George Calinescu (1899-l965) este o personalitate plurilenta a culturii romane, remarcandu-se ca prozator, poet, critic si istofic literar

. "Istoria literaturii romane de la origini, pana in prezent" (1941) este o lucrarea monumentala, unica nu numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literatura romana, o creatie "de geniu, care nu apare decat o data pe secol si poate ca o singura data intr-o cultura" (Al.Piru). Prin aparitia primului sau roman, "sectiunea-nuntii" in 1933, George Calinescu a anulat ideea lansata de Titu Maiorescu (1886) ca un critic literar este incapabil sa scrie proza de fictiune, domeniu pe care el 1-a abordat, asa cum marturiseste, din cel putin doua motive: "pe de o parte de a ma recrea, pe de alta de a face un exercitiu minor in vederea unei uite opere epice". Se poate afirma ca romanul "sectiunea nuntii" are caracter autobiografic, intalnirea tanarului doctor in litere, Jim, cu domnisoara Vera se aseamana cu ceea ce relata sotia scriitorului, doamna Alice Vera Calinescu, despre prima sa intalnire cu viitorul sot: "Desigur ca profesorul din fata mea nu se gandise - atunci cand, zandu-ma cu un numar al revistei «Bilete de paal», m-a intrebat daca citesc mult - ca voi raspunde, gatuita de emotie, ca la scoala, afirmativ, si nicixa ma voi ridica in picioare si voi incepe sa recit «Scrisoarea III», cand a vrut sa afle daca stiu ce versuri." (Interviu acordat revistei "Romania literara", 1975) Criticul literar Dumitru Micu apreciaza ca in aceasta proza de fictiune, Calinescu "se autoportretizeaza si zugraveste ambianta familiala dintr-un mediu micburghez analog celui in care el insusi isi traise adolescenta". Titlul, "sectiunea nuntii", defineste latura lirica a romanului, care are ca tema centrala eternul sentiment de iubire ce se manifesta reciproc intre tanarul proaspat doctor in litere, Jim Marinescu si absolventa de liceu Vera Policrat si care se implineste prin casatorie. in fond, primul roman calinescian reitereaza eterna poveste de dragoste dintre doi tineri, care poate simboliza, prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare, o izbanda a schimbarilor innoitoare in evolutia societatii. De altfel, Nicolae Manolescu socoteste ca aceasta creatie este un roman "al educatiei sentimentale". Tema romanului ilustreaza, in- principal implinirea in erotic a cuplului Jim Marinescu si Vera Policrat, apoi o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor-elev. Nu in ultimul rand, sectiunea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare care invinge definitiv colectia de babe decrepite (ramolite) si fete batrane sterile din "casa cu molii", care reprezinta familia ciudata, tributara unor dogme nefericite. Romanul "sectiunea nuntii" de George Calinescu are o insuficienta substanta epica, fiind structurat pe trei uri care se intrepatrund si se determina reciproc. Primul priveste "poemul iubirii" si casatoria lui Jim cu Vera, al doilea contureaza imaginea scolii romanesti, relatia profesor-elev in perioada interbelica si, in sfarsit, aceeasi epoca istorica este ilustrata din punct de vedere al innoirilor, civilizatiei si progresului in social, economic, tehnologic etc. George Calinescu este un narator omniscient, care stie totul despre personaje, emite aprecieri asupra lor prin naratiunea la persoana a ni-a, conturand aderate caractere, "intr-o unitate canonica". Modalitatea narati se remarca, asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese si trasatura de roman obiectiv. Perspecti temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, deschis, acela al caselor, strazilor, locurilor concrete din Bucuresti si unul imaginar, inchis, prin care se contureaza trairile interioare ,si gandurile personajelor. (Structura, compozitiarsi constructia subiectului) Romanul incepe prin relatarea detaliatii a starilor provocate personajului principal, Jim, de disconfortul calatoriei cu trenul: tehnica detaliului inregistreaza aspectul canapelelor, mirosul incins si atmosfera sufocanta din timent, aceasta descriere constituind si incipitul romanului Subiectul este structurat in douazeci de module, fiecare purtand un titlu sugestiv pentru continutul acestuia, de la "O sarutare in fren", ca simbol esential al sentimentului de iubire si terminand cu "Facerea lumii", sugerand perpetuarea speciei umane, prin "facerea" altei lumi, innoitoare si moderne care sa se inalte pe ruinele celei vetuste (perimate, invechite -«.«.). "O sarutare in tren" deschide romanul "sectiunea nuntii" pentru a face cunostinta cu personajele principale. Tanarul Jim Marinescu se intoarce cu trenul de la Paris, unde sustinuse doctoratul in

iar tapiteria roasa: in sifonier. intocmai cum. "Enigma Otiliei". hainele emanau "un iz de postav mucegait". careia toti ii spuneau tanti Magdalina. Vera Policrat. Profitand de acest prilej si de intuneric. Se anticipeaza (prolepsa). care-i servea de treizeci de ani. tanti Agepsina ("econoama si chelareasa casei"). "o duhoare inchisa". pentru ca "era maritata* si singura cu barbatul in viata". Limbajul tinerilor este modern. uscata si dreapta"). cealalta "lume". simtea acum fiorii atractiei "cu intentie erotica" si nu este capabil sa-si dea seama pe care dintre ele . zburara deodata". iar relatia dintre ei se caracterizeaza prin sinceritate. O ajuta sa deschida geamul timentului.n. Atunci cand trenul ajunge intr-un tunel. in aceasta ipostaza. reprezentat de cate personaje asezate de narator la polul opus fata de batrane. deghizata in «domnisoara»". i se pare modernizat. Urmatorul modul. fara sa stie de ce. el reuseste sa-i sarute "un colt al gurii" si aceasta atingere "i se paru de o voluptate indicibila (imposibil de exprimat . tanti Mali. "uitata de Dumnezeu" pe pamant si Jim le suspecteaza ca nu-i dau sa manance. cruda inca. fata prea frageda si rosie ii era de stareta tanara"). batrana Iaca. frate cu "batranele". Jim ii reproseaza lui Medy pieptanatura "de domnita tanara zugravita in biserici". zis si Jim. matusile ramolite si invechite in conceptii. intrate demult in putrefactie. pe langa baba Chi. ci. merge. era "o aderata domnisoara de vreo optsprezece ani". Este un nou prilej pentru narator. (cea mai tanara dintre batrane. latrat pe deosebite glasuri. apreciaza el. singura ruda prin alianta. "Lola.) pe mama lui Stefan cel Mare?". barbat inalt si viguros. Jim este. calatorea. jovial si aluziv. astfel. din care cauza exista mereu acest "conflict acut intre generatii". toate fetele fiind "studente -la Litere". tanti Mali. pentru ca trenul opreste in Gara de Nord. Silind telefonic o intalnire cu vechile prietene. "Casa cu molii" este titlul celui de al doilea modul si numele locuintei in care traia dintotdeauna familia tanarului Ion Marinescu. "Zece la masa". dupa trei ani de absenta din tara. respinge acuzatia. care. ("o batrana de vreo 70 de ani. Felix este cel care introduce in scena personajele. mobila veche are lemnul uscat si crapat. descrie in detaliu.litere. and un aer de "mare metropola". Dintre toate matusile. numai Caterinei i se spunea "madam Popescu". examinat din cap pana in picioare. desi fiica acesteia. Jim se infiinteaza la ora patru acasa la Lola. Jim are un "«Peugeot» prafuit". in casa mai locuia. pentru ca "sentimentul filial se sfaramase". apoi "pieri de pe culoar" nu se stie unde. tanti Caterina ("incruntata si autoritara"). Desi le cunostea inca din vremea cand el era student si ele eleve de liceu. din priviri. domnisoara vrea sa inchida geamul si cere. aduce in centrul subiectului cealalta lume a epocii. iar atingerea usoara a degetelor subtiri ale fetei ii provoaca tanarului "o usoara febra tactila". El se simte atras de tanara care nu era totusi un copil. Jim o trage la pieptul sau si. purta parul tuns marunt ca o perie si o barba patrata" si dom' Popescu. cu cladiri inalte si elegante. pe care-l intampina la poarta batranaservitoare. care avea "aerul unei adolescente. cumparata pe nimic si in rate de la un prieten". casa "preistorica" din strada Udricani. gloata de batrane celibatare. sa mearga impreuna la plimbare. in celalalt roman. imbracata cu ingrijire). desi era "o hodogitura lovita si zgariata. Mama lui Jim. inauntru. ele de scoala poate. Fata il privea zambind si Jim. dar el era ursuz si distant. prin intermediul lui Jim. personaj-martor.n. tras de haine pentru demonstratirestetice".)".n. aceasta secventa constituind totodata o pauza descripti. Bucurestiul. in acelasi tren. ajutorul sau. tanti Gkenca ("cea mai inalta []. Fata ii aluneca insa dintre brate si iese pe coridor. simte cum "inima lui pocnea cu putere in piept. sotul Caterinei. desi avusese fata de ele o atitudine frateasca.In acest «modul si in urmatorul. desi fata se impotriveste. Gandurile tanarului zboara spre "casa cu molii" din Bucuresti. din care un roi de molii "mari. Cititorul face cunostinta cu tanara prin ochii lui Jim. tanti Fira ("stirba si bonoma"). constienta de un gand vinot". ar fi vrut ca fiul ei sa fie mai comunicativ. Ceilalti doi membri ai familiei erau barbati: Silivestru. precum si dintr-un complet "dezacord intelectual". cenusii. tineretul. "baba Chi". bine si cu benzina putina."n-avea inca patruzeci de ani si era nemaritata []. intr-un stil juvenil: "Pana cand ai de gand sa pastisezi (a imitata mod servil .n. "om cade vreo 50 de ani []. unde venisera Dora si Medy. alcatuita din sapte femei si doi barbati. De pilda. se simte "un aer statut". care. Dora si Medy". iar Jim ia o trasura pana acasa. prietenie si simpatie reciproca. se vede aievea "inconjurat de sapte fete scrutatoare de batrane. ea insasi in rsta de 70 de ani. cu giurgiuvelele scorojite si arse de vreme. este prezentata familia. Lisandrina. tot spre Bucuresti.

se infatiseaza clasei cu gulerul hainei ridicat. in uniforma completa. sa cant. ctfiulise trei ore de la scoala. care era. implicit pentru istoria romanilor il facuse imun la orice fel de jena sau rusine cand incurca evenimentele sau personalitatile istorice si raspundea impertinent: "Aiurea!" sau "Zexe!". intrand pe alta usa. dar nu poate retine numele sau evenimentele din lectie. dom'! Nemernicilor. Amfiteatrul este plin de zgomot. dupa care profesorulimpunse cu degetul obrazul elevului si (din gura acestuia "tasni afara un cocolos de hartie". chelia. altii ii imita pe diferiti profesori. scoate la lectie mai multi elevi. sa aiba o fata a lui. fiind convins ca niciunul nu stia nimic. cucuriguri si salturi atletice peste banci". raspunde ostentativ indiferent: "Aiurea!". el se grabeste spre scoala ca sa rasfoiasca "putin sectiunea de istorie". profesorul Silivestru Capitanovici. Atitudinea indolenta. ticalosilor [] derbedeilor. in sfarsit. intrucat Medy era mai putin indrazneata. iar Bobby. citea cu asiduitate "Gazeta sporturilor" si "Vremea-sport". Fetele ocolesc cu dibacie un raspuns «Iar.Taci. care prezinta. Linistindu-se brusc. Ostrogotu il acuza pe Bobby ca facuse "prea mult clapa-clapa" si atunci. in perioada interbelica. batand masura cu scandaloasa lipsa de sincronitate") ori insolenta a elevilor ("Nu pot. gura. ceea ce il face pe tanarul doctor in litere sa spere: "Ma iubesc cum fetele astea si nu mi-am dat seama pana acum? [] Si daca e asa. poreclit "Ostrogotu".Inainte de a intra in liceu. cu manualul de istorie in mana. Cu parul inca ud. Lola ii zambeste enigmatic. "diabolic". miorlaituri. Bobby era un pasionat al sporturilor. comportamentul liceenilor. apoi alearga prin clasa si din nou ies pe usa dinspre coridor: "in timpul acestei urmariri senzationale. Era convins ca Grigore Alexandrescu a scris «insir-te margarite» si ca Eminescu a murit de curand". in clasa intra profesorul de muzica. Dupa ce-i trimite la loc pe cei zece elevi. atitudinea cadrelor didactice. 77 cu campania din Bulgaria si credea in doi Mihai. Bobby Policrat. Trezit brusc. jignindu-i necontenit si amenintandu-i: ". toate meciurile. oricine era nascut inainte de anul nasterii sale (1914) si orice eveniment istoric nu aveau nieio relenta in mintea lui: "Confunda razboiul de la. totul ii radea de bucurie". dispretuitoare ("Paraschivescu deschise cu dezgust sectiunea si incepu sa cante nesigur si fals. "Zexe!". in stapanirea lui". Ca si tinerii din zilele noastre. sunt ragusit") starneste isteria dascalului. "urlete. "tuns marunt. Bobby o zbugheste pe una dintre usile laterale cu Ostrogotu pe urmele sale. se indreapta mergand in rful picioarelor si se bucura in ans de prinderea elevului: "Ochii mici. citeste sopocaind la istorie" si acesta era poreclit Tacilescu. unii lovind in pupitre cu creioanele. cu bucurie anticipati. sperand ca ele sa declare ca numai pe el l-ar putea iubi. in clasa se starneste un carm de nedescris. doi boxeaza aproape de catedra careia naratorul ii spune "tejghea". pe care s-o ocroteasca si s-o tina inchisa in casa lui. obraznicilor! Am sa dau in conferinta!". Capitolul "«Oracolul» lui Bobby" ilustreaza cel de al doilea al actiunii. "toata clasa facu din falci clapa-clapa". barbia. Dora sau Lola? Dar eu pe cine as putea iubi? Pe Lola sau pe Dora?". care'se enerveaza ingrozitor pentru ca nu i-a gasit pe elevi asezati in banci si-i jigneste . el isi prinde matricola si inlocuieste palaria cu sapca de uniforma. cine dintre ele. «miorlau». si autorul manualului. fapt ce . acesta mai clampaneste o data atat de autentic. «clapa-clapa» si unul se ridica chiar in maini cu picioarele in sus". elevul este prins. chiote grozave. strigand: "Nemernicilor. stia toate echipele. Mihai Bravul si Mihai Viteazul. se lungeste pe banca si incearca sa invete la istorje. iar Dora il saruta prieteneste pe obraz. Profesorul. care adormise pe ultima banca. Se duce in spatele amfiteatrului. le anuntase extemporal. ticalosilor. mai retrasa. clasa striga «cucurigu». toti campionii si amanunte ale vietii lor. Jim incearca sa afle de la fiecare in parte daca este indragostita. cu "falcile legate cu batista si obrajii umflati intr-un chip nenatural". domnule profesor. relatia profesor-elev. elev in clasa a VII-a B. Dilema tanarului se manifesta intre Lola si Dora. precum si cate aspecte specifice procesului de intamant din scoala romaneasca. la Liceul "Gheorghe Lazar". baietii "erau risipiti carencotro": unul sta lungit pe banci. numai unul singur. incat intreaga clasa a fost un clampanit. Cand. care da fiecaruia dintre cei zece elevi "nota unu la partea aplicata". Ostrogotu cheama la lectie alti patru baieti. Pentru Bobby. urmarit indeaproape de profesor.o placea mai mult: "Simtea nevoia sa iubeasca. haimanalelor!". printre care si pe Bobby. dar acesta o ia la goana pe una dintre usile amfiteatrului. pe care le petrecuse in piscina de la "Lido". Dezinteresul pentru scoala si. Cand Bobby afla ca fusese strigat la lectia de chimie de catre profesorul Constantinescu. istoria incepea cu el insusi. Ostrogotu pune mana pe bagheta cu care dirija si vrea sa-i dea in cap lui Bobby.

ba chiar sa poarte "o banda de crep negru pe maneca". Fusese elev la liceul "Sf. imediat ce s-a sunat. desi sufletul ii era viguros. Jim o conduce pe fata la unchiul sau. recunoaste ca .In modulele urmatoare. el se lasase influentat de ele si rupsese relatia. Lola. Supraveghind scolarii. desi este foarte frumoasa. il respecta si-i aprecia cu evlavie manualele. se hotaraste sa-i'trimita un bilet Dorei. Face "o cruce rosie pe foaia lui Bobby". se gandeste ca n-ar fi vrut sa moara cu sentimentul de a nu fi fost om. Lola sau Vera.il isterizeaza pe Ostrogotu. tanarul doctor in litere dorind sa stie ce poet roman este preferatul ei. care mai este si prietena "unui nepot al profesorului". urmase apoi istoria la Universitate. de aceea sufletul sau este mai tulburat ca oricand de "discordii. profesorul ii spune ca posesoarea poate sa-l ridice oricand de la el". din care zboara pe podea "un vraf de fotografii de actrite de cinematograf. Calmandu-se brusc. se diversifica intamplarile. barba sa patrata si fata dura si sidefata ca o lumanare mare de nunta ieseau in relief cu atat mai patrunzatoare cu cat erau mai patinate". in care face aluzii extrem de subtile la o eventuala casatorie. "Zexe!" La urmatoarea ora. si termenii problemei sporisera cu unul: Dora. Curios sa stie ce-i preocupa pe acesti tineri de 16-l8 ani. este si "prea rece si hieratica". Spre surprinderea sa. sa incerce o rezolre a fraudei comise de fratele ei. Silivestru se decide. Cautand in banca. sugrumate de corsaje prea stramte". dar acesta nu-l lasa. Vera. il zareste pe Bobby copiind din sectiune. Jim o conduce acasa cu masina si fixeaza o intalnire cu ea pentru dupa-amiaza. cu aceleasi mobile. sa-i trimita o scrisoare. Vera se emotioneaza puternic si raspunde "ca la examen": "Eminescu. La incercarea baiatului de a recupera "Oracolul". anunta extemporalul. care avea 42 de ani. in pauza. mai incruntat ca oricand. Naratorul ii face un portret detaliat prin destrierea imbracamintei: "Redingota neagra de dinainte de razboi luase straluciri si indoituri geometrice [] si pe acest fond funebru. intra in clasa. Deodata. Cand se indragostise prima oara.Sa". "era timida si refractara modernismului". impreuna cu clasa. de un realism halucinant. deoarece are o sora atat de "duioasa". il striga si manualul cade cu zgomot pe dusumea. cu o mina vinota. ele nu fusesera de acord cu "ofticoasa". prin care ii cere o intrevedere. se incurca si se rezol situatii. profesorul gaseste un caiet cartonat. impreuna cu surorile. Tocilescu il avertizeaza pe Bobby ca Ostrogotu o sa i-o "coaca". cat si in social. Dora sau Lola? Gandindu-se ca aceasta din urma. profesorul renunta sa-i mai asculte pe oei scosi la "tejghea" si intoneaza. Silivestru rememoreaza propria devenire. profesorul Silivestru Capitanovici. ca sa se plimbe impreuna la Sosea. precizand ca este "in afara de grijuri. singur in propria odaie. Prima lor intalnire incepe cu o discutie despre literatura.In celalalt . dar acesta raspunde aparent nepasator: "Aiurea!". totodata. Pentru asta. copiatul. care il sufocau inca de pe atunci cu sfaturi cicalitoare. ia caietul si se intoarce la catedra fara sa spuna o vorba. dupa ani de chibzuinta. profesorul de istorie. "Bobby era hotarat sa treaca in randul mortilor pe oricine din* familie". in ce priveste partea materiala". care. ii pare ca nu mai lipseau decat "un postav negru brodat peste catedra si patru sfesnice mari cu lumanari aprinse irl jurul lui Silivestru". Ura pe care o simte impotri sortii este alimentata mai ales de teama ca muri "virgin". care "se facu nat" si—1 da afara pe elevul obraznic. "in locul celei abuzive si tiranice a surorilor". Lui Bobby Policrat ii vine geniala idee sa o trimita pe sora sa. considerand ca "haimanaua" de Policrat s-a nascut "sub o stea favorabila". Silivestru Capitanovici.)". Vera sau Dora". Jim este din ce in ce mai preocupat de alegerea uneia dintre cele doua domnisoare. statea in aceeasi casa. Vlahuta (isi inchipuia desigur ca ar fi fost rusine sa afirme ca nu-i plac clasicii din manualul de scoala. irribrancindu-l pe scari. de a nu fi putut sa-si intemeieze o familie a sa. "domnisoare tinere. cantecul "Bubuie tunul". Subiectul extemporalului. Silivestru incepe sa citeasca "Oracolul" unei fete. iar Vera. El cunostea de cati ani o profesoara de geografie. Atitudinea lugubra a profesorului ii provoaca lui Bobby o imagine terifianta. prin flash-back. Pe Jim il intereseaza insa daca ii place Arghezi. brusc. la profesorul Silivestru ca sa recupereze "Oracolul" si. "ursuzul frate al matusilor din casa cu molii". caietul gasit asupra lui Bobby. Jim isi verifica masina in mijlocul curtii si ramane uimit cand o vede pe "fata din tren" intrand pe poarta si intreband de "domnul profesor Capitanovici". Fata i se pare mai frumoasa dscat in tren. aducand drept scuza faptul ca-i murise o ruda apropiata si fusese deprimat. care-i inapoiaza "oracolul". atat in zona lirica a iubirii. "Petru si Asan" ii este complet strain lui Bobby si incearca sa copieze din lucrarea lui Tocilescu. Silivestru simte o admiratie ciudata pentru aceasta "haimana simpatica".In acest timp.

Jim. la ora 6. Unul dintre ei. in timp ce femeile jucau "loto". primeste o scrisoare eleganta de la Lola. care-i priveste "cu un zambet ironic". poreclit astfel pentru ca-i scria poezii de dragoste.n. daca nu ploua.In familia Policrat. iar cand termina facultatea se vor casatori. aceasta il priveste cu un usor dispret. o convorbire soptita intre tanti Lisandrina si un barbat. Jim este foarte tulburat de faptul ca Dora era indragostita de altcine si nu de el. Pentru tanarul universitar. acuzandu-l ca o placea pe Dora. incepe sa colinde toata casa. iar pe Vera. o mumie in rsta de un secol" si "moarta incet de treizeci de ani". teapana . plimbandu-se zgribulita pe sub teii desfrunziti. toamna este anotimpul bucuriei si al relaxarii. ceea ce face ca tanarul sa roseasca puternic. cauzat de' starile interioare si senzatiile necunoscute pana atunci.00". dar la scoala "ne pedepsea cand auzea ca citim pe Arghezi" (poet interbelic. il dezorienteaza din nou pe Jim. iar tematica si limbajul inedite. Tanarul insista. tanarul se gandeste ca in aceasta casa situatia este mult mai dramatica decat pare. se plimba cu salupa. incepuse sa ninga si Vera il astepta la Sosea. care avea loc la fereastra. o socotea "o prietena mica". prin care il invita pe la ea "luni dupa amiaza la orele 6.00 seara. o recunoaste in sunetul rece al clapei pe Lola. inoata. fiindca vreau sa sfasii chiar si pe inofensivul Sonetu". Jim nu rezista tentatiei de a raspunde invitatiei. Vanitatea il impiedica pe Jim sa le mai caute pe fete. fata de care simtea "o simpatie indiscuila si obligatorie". foarte asemanatoare cu cea din roman. * intors la Bucuresti. era distrata si mereu cu gandurile in alta parte. ceea ce o deranjeaza vizibil pe Lola. apoi. ei se intalneste in fiecare zi cu Vera. "dancing-ul si cinematograful". Un nevinot joc de societate. de aceea intrebarea lor era: "Ce are Vera noastra?". Jim ii face declaratii magulitoare. prilej pentru narator de a descrie camerele celor sapte femei. este din ce in ce mai hotarat s-o cucereasca pe "hieratica" (atitudine inflexibila. Luandu-si inima-n dinti. in mare secret. ca este indragostita si logodita deja cu un tanar care se afla la studii in strainatate. intrucat reincepea activitatea teatrului. pe care cei patru prieteni il inventasera. isi schimba zilnic rochiile si coafura. Puternic jignit in amorul propriu. toti sunt ingrijorati ca de "cat timp Vera se schimbase foarte mult. cu care avea intalnire la Sosea. Contrariat. fiind foarte incantat de "docilitatea religioasa si infantila" a acesteia. Simte ca desele ei intalniri cu Jim trebuie sa aiba o finalitate si asteapta cu neliniste sa se intample un eveniment.admira poezia acestuia. puternic impresionat. Dupa vreo zece zile. utilizand tehnica detaliului: in iatacul "tantei Ghenca era o ordihe de muzeu". au starnit multe controverse in epoca . Arghezi se afla in plina perioada de creatie. la Sosea ori in Cismigiu. fie o dorinta nestapanita pentru plimbari nesfarsite. incercand sa o convinga de profunzimea iubirii.n. care bajbaie dezorientat printre carti si nu reuseste sa da volumul pe care i-l ceruse tanarul. dar Lola nu-l crede. mai ales. trebuia sa-l recunoasca pe celcare executa un acord la pian.). nici n-o iubesc". considera ca este "prea ironic prea intelectual" ca sa poata fi indragostit. "intoarse capul si se feri intr-un chip de-a dreptul jignitor". desi "la drept vorbind. Desi Jim ii fixeaza intalniri la Sosea Verei.) Lola. "fioruri si voluptati neintelese". . nu stiti una: a murit Iaca!". Unii critici considera ca aceasta secventa are lente biografice. Dora il ghiceste pe Jim "si—1 saruta pe buze". slabise.«. Jim surprinde. La Lola nu indraznea sa se duca fara sa aiba un motiv anume. fata de care ea exprima un "dezgust total". Jim zareste pe biroul singuraticului unchi o poezie de dragoste sub forma unei scrisori si se simte jenat de nauceala acestuia. amandoi luandu-l in ras pe Sonetu. Era o zi friguroasa de noiembrie. intamplator. iar odaia profesorului Silivestru era "plina cu carti". ii provoaca atitudini contradictorii: fie o toropeala semiinconstienta. n-o mai viziteaza pe Lola. legat la ochi. La invitatia lui Medy. intrucat doamna Alice Vera Calinescu a povestit intr-un interviu prima intalnire cu scriitorul. Sigur de sentimentele si loialitatea Verei. Jim ii declara emotionat ca o iubeste. Acela care ghicea avea dreptul sa-l sarute pe cel descoperit. prietenii fac o excursie la Constanta. Agepsina le anunta ca pe un eveniment senzational: "Fetelor. o priveste pe Iaca.«. Cand Jim. cu un ton usor glumet. la tanti Agepsina "incaperea era mai sta si mai austera". cu care mergea la cinema. Se duce in fiecare dupa-amiaza la Lola. bucuranduse de lurile sarate ale marii. Dora ii destainuie lui Jim. dorind sa da daca Lola regreta gestul respingerii din ziua jocului si. salndu-si onoarea prin a saruta mana fetei. strecurand aluzii la curtezanii Lolei. avea o mina vinota. Sentimentul de vinotie. care se straduia sa epateze si sa fie "fatala". legat la ochi. marturisindu-i ca s-a inselat atunci cand a crezut ca poate fi numai prietenul ei: "Te iubesc.

Tanarul este politicos si curtenitor cu doamna Policrat. cu emotie. . pe care tanara il asculta atenta. de copil oropsit". la Brasov. dar. in timp ce tanti Magdalina inspecta casa stramband din nas. Jim este insa furios. puternic rascolit de emotie. ci singurul care decide pentru sine este numai el. ceea ce a incantat-o pe Vera. El ameninta ca proceda la fel si ca se insura cu o colega profesoara. indignate de "tupeul" Lisandrinei de a primi "noaptea pe toti neispravitii de pe strada" si tanarul isi da seama ca este vorba de discutia purtata la fereastra. Jim.cum face asta. inmarmuriti si cutremurati totodata de faptul ca Lisandrina fugise de acasa. A doua zi. Vera il asteapta la locul intalnirii si cand il vede "fata izbucni intr-un s amar. Tinerii isi soptesc declaratii de dragoste. 1 decembrie 1931". astfel incat pretiosul obiect devenise o taraba plina de vechituri. afla domnul Popescu urmat de femei. asezati intr-un "pluton ordonat": in frunte se. numai sa iasa din "putreziciunea asta". in mijloc urmand sa se desfasoare cununia religioasa. ca sa intre si el "in randul lumii". pentru ca nimeni nu-l poate determina sa faca sau nu ce. cand convoiul se intoarse in Udricani.sale. mama lui Jim. "Ion si Vera. careia ii pune inelul de logodna pe deget. prin tehnica detaliului. Zizi. indemnand-o pe Lisandrina sa plece cu barbatul respectiv "cu sau fara cununie". Emotionata si intimidata de "atatea femei batrane". se afla intr-o jena financiara si nu-i poate ajuta din punct de vedere material. care le reproseaza cu asprime surorilor ca s-au asezat "ca moliile pe sufletul ei". dupa doua ore. le anunta ca se insoara. Jim hotaraste sa plece imediat cu Vera in luna de miere. care niciodata nu fusese pe strada atat de tarziu si traieste momente incitante. Jim este invitat sa ramana la masa si face cunostinta cu sora mai mare a Verei. fiecare pregatind darurile pentru acest eveniment. Izbucneste cu forta Silivestru. dar aici femeile erau agitate si galagioase. iar Jim decide sa mearga. stupefiat. ilustrata cu pasaje din slujba si sfaturile pe care preotul le da mirilor. ceea ce-i aduce simpatia lor spontana. Jim intra in sufrageria "casei cu molii" pentru a anunta logodna cu Vera. naratorul descriind. prin tehnica detaliului. el se duce spre Sosea ca sa se linisteasca. "toaleta de strada" le-a ocupat toata ziua. isi fac uri de viitor. dar tanarul le arata cele doua inele. in timp ce nuntasii discutau in salon despre institutia casatoriei. depun pe rand "ofranda" pe masa Louis XV. Nimeni nu-l crede si iau anuntul drept gluma proasta. cu usile larg deschise. Cununia religioasa este descrisa cu amanunte de catre narator. marturiseste ea. Camelia si cu sotul acesteia. unde urma sa aiba loc o mare gala de box. inscriptionate cu data si numele lor. danseaza cu el tango. Cu nervii intinsi la maxim. pe nume Chichi. un ofiter inalt. unele mancate de molii. pregatirea cadourilor. dar Jim este sincer surprins de aceasta pretentie. Ea i-l prezinta pe domnul sublocotenent Popescu. dupa ce s-au asezat pe scaunele insirate pe langa pereti. Desi este intuneric si frig. vesmintele si coafurile locatarilor din "casa cu molii". fara sa anunte pe nimeni. numai ca. vreau Sa intru in randul lumii". Cu totii pleaca la nunta. primise. La sugestia lui Bobby. Faptul ca matusile nu ieseau din casa decat foarte rar. "rascolindu-si toate colturile sufletului [-] si gustand dinainte cu inchipuirea bucuriile casniciei". la ea acasa ca sa-i ceara mana si consimtamantul familiei. dar surpriza pe care aceasta i-o pregatise lui Jim. iar volumul avea 444 de ini. in zori. imediat. punand "gaz peste foc". adica. constata cu totii. o mica avere. ca Jim si Vera sa se casatoreasca. Fata il intampina cu jovialitate. locatarii din "casa cu molii" s-au trezit in zori. lasand un bilet: "Ramaneti cu bine surorilor. Vila din strada Polona era luminata "a giorno".In ziua nuntii lui Jim cu Vera. Fata este extrem de fericita. impreuna cu sotul ei. care sunt tot felul de vechituri. Tanti Magdalina. Jim ia de pe masa carticica daruita de Silivestru si constata. care accepta. pe care o auzise si el. se surprinde cerand-o de sotie. se ridica hotarat si pleaca repede. madam Policrat privind "prin lorgnon" convoiul ciudat care intra "cu demnitate si ostilitate" in casa. merg toti trei la Circ. il admira. naratorul descriind. rudele. Emilian Protopopescu. Spectacolul s-a terminat la ora doua noaptea. ca la fiecare ina se afla cate o bancnota de o mie de lei. in calitate de nasi fiind cealalta sora a Verei. Vera saruta mana fiecareia. pentru ca. Tanarul considera ca este suficient faptul ca si-a informat familia si pleaca linistit spre casa Verei. il buimaceste definitiv. se jeluieste indignata ca nu a fost intrebata. sport foarte indragit de adolescentul care se simte cuprins de un "extaz religios". Tanti Lisandrina se scuza ca o doare capul si pleaca mai devreme. dar Jim. alaiul fiind incheiat de Silivestru. Jim se simte foarte vinot ca uitase de Vera si. Lola se arata mirata ca este "indispus" si insista sa mai stea pe la ea. desi nivelul conversatiei este superficial si penibil.

deodata. asezate in cerc pe scaune. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur. El evita sa mai intre in contact cu lumea. Reveniti la Bucuresti. Desi "ascetic o viata intreaga si virgin". "case noi. cand toti trei tinerii conversau si ascultau muzica. punand si clauza de a gazdui pe matusi intr-unui dintre apartamente. o fata tanara il face sa se infioare si. Plimbandu-se pe strazile pustii si luminate ale bulerdului. ci de vesnicia ei". se spanzura in odaia sa. surorile "urlara toate ca niste vite surprinse de flacari in grajd". Cuplul Vera-Jim a petrecut luna de miere la Brasov. o izbanda a schimbarilor innoitoare. pentru oameni noi". realizand tragedia abia cand fratele lor parasea pentru totdeauna casa. incomensurabil. viata lor se schimba total si surprinzator. isi amintesc intamplari din tineretea lui Silivestru. stare cauzata de contradictia dintre "instinctele lui virile" si teama de necunoscut. Aflati "Vesnic in luna de miere". Cand au venit cioclii sa ridice mortul. prea parfumata [] si multe fotografii pe pereti" si are o relatie erotica penibila si confuza. prin testament toate casele din curte. cu terase si piscina. Rugamintea unchiului era ca Jim "sa rada pana la pamant" toate acele locuinte si sa "curete locul de molii". la care era admis numai Bobby. oferindu-si unul altuia receptii". Ultimul modul al romanului. privit "ca un somn lung". Ajunge la concluzia ca "omul este obsedat de nimic si ingrozit de durata lui" si considera ca aceasta sentinta este foarte bine sintetizata de versul lui Al.Capitolul "Oglinda constelata" este dedicat profesorului Silivestru Capitanovici care este din ce in ce mai distrat. cuprins de "o furnicatura prelunga in sira spinarii". gusta din plin "evenimentul" din viata lor. Silivestru se intoarce "din prima lui aventura erotica" deprimat si dezamagit de sine insusi.Jim. O rietate de senzatii stranii si inedite il coplesesc. pleaca grabit in oras. La inceput privita filozofic. Jim si Vera nu primesc musafiri. asa cum soarta hotarase ca Jim si Vera sa calatoreasca in acelasi tren si timent. Obsesia sterilitatii. "spre bucuria salbatica" a elevilor. progres si civilizatie. intelege ca existenta sa in aceasta lume se incheiase si. Silivestru se simte. isi ia concediu si trimite in locul sau un suplinitor. de la nelinistea ca. intr-o seara. fara sa stie bine in ce scop. profesorul o urmeaza acasa la ea. "facerea" altei lumi". ultima fraza fiind o declaratie de dragoste plina de patos a tinerei sotii: ". ideea mortii devine atat de intensa.Ilustreaza implinirea erotica a cuplului ca evolutie sociala. confuz si deprimat. lui Jim si Verei. asa cum ii rugase Silivestru. ridicand. dandu-si seama ca este "steril" si ca zadarnic mai incerca sasi ispiteasca soarta. Speriat. "O sila grea de viata si de sine" il copleseste pe Silivestru. intitulat sugestiv "Facerea lumii". intr-o "odaie curata. unul fericit si deschis. tanara sotie capatand chiar sfaturi de la doua noi prietene. Jim si Vera au facut "inotii scandaloase". cele sase femei. tinerii se sarutau tot timpul si starneau simpatia tuturor: "Toata lumea ii proteja si-i urmarea cu zambetele". cum ar fi o eventuala casatorie cu profesoara colega. vorbesc si rad cu familiaritate. la cei cincizeci de ani. povestesc tot felul de istorioare despre barbati care au fost distrusi de femei. prin opozitie cu esecul erotic al matusilor celibatare. Mediteaza asupra fortei cu care destinul decide in gasirea partenerului de cuplu si implinirea iubirii. Finalul romanului este. Silivestru le lasase. reamenajand casele in stil modern. legand cordonul halatului rosu de carligul din tan. Vera are o senzatie de ameteala si greata. incat gandul sinuciderii se instaleaza definitiv in • constiinta lui Silivestru. avea sa devina "nimic". Jim trimite dupa doctor si diagnosticul ii face pe toti fericiti: Vera fi mama. pana la impacarea cu ideea neantului. apoi din ce in ce mai obsesi. dupa ce scrib mai multe hartii pe care le pune intr-un plic adresat lui Jim. asadar. fiori necunoscuti pana acum si. . La priveghiul mortului. raspunzand invitatiei. cu ferestre late. care poate simboliza. te iubesc ca pe nimeni pe lume! Te iubesc fiindca tu esti tatal copilului nostru!". din ce in ce mai prezenta in constiinta sa. il conduce spre un gand care nu-l preocupase niciodata cu aderat: moartea. cu mai multa experienta conjugala. "se jucau de-a viata. Batranele au rupt orice legatura cu tinerii si s-au mutat cu toate lazile si lucrurile vechi "in casele din fund".