesorul o urmeaza acasa la ea. "facerea" altei lumi". La priveghiul mortului. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. la care era admis numai Bobby. incomensurabil. fiori necunoscuti pana acum si. asezate in cerc pe scaune. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. deodata. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. la cei cincizeci de ani. prin testament toate casele din curte. Obsesia sterilitatii. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". raspunzand invitatiei. unul fericit si deschis.Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. privit "ca un somn lung". progres si civilizatie. ci de vesnicia ei". cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. . prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. vorbesc si rad cu familiaritate. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. La inceput privita filozofic. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". avea sa devina "nimic". pana la impacarea cu ideea neantului. oferindu-si unul altuia receptii". "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru.Jim. Speriat. ideea mortii devine atat de intensa. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. ridicand. "spre bucuria salbatica" a elevilor. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. Jim si Vera nu primesc musafiri. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". Vera are o senzatie de ameteala si greata. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. cu mai multa experienta conjugala. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in • constiinta lui Silivestru. reamenajand casele in stil modern. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. viata lor se schimba total si surprinzator. asa cum ii rugase Silivestru. o fata tanara il face sa se infioare si. intitulat sugestiv "Facerea lumii". Aflati "Vesnic in luna de miere". Finalul romanului este. pleaca grabit in oras. "se jucau de-a viata. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. o izbanda a schimbarilor innoitoare. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. intr-o seara. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". fara sa stie bine in ce scop. pentru oameni noi". Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii".Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. Silivestru le lasase.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful