Ion Pillat - poet si eseist .

Tatal sau este descendentul unei familii boieresti, iar bunicul

dinspre mama e cunoscutul om politic liberal Ion C. Bratianu. A copilarit mosia Florica, pe
Arges, si la Miorcani, pe Prut. Isi face studiile primare si liceale in particular si absolva ultima
clasa a cursului inferior la colegiul "Sf.Sava" din Bucuresti(1905).In acelasi an se inscrie la Liceul
"Henri IV" din Paris, luandu-si bacalaureatul in matematica si filozofie. Student (1910) la
Sorbona (litere, istorie, geografie, drept), unde isi ia licenta in litere (1913) si drept (1914). Scrie
versuri ainca din 1906, pe cand era licean la Paris. Debutul publicist are loc in 1911 cand Titu
Maiorescu ii publica doua poezii in Convorbiri literare. Face numeroase calatorii in Spania,
Italia, Grecia. Debuteaza editorial cu volumul Visari pagane (1912). Are o intinsa activitate
culturala si publicista, participa, alaturi de A. Maniu si Horia Furtuna, la conducerea revistei
Flacara (1914); intre 1922 si 1924, editeaza, impreuna cu Tudor Arghezi, Cugetul romanesc;
participa la redactarea revistei Gandirea, alcatuieste doua antologii, una tematica (prima de
acest gen in literatura noastra) - Antologia toamnei (1921) - si alta de poezie contemporana, in
doua volume, elaborata impreuna cu Perpessicius, Antologia poetilor de azi (1924-1925). Foarte
bun cunoscator al liricii moderne, a facut numeroase traduceri din poezia universala. Membru al
Academiei Romane din 1936.

Inceputurile liricii lui Pilatt ( Visarile pagane, Eternitati de-o clipa ) sunt de natura
parnasiana poetul folosind o tehnica impecabila de versificatie, aplicata in cele mai
diverse registre. Punctul culminant al creatiei este volumul Pe arges in sus (1923), care
cuprinde poeme ce pot fi situate in categoria pastelului psihologic (peisajul devine un
pretext de meditatie asupra efemeritatii existentei umane si a statorniciei naturii).
Volumul este o expresie a traditionalismului liric romanesc. Volumele ulterioare (Satul
meu, Biserica de altadata) reflecta tentatia monograficului, in sensul refacerii unei harti
lirice a satului romanesc arhaic. O interiorizare reflexiva dovedesc volumele Caietul
verde, Scutul Minervei, si Tarm pierdut . Poemele intr-un vers constituie o nota aparte a
creatiei sale .
Poezia d-lui Pillat e transpunerea poeziei lui Alecsandri, prin tot progresul de stabilitate si
prin toate prefacerile limbii, pe care le-au putut infaptui cincizeci de ani de evolutie:
aceeasi viziune idilica a naturii, aceeasi seninatate patrunsa, insa, si de un sentiment
elegiac, ce-I creste emotivitatea si, deci, lirismul, si aceeasi simplitate de limba si
mijloacea de materializare poetica. Ar fi o interesanta comparatie de facut intre
Pastelurile bardului de la Mircesti si poeziile cantaretului Floricai, nu pentru
diferentieri de fond [], ci pentru evolutia formei; printr-o astfel de comparatie s-ar
putea preciza, prin pilde, progresul realizat nu numai de limba, ci si de expresia
poetica, prin intelectualizarea si rafinarea imaginii . Aceasta cercetare ar fi interesanta
si pentru poetii de azi: intr-o literatura de imaginism exagerat s-ar vedeam de cata
forta se poate bucura imaginea rara, topica si armonioasa. (E. Lovinescu, Istoria
literaturii contemporane, vol. II, Bucuresti Editura Minerva, 1981) .