George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii romane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar

. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu micburghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor. (Structura, compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent, aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module, fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia, de la "O sarutare in fren", ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii", sugerand perpetuarea speciei umane, prin "facerea" altei lumi, innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate, invechite -«.«.). "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris, unde sustinuse doctoratul in

in celalalt roman. Jim este. Profitand de acest prilej si de intuneric. Urmatorul modul. Mama lui Jim. astfel. iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. ("o batrana de vreo 70 de ani. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. ajutorul sau. Lisandrina. inauntru. hainele emanau "un iz de postav mucegait". careia toti ii spuneau tanti Magdalina. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. tot spre Bucuresti. singura ruda prin alianta. examinat din cap pana in picioare. imbracata cu ingrijire). descrie in detaliu. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. "Enigma Otiliei". Limbajul tinerilor este modern. jovial si aluziv. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). i se pare modernizat. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. iar tapiteria roasa: in sifonier. "baba Chi". tanti Caterina ("incruntata si autoritara").) pe mama lui Stefan cel Mare?". respinge acuzatia. fara sa stie de ce. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). calatorea. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. este prezentata familia. intrate demult in putrefactie. Jim are un "«Peugeot» prafuit". desi fata se impotriveste. casa "preistorica" din strada Udricani.n. tanti Fira ("stirba si bonoma"). dar el era ursuz si distant.n. iar Jim ia o trasura pana acasa. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. "om cade vreo 50 de ani []. cu cladiri inalte si elegante. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila".In acest «modul si in urmatorul. Jim o trage la pieptul sau si. Se anticipeaza (prolepsa). barbat inalt si viguros. sa mearga impreuna la plimbare. gloata de batrane celibatare. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. constienta de un gand vinot". merge. mobila veche are lemnul uscat si crapat. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca. cenusii. Felix este cel care introduce in scena personajele. care avea "aerul unei adolescente. "o duhoare inchisa". care. tanti Mali. Fata il privea zambind si Jim. desi era "o hodogitura lovita si zgariata. tanti Mali. frate cu "batranele". cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". din care un roi de molii "mari.litere. intocmai cum. Bucurestiul. prietenie si simpatie reciproca. cealalta "lume". Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. bine si cu benzina putina. matusile ramolite si invechite in conceptii. (cea mai tanara dintre batrane. pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. care. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. toate fetele fiind "studente -la Litere". Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. uscata si dreapta"). zburara deodata". Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. alcatuita din sapte femei si doi barbati. numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". in acelasi tren. desi fiica acesteia. in casa mai locuia. zis si Jim. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici".)". "Zece la masa". pe langa baba Chi. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. tanti Gkenca ("cea mai inalta []. din priviri. tineretul. simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele . Vera Policrat. dupa trei ani de absenta din tara. deghizata in «domnisoara»". aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. cruda inca. unde venisera Dora si Medy. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual"."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. in aceasta ipostaza. personaj-martor. batrana Iaca. "Lola. ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. latrat pe deosebite glasuri. O ajuta sa deschida geamul timentului. care-i servea de treizeci de ani. Este un nou prilej pentru narator. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani".n. ele de scoala poate. ea insasi in rsta de 70 de ani. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le suspecteaza ca nu-i dau sa manance. sotul Caterinei. tras de haine pentru demonstratirestetice". ci. De pilda. se simte "un aer statut". pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". apreciaza el. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". Dora si Medy". and un aer de "mare metropola". intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil .n. Dintre toate matusile. El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. prin intermediul lui Jim.

cucuriguri si salturi atletice peste banci". iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby. chelia. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. sa cant. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". cu bucurie anticipati. intrucat Medy era mai putin indrazneata. Profesorul. toate meciurile. care adormise pe ultima banca. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". Ca si tinerii din zilele noastre. clasa striga «cucurigu». doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". mai retrasa. «miorlau». printre care si pe Bobby. dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. dom'! Nemernicilor. barbia. sa aiba o fata a lui.o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. care prezinta. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. ticalosilor. Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar. in sfarsit. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. in clasa intra profesorul de muzica. gura. Pentru Bobby. stia toate echipele. acesta mai clampaneste o data atat de autentic. sunt ragusit") starneste isteria dascalului. elevul este prins. si autorul manualului. poreclit "Ostrogotu". relatia profesor-elev. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". Atitudinea indolenta. "tuns marunt. Trezit brusc. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie.Taci. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. "Zexe!". baietii "erau risipiti carencotro": unul sta lungit pe banci. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. chiote grozave. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. haimanalelor!". Bobby era un pasionat al sporturilor. "diabolic". implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori insolenta a elevilor ("Nu pot. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. incat intreaga clasa a fost un clampanit. pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. totul ii radea de bucurie". Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. altii ii imita pe diferiti profesori. la Liceul "Gheorghe Lazar". urmarit indeaproape de profesor. unii lovind in pupitre cu creioanele. ctfiulise trei ore de la scoala. toti campionii si amanunte ale vietii lor. care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . elev in clasa a VII-a B. dupa care profesorulimpunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". miorlaituri. cu manualul de istorie in mana. numai unul singur. in perioada interbelica. intrand pe alta usa. comportamentul liceenilor. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremea-sport". profesorul Silivestru Capitanovici. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". fapt ce . Lola ii zambeste enigmatic. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. Cand. cine dintre ele. scoate la lectie mai multi elevi. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. strigand: "Nemernicilor. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. iar Bobby. Se duce in spatele amfiteatrului. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. "toata clasa facu din falci clapa-clapa". Cu parul inca ud.Inainte de a intra in liceu. atitudinea cadrelor didactice. el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". istoria incepea cu el insusi. Dezinteresul pentru scoala si. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. in clasa se starneste un carm de nedescris. ticalosilor [] derbedeilor. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". "urlete. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. domnule profesor. raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". in stapanirea lui". se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. care era. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. Bobby Policrat. Linistindu-se brusc. le anuntase extemporal. Amfiteatrul este plin de zgomot. in uniforma completa. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?".

caietul gasit asupra lui Bobby. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". atat in zona lirica a iubirii. Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. Silivestru Capitanovici. precizand ca este "in afara de grijuri. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. irribrancindu-l pe scari. deoarece are o sora atat de "duioasa". de un realism halucinant. iar Vera. Fusese elev la liceul "Sf. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". Calmandu-se brusc. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. prin flash-back. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. Cand se indragostise prima oara. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. anunta extemporalul. care avea 42 de ani. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare.In celalalt . imediat ce s-a sunat. sugrumate de corsaje prea stramte". Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". impreuna cu surorile.Sa". se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". dar acesta nu-l lasa. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. desi sufletul ii era viguros. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. cu aceleasi mobile. in ce priveste partea materiala". in pauza. Lola. Spre surprinderea sa. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura. "Zexe!" La urmatoarea ora. Silivestru rememoreaza propria devenire. Vera. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. Lola sau Vera. intra in clasa. profesorul de istorie. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici".il isterizeaza pe Ostrogotu. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica". impreuna cu clasa. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". Subiectul extemporalului. dupa ani de chibzuinta. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. "era timida si refractara modernismului". La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". singur in propria odaie. Cautand in banca. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". "domnisoare tinere. se diversifica intamplarile. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. Supraveghind scolarii. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. prin care ii cere o intrevedere. care-i inapoiaza "oracolul". cantecul "Bubuie tunul".In modulele urmatoare. Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. statea in aceeasi casa. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". Deodata. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. Pentru asta. recunoaste ca . la profesorul Silivestru ca sa recupereze "Oracolul" si. in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. Silivestru se decide. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. ca sa se plimbe impreuna la Sosea. profesorul gaseste un caiet cartonat.In acest timp. ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. cu o mina vinota. desi este foarte frumoasa. totodata. profesorul Silivestru Capitanovici. mai incruntat ca oricand. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". urmase apoi istoria la Universitate. cat si in social. brusc. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. care. se incurca si se rezol situatii. sa-i trimita o scrisoare. copiatul.)". din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. care "se facu nat" si—1 da afara pe elevul obraznic. este si "prea rece si hieratica". tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. Vera sau Dora". el se lasase influentat de ele si rupsese relatia.

primeste o scrisoare eleganta de la Lola.). bucuranduse de lurile sarate ale marii. dar Lola nu-l crede. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment. Dupa vreo zece zile. care avea loc la fereastra. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. Unul dintre ei. La invitatia lui Medy. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. . legat la ochi. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. Jim surprinde. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. avea o mina vinota. daca nu ploua. desi "la drept vorbind. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. puternic impresionat. il dezorienteaza din nou pe Jim.) Lola. care-i priveste "cu un zambet ironic". Luandu-si inima-n dinti. apoi. la Sosea ori in Cismigiu. prietenii fac o excursie la Constanta.n. Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. Un nevinot joc de societate. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor".«. foarte asemanatoare cu cea din roman. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. nu stiti una: a murit Iaca!". cu un ton usor glumet. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. o priveste pe Iaca. in mare secret. amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. o socotea "o prietena mica". prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6. iar tematica si limbajul inedite.00".n. au starnit multe controverse in epoca . ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii. iar pe Vera. Contrariat. considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. isi schimba zilnic rochiile si coafura. Sentimentul de vinotie. inoata. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian. intamplator. nici n-o iubesc". Tanarul insista. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. Jim ii face declaratii magulitoare. "fioruri si voluptati neintelese". intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". cu care mergea la cinema. intrucat reincepea activitatea teatrului.In familia Policrat. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. "dancing-ul si cinematograful". incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. n-o mai viziteaza pe Lola. Pentru tanarul universitar. teapana . utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste. era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. fata de care ea exprima un "dezgust total". legat la ochi. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". aceasta il priveste cu un usor dispret. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul.admira poezia acestuia. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". in timp ce femeile jucau "loto". dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat.00 seara. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare.«. la ora 6. acuzandu-l ca o placea pe Dora. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". cu care avea intalnire la Sosea. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. Puternic jignit in amorul propriu. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei. mai ales. incepe sa colinde toata casa. Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. Dora ii destainuie lui Jim. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". Jim. Arghezi se afla in plina perioada de creatie. Cand Jim. Era o zi friguroasa de noiembrie. iar cand termina facultatea se vor casatori. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. pe care cei patru prieteni il inventasera. * intors la Bucuresti. Dora il ghiceste pe Jim "si—1 saruta pe buze". slabise. se plimba cu salupa. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola.

primise. prin tehnica detaliului. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. Fata il intampina cu jovialitate. naratorul descriind. rudele. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". pe nume Chichi. cu usile larg deschise. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil. Jim. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. un ofiter inalt. ci singurul care decide pentru sine este numai el. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. Tanti Magdalina. cand convoiul se intoarse in Udricani. in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. impreuna cu sotul ei. Fata este extrem de fericita. in zori. numai sa iasa din "putreziciunea asta". "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". Vera saruta mana fiecareia. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. se surprinde cerand-o de sotie. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. il admira. Zizi. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. dar. imediat. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. merg toti trei la Circ. mama lui Jim. A doua zi. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. de copil oropsit". Camelia si cu sotul acesteia. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. Cu nervii intinsi la maxim. 1 decembrie 1931". cu emotie. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. iar volumul avea 444 de ini. dar aici femeile erau agitate si galagioase. dupa doua ore. puternic rascolit de emotie. dar tanarul le arata cele doua inele. Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". marturiseste ea. astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. iar Jim decide sa mearga. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. pentru ca. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. constata cu totii.In ziua nuntii lui Jim cu Vera. stupefiat. Emilian Protopopescu. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. isi fac uri de viitor. vreau Sa intru in randul lumii". Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". care accepta. Izbucneste cu forta Silivestru. pe care o auzise si el. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. Jim este insa furios. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. pregatirea cadourilor. dar Jim. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. Desi este intuneric si frig. prin tehnica detaliului. inscriptionate cu data si numele lor. pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. "Ion si Vera. ceea ce a incantat-o pe Vera.cum face asta. . in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. la Brasov. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. naratorul descriind. adica. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. unele mancate de molii. afla domnul Popescu urmat de femei. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. punand "gaz peste foc". se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. danseaza cu el tango. careia ii pune inelul de logodna pe deget. le anunta ca se insoara. il buimaceste definitiv. Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. o mica avere. la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. pe care tanara il asculta atenta. ca sa intre si el "in randul lumii". madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. La sugestia lui Bobby. Cu totii pleaca la nunta. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. fara sa anunte pe nimeni. alaiul fiind incheiat de Silivestru. numai ca. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. care sunt tot felul de vechituri. se ridica hotarat si pleaca repede. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. Vila din strada Polona era luminata "a giorno".sale.

Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. asezate in cerc pe scaune. Silivestru se simte. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. ridicand. pana la impacarea cu ideea neantului. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. cele sase femei. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund". viata lor se schimba total si surprinzator. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. Vera are o senzatie de ameteala si greata. Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. progres si civilizatie. ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. raspunzand invitatiei. La inceput privita filozofic. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. gusta din plin "evenimentul" din viata lor.Jim. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. confuz si deprimat. Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. Ultimul modul al romanului. realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. cu terase si piscina. legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. ideea mortii devine atat de intensa. prin testament toate casele din curte. la cei cincizeci de ani. pleaca grabit in oras. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". apoi din ce in ce mai obsesi. unul fericit si deschis. din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. intr-o "odaie curata. la care era admis numai Bobby. . Speriat. profesorul o urmeaza acasa la ea. se spanzura in odaia sa.Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. intitulat sugestiv "Facerea lumii". asa cum ii rugase Silivestru. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. Aflati "Vesnic in luna de miere". Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in • constiinta lui Silivestru. cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. avea sa devina "nimic". prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. oferindu-si unul altuia receptii". reamenajand casele in stil modern. Finalul romanului este. "facerea" altei lumi". privit "ca un somn lung". Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi. asadar. Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". Jim si Vera nu primesc musafiri. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". intr-o seara. vorbesc si rad cu familiaritate. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". cu ferestre late. cu mai multa experienta conjugala. Cand au venit cioclii sa ridice mortul. "case noi. deodata. de la nelinistea ca. Silivestru le lasase. "se jucau de-a viata. pentru oameni noi". lui Jim si Verei. o fata tanara il face sa se infioare si. care poate simboliza. fiori necunoscuti pana acum si. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. El evita sa mai intre in contact cu lumea. La priveghiul mortului. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. o izbanda a schimbarilor innoitoare. ci de vesnicia ei". prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. "spre bucuria salbatica" a elevilor. incomensurabil. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. Obsesia sterilitatii. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. fara sa stie bine in ce scop. Reveniti la Bucuresti. Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful