George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii romane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar

. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu micburghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor. (Structura, compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent, aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module, fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia, de la "O sarutare in fren", ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii", sugerand perpetuarea speciei umane, prin "facerea" altei lumi, innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate, invechite -«.«.). "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris, unde sustinuse doctoratul in

"Lola. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. casa "preistorica" din strada Udricani. calatorea. sa mearga impreuna la plimbare. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. De pilda. cruda inca. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. Urmatorul modul. inauntru. care-i servea de treizeci de ani. constienta de un gand vinot". i se pare modernizat. Dora si Medy". iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. Profitand de acest prilej si de intuneric. "baba Chi". Se anticipeaza (prolepsa). latrat pe deosebite glasuri. "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. este prezentata familia. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". in aceasta ipostaza. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim.n. ("o batrana de vreo 70 de ani. numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". and un aer de "mare metropola". purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. examinat din cap pana in picioare. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). personaj-martor. dar el era ursuz si distant. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. prietenie si simpatie reciproca. zburara deodata". ajutorul sau. iar Jim ia o trasura pana acasa. din care un roi de molii "mari. tanti Mali. ci. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". Jim este. zis si Jim. gloata de batrane celibatare. tanti Gkenca ("cea mai inalta []. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". in celalalt roman. Vera Policrat. care. iar tapiteria roasa: in sifonier. fara sa stie de ce. Jim o trage la pieptul sau si. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. imbracata cu ingrijire). desi fiica acesteia.In acest «modul si in urmatorul. apreciaza el. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. prin intermediul lui Jim. deghizata in «domnisoara»".) pe mama lui Stefan cel Mare?". careia toti ii spuneau tanti Magdalina. Jim are un "«Peugeot» prafuit". cenusii. in casa mai locuia. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. tanti Fira ("stirba si bonoma"). domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. uscata si dreapta"). pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. Este un nou prilej pentru narator. "o duhoare inchisa". Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". jovial si aluziv. Lisandrina. bine si cu benzina putina. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil . desi fata se impotriveste.n. tineretul. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele . tanti Mali. tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. pe langa baba Chi. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. tot spre Bucuresti. dupa trei ani de absenta din tara. batrana Iaca. aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le suspecteaza ca nu-i dau sa manance. descrie in detaliu. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. "Zece la masa". frate cu "batranele". Limbajul tinerilor este modern.litere. se simte "un aer statut". (cea mai tanara dintre batrane.)". "Enigma Otiliei". Felix este cel care introduce in scena personajele. intrate demult in putrefactie.n. tras de haine pentru demonstratirestetice". mobila veche are lemnul uscat si crapat. Dintre toate matusile. care. cu cladiri inalte si elegante.n. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. in acelasi tren. intocmai cum."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. O ajuta sa deschida geamul timentului. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". unde venisera Dora si Medy. care avea "aerul unei adolescente. Bucurestiul. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. barbat inalt si viguros. ele de scoala poate. singura ruda prin alianta. Fata il privea zambind si Jim. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". sotul Caterinei. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . din priviri. matusile ramolite si invechite in conceptii. cealalta "lume". merge. alcatuita din sapte femei si doi barbati. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. "om cade vreo 50 de ani []. hainele emanau "un iz de postav mucegait". astfel. toate fetele fiind "studente -la Litere". Mama lui Jim. apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. respinge acuzatia. ea insasi in rsta de 70 de ani.

Ca si tinerii din zilele noastre. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. sa aiba o fata a lui.Taci. Lola ii zambeste enigmatic. chelia. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. cucuriguri si salturi atletice peste banci". care era. Pentru Bobby. ctfiulise trei ore de la scoala. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. dom'! Nemernicilor.Inainte de a intra in liceu. intrucat Medy era mai putin indrazneata. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu.o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. Amfiteatrul este plin de zgomot. care prezinta. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". in clasa se starneste un carm de nedescris. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. cine dintre ele. dupa care profesorulimpunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". sa cant. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. in stapanirea lui". Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. domnule profesor. poreclit "Ostrogotu". iar Bobby. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". "diabolic". Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. "tuns marunt. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. "urlete. scoate la lectie mai multi elevi. Linistindu-se brusc. "toata clasa facu din falci clapa-clapa". haimanalelor!". Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. «miorlau». printre care si pe Bobby. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremea-sport". in uniforma completa. strigand: "Nemernicilor. "Zexe!". toate meciurile. Profesorul. ticalosilor. Trezit brusc. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori insolenta a elevilor ("Nu pot. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . relatia profesor-elev. barbia. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. Bobby Policrat. Se duce in spatele amfiteatrului. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. Cand. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". unii lovind in pupitre cu creioanele. istoria incepea cu el insusi. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. toti campionii si amanunte ale vietii lor. le anuntase extemporal. stia toate echipele. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. chiote grozave. miorlaituri. elevul este prins. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". in perioada interbelica. mai retrasa. in clasa intra profesorul de muzica. la Liceul "Gheorghe Lazar". ticalosilor [] derbedeilor. clasa striga «cucurigu». sunt ragusit") starneste isteria dascalului. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. cu bucurie anticipati. altii ii imita pe diferiti profesori. Cu parul inca ud. in sfarsit. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. urmarit indeaproape de profesor. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". totul ii radea de bucurie". cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". si autorul manualului. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. incat intreaga clasa a fost un clampanit. profesorul Silivestru Capitanovici. comportamentul liceenilor. numai unul singur. Dezinteresul pentru scoala si. care adormise pe ultima banca. cu manualul de istorie in mana. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. Atitudinea indolenta. elev in clasa a VII-a B. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". gura. intrand pe alta usa. baietii "erau risipiti carencotro": unul sta lungit pe banci. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". atitudinea cadrelor didactice. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". fapt ce . Bobby era un pasionat al sporturilor.

Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". care. se incurca si se rezol situatii. impreuna cu surorile.In acest timp.Sa". cu o mina vinota. dupa ani de chibzuinta. Lola. Calmandu-se brusc. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. care avea 42 de ani. Cautand in banca.In celalalt . in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. profesorul gaseste un caiet cartonat. prin care ii cere o intrevedere. Deodata.In modulele urmatoare. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". precizand ca este "in afara de grijuri. dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. iar Vera. cat si in social. Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". desi sufletul ii era viguros. se diversifica intamplarile. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. totodata. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". dar acesta nu-l lasa. Pentru asta. impreuna cu clasa. tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. mai incruntat ca oricand. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". prin flash-back. brusc. desi este foarte frumoasa. "Zexe!" La urmatoarea ora. singur in propria odaie. deoarece are o sora atat de "duioasa". care "se facu nat" si—1 da afara pe elevul obraznic. sa-i trimita o scrisoare. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". copiatul. care-i inapoiaza "oracolul". in ce priveste partea materiala". barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". in pauza. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". irribrancindu-l pe scari. de un realism halucinant. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. Silivestru se decide. cu aceleasi mobile. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. Fusese elev la liceul "Sf. intra in clasa. sugrumate de corsaje prea stramte". care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". statea in aceeasi casa. Lola sau Vera. Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. "domnisoare tinere. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. atat in zona lirica a iubirii. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat.il isterizeaza pe Ostrogotu. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". caietul gasit asupra lui Bobby. Vera sau Dora". profesorul de istorie. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. profesorul Silivestru Capitanovici. cantecul "Bubuie tunul". Vera. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. "era timida si refractara modernismului". recunoaste ca . Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. este si "prea rece si hieratica". el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. urmase apoi istoria la Universitate.)". Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. imediat ce s-a sunat. Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. ca sa se plimbe impreuna la Sosea. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". la profesorul Silivestru ca sa recupereze "Oracolul" si. Silivestru rememoreaza propria devenire. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". Spre surprinderea sa. Supraveghind scolarii. Cand se indragostise prima oara. din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. Silivestru Capitanovici. anunta extemporalul. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. Subiectul extemporalului.

intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. Dora il ghiceste pe Jim "si—1 saruta pe buze". o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. pe care cei patru prieteni il inventasera. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. foarte asemanatoare cu cea din roman. era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. au starnit multe controverse in epoca . n-o mai viziteaza pe Lola. il dezorienteaza din nou pe Jim. teapana . este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. "dancing-ul si cinematograful". fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". se plimba cu salupa.00". amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei.admira poezia acestuia. o priveste pe Iaca. dar Lola nu-l crede. nu stiti una: a murit Iaca!". dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si.). iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". cu un ton usor glumet. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola.In familia Policrat. o socotea "o prietena mica". Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. incepe sa colinde toata casa. Puternic jignit in amorul propriu. prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. slabise. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. Jim. inoata. care-i priveste "cu un zambet ironic". Tanarul insista. Jim ii face declaratii magulitoare. .) Lola. Era o zi friguroasa de noiembrie. Pentru tanarul universitar. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. "fioruri si voluptati neintelese". ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. fata de care ea exprima un "dezgust total". la Sosea ori in Cismigiu. Cand Jim. avea o mina vinota. isi schimba zilnic rochiile si coafura. in timp ce femeile jucau "loto". legat la ochi. desi "la drept vorbind. intrucat reincepea activitatea teatrului. in mare secret. cu care avea intalnire la Sosea. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. Dora ii destainuie lui Jim. Sentimentul de vinotie. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. apoi. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". Jim ii declara emotionat ca o iubeste. * intors la Bucuresti. cu care mergea la cinema.n. daca nu ploua.00 seara. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. bucuranduse de lurile sarate ale marii. care avea loc la fereastra. acuzandu-l ca o placea pe Dora. Unul dintre ei. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. intamplator. prietenii fac o excursie la Constanta. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. iar cand termina facultatea se vor casatori. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc.«. strecurand aluzii la curtezanii Lolei.n. aceasta il priveste cu un usor dispret. Dupa vreo zece zile. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. nici n-o iubesc". poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. iar pe Vera. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. mai ales. Jim surprinde. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". Luandu-si inima-n dinti. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia.«. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. iar tematica si limbajul inedite. primeste o scrisoare eleganta de la Lola. la ora 6. legat la ochi. Un nevinot joc de societate. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". puternic impresionat. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. Contrariat. La invitatia lui Medy.

isi fac uri de viitor. pregatirea cadourilor. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. un ofiter inalt. dar tanarul le arata cele doua inele. se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. stupefiat. il buimaceste definitiv. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. Vila din strada Polona era luminata "a giorno". pe care o auzise si el. Jim este insa furios. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". dar Jim. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". o mica avere. ci singurul care decide pentru sine este numai el. Desi este intuneric si frig. A doua zi. numai sa iasa din "putreziciunea asta". Cu nervii intinsi la maxim. punand "gaz peste foc". lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. la Brasov. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. unele mancate de molii. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. ca sa intre si el "in randul lumii". Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea.sale. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. le anunta ca se insoara. iar Jim decide sa mearga. afla domnul Popescu urmat de femei. inscriptionate cu data si numele lor. se surprinde cerand-o de sotie. Cu totii pleaca la nunta. danseaza cu el tango. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. Fata il intampina cu jovialitate. naratorul descriind. pe nume Chichi. se ridica hotarat si pleaca repede. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. adica. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. rudele. puternic rascolit de emotie. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". vreau Sa intru in randul lumii". merg toti trei la Circ. Izbucneste cu forta Silivestru. Camelia si cu sotul acesteia. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. cu usile larg deschise.cum face asta. careia ii pune inelul de logodna pe deget. La sugestia lui Bobby. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. in zori. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. care sunt tot felul de vechituri. "Ion si Vera. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. prin tehnica detaliului. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. pentru ca. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. cand convoiul se intoarse in Udricani. care accepta. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. prin tehnica detaliului. Vera saruta mana fiecareia. imediat. dupa doua ore. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". unde urma sa aiba loc o mare gala de box. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. constata cu totii. Emilian Protopopescu. dar. ceea ce a incantat-o pe Vera. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. il admira. . iar volumul avea 444 de ini. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. fara sa anunte pe nimeni. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". primise. de copil oropsit". asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. alaiul fiind incheiat de Silivestru. Zizi. Jim. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. numai ca. cu emotie. pe care tanara il asculta atenta. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. naratorul descriind. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". dar aici femeile erau agitate si galagioase. Tanti Magdalina. mama lui Jim. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. 1 decembrie 1931". inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. impreuna cu sotul ei. marturiseste ea. Fata este extrem de fericita.

ci de vesnicia ei". pleaca grabit in oras. "facerea" altei lumi". unul fericit si deschis. intr-o "odaie curata. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. care poate simboliza. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. cele sase femei. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. lui Jim si Verei. Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". La priveghiul mortului. . El evita sa mai intre in contact cu lumea. o izbanda a schimbarilor innoitoare. oferindu-si unul altuia receptii". cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. de la nelinistea ca. intitulat sugestiv "Facerea lumii". Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. intr-o seara. Vera are o senzatie de ameteala si greata. la care era admis numai Bobby. Finalul romanului este. avea sa devina "nimic". legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". asadar. Ultimul modul al romanului. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. asezate in cerc pe scaune.Jim. prin testament toate casele din curte. reamenajand casele in stil modern. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. Aflati "Vesnic in luna de miere".Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. Speriat. deodata. "case noi. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". se spanzura in odaia sa. La inceput privita filozofic. asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. ideea mortii devine atat de intensa. fara sa stie bine in ce scop. Obsesia sterilitatii. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. la cei cincizeci de ani. Jim si Vera nu primesc musafiri. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene.Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. viata lor se schimba total si surprinzator. raspunzand invitatiei. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. pana la impacarea cu ideea neantului. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in • constiinta lui Silivestru. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. ridicand. progres si civilizatie. incomensurabil. pentru oameni noi". o fata tanara il face sa se infioare si. Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". privit "ca un somn lung". Reveniti la Bucuresti. apoi din ce in ce mai obsesi. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. cu terase si piscina. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. Silivestru se simte. confuz si deprimat. vorbesc si rad cu familiaritate. cu mai multa experienta conjugala. profesorul o urmeaza acasa la ea. "spre bucuria salbatica" a elevilor. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". Silivestru le lasase. "se jucau de-a viata. gusta din plin "evenimentul" din viata lor. cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. asa cum ii rugase Silivestru. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. fiori necunoscuti pana acum si. cu ferestre late.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful