George Bacovia

George Bacovia (n. 17 septembrie 1881 d. 22 mai 1957, Bucuresti a fost un scriitor romn format la coala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri i proz scrise n baza unei tehnici unice n literatura romn, cu vdite influene din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La nceput vzut ca poet minor de critica literar, va cunoate treptat o receptare favorabil, mergnd pn la recunoaterea sa ca cel mai important poet simbolist romn i unul dintre cei mai importani poei din poezia romn modern. George Andone Vasiliu (numele de natere al poetului) s-a nscut n casa comerciantului Dimitrie Vasiliu i a Zoei Vasiliu. Copilul n vrsta de doar 6 ani ncepe s nvee limba germana. Apoi ntre 1889-1890 urmeaz clasa nti la un pension din Bacu. n 1891 l aflm nscris la coala Primar Domneasc nr. 1 din Bacu. Trei ani mai trziu absolv cursul primar, n luna iunie. n acelai an se nscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacu. Toamna rmne nchis o noapte ntreag, din neatenia paracliserului, n turnul bisericii Precista din oraul natal. Aceast ntmplare i va inspira poezia Amurg violet, scris n 1899. Anii traumatici din liceu i atmosfera cam rece i inspir un alt poem celebru, "Liceu". n 1898 i pune pe note cteva poezii precum i altele de Mihai Eminescu si tefan Petic. Vdete mare talent la desen. Se dovedete foarte bun executant la vioar i la alte instrumente din orchestra colii, pe care o i dirijeaz. Se evideniaz la gimnastic. n 1899 obine premiul I pe ar la concursul Tinerimii romne pentru "desen artistic de pe natur". i apare n Literatorul din 30 martie poezia i toate, scris cu un an nainte, semnat V. George. n 1900 se nscrie la coala Militar din Iai, de unde se retrage n al doilea semestru, neputnd suferi disciplina cazon. Compune poezia Plumb, o va finisa totui abia n 1902. n 1901 se nscrie n cursul superior al Liceului Ferdinand. Absolv liceul din Bacu n 1903. Scrie poezia "Liceu", ca rspuns la un chestionar adresat de minister absolvenilor din acel an, n vederea reformei nvmntului iniiat de Spiru Haret. Se nscrie la Facultatea de Drept din Bucureti. Citete ntr-una din edinele salonului literar al lui Macedonski poezia Plumb, care produce o puternic impresie. Citete n 1904 la cenaclul lui Macedonski Nervi de toamn, obinnd acelai succes. Colaboreaz la revista Arta de la Iai. Se retrage de la Facultatea de Drept din Bucureti. Se stabilete n 1905 n Bucureti, mpreun cu fratele su Eugen. Un an mai trziu n 1906 se rentoarce la Bacu, stabilindu-se n locuina din strada Liceului.Scrie poezia Lacustr. n 1907 se nscrie la Facultatea de Drept din Iai i rencepe cu anul I. Rmne la Iai i anul urmtor. Colaboreaz la revista lui I.M. Racu Versuri, mai trziu Versuri i

proz.ntre 1909-1910 merge la Iai numai n perioada examenelor, restul timpului locuind la Bacu iar n 1911 obine diploma de licen n drept i se nscrie n baroul din Bacu. Pltete zece ani cotizaie, dar nu profeseaz. Colaboreaz la Romnul literar al lui Caion n 1912. Suplinitor la coala Primar din Bacu i la Clugara, suburbie a Bacului. Colaboreaz la Flacra. Copist la Prefectura din Bacu. Din 1913 devine ajutor contabil la aceeai prefectur dar se mbolnvete i demisioneaz.

Originalitatea poetului
Bacovia este unul dintre marii poeti originali de dupa Eminescu; despre manierismul estetic definind atmosfera cunoscuta in istoria literara sub numele de bacovianism au vorbit totii marii critici. Atmosfera launtrica particulara este cum spunea E. Lovinescu, deprimanta: de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangerati, limitat intr-un peisagiu de mahala de oras provincial, intre cimitir si abator ... atmosfera de plumb ... incare pluteste obsesia mortii si neatului. Gasim in poezia lui Bacovia influente din Edgar Allan Poe si din simbolismul francez: Rollinat, Laforgue, Baudelaire, Verlaine prin atmosfera de nervoza, gustul pentru satanic, ideea mortii, cromatica si predilectia pentru muzica. Impresiile sunt sugerate prin corespontente muzicale, dar si prin culoare, poetul fiind influentat de pictori impresionisti, ca Renoir si Degas.

Universul poeziei
G. Bacovia este poetul toamnelor dezolante, al iernilor ce dau sentimentul de sfarsit de lume, al caldurilor toride, in care cadavrele intra in descompunere, al primaverilor iritante si nevrotice (Decembrie, Lacustra, Cuptor, Nervi de primavara). Cadrul este orasul de provincie, cu parcuri solitare, cu fanfare militare, cu cafenele sarace, cuprinse intr-o realitate demoralizanta, amenintand sa se prabuseasca. Alaturi de figurile de proiectate pe acest fundal: copii si fecioare tuberculoase, o palida muncitoare, poetul insusi, ratacind fara sens, facand gesturi absurde, devin personaje: toamna, somnul, plansul, golul, frigul, tristetea, umezeala, raceala, nevroza, primavara, descompunerea, vara. Ele devin, totodata, proiectii ale unei emotii poetice. Poetul este un inadaptat in societatea burgheza de aici dorinta de evadare.

Arta poeziei
La G. Bacovia, sensibilitatea fuzioneaza cu tema lirica; astfel incat liric devine un act existential. Tudor Vianu vorbea de doua procedee de realizare estetica. Poetul face asociatii decorative si individualizeaza impresia. De fapt, Bacovia nu realizeaza sugestia printr-o tehnica impresionista; nu exista nuante in culorile bacoviene; culorile sale sunt concentrate, ele devin strigate ale sufletului, ale trairii. Trairea existentiala a durerii, sentimentul de pustietate si singuratatea sunt elemente expresioniste realizate insa de poet prin corespondente intre sentiment si culoare, sentiment si muzica. Gama de culori este restransa, concentrata pe cateva motive tipic simboliste: uratul, plictisul, tristetea, vagabondajul, monotonia, ele avand corespontente in lumea instrumentelor muzicale. Melancolia grava este sugerata de vioara si de clavir; sentimentul de monotonie il dau culoarea violet, armonica si fanfara. Pentru nevroza verdele crud, albastrul, rozul, iar muzical ea este sustinuta de violina si flaut. Sunetele devin si ele prelungiri ale naturii. Ea trimite mesaje brutale: Natura scoate arpegii, acorduri, armonii, ...muzica sonoriza orice atom. Deci poetul traieste realitatea intens, el coboara in infern, intr-un bogat registru psihologic, care atinge disperarea si dezordinea lumii organice; poetul este un insingurat intr-o lume care trece printr-o criza si intra in descompunere.

Opera
Volume antume

Plumb, Bucureti, 1916 Scntei galbene, Bacu, 1926 Buci de noapte, Bucureti, 1926 Poezii, Bucureti, 1929 Cu voi..., Bucureti, 1930 Poezii, prefa de Adrian Maniu, Bucureti, 1934 Comedii n fond, Bucureti, 1936 Opere, Bucureti, 1944 Stane burgheze, Bucureti, 1946 Poezii, Bucureti, 1956 (ediie revzut i adugit de autor, 1957)

Ediii postume

Plumb. Versuri. Piombo. Versi. Antologie bilingv romno-italian, selecie, traducere, biobibliografie i eseu critic de Geo Vasile. Roma, Fermenti Editrice, 2008. Cu voi. Con voi. Florilegiu romno-italian, selecie, traducere, biobibliografie i postfa de Geo Vasile, Bucureti, Editura Ideea European, 2007. Lacustr, ediie bibliofil alctuit de Mircea Coloenco, Bucureti, Muzeul Literaturii Romne, 2001. Opere, prefa, antologie, note, bibliografie de Mihail Petroveanu, text stabilit, variante de Cornelia Botez, Bucureti, Editura Minerva, 1978. Opere, ediie de Mihail Petroveanu i Cornelia Botez, Bucureti, Editura Fundaiei Culturale Romne, 1994. Opere, ediie alctuit de Mircea Coloenco, Bucureti, Editura Univers Enciclopedic, 2001. Opere, Bucureti, Editura Semne, 2006. Plumb. Versuri i proz, prefa de Nicolae Manolescu, Bucureti, Editura pentru Literatur, 1965. Plumb / Plomo, ediie bilingv romno-spaniol, Bucureti, Editura Minerva, 1974. Plumb / Lead, ediie bilingv romno-englez, Bucureti, Editura Minerva, 1980. Plumb, Iai, Editura Junimea, 1982. Plumb, Timioara, Editura Helicon, 1994 (reed. 1996). Plumb, Iai, Institutul European, 1997. Plumb (poezii, proz), Bucureti. Editura Albatros, 1998. Plumb / Plomb, ediie bilingv romno-francez, Piteti, Editura Paralela 45, 1998 (reed. 2004). Plumb, ediie ngrijit, postfa, tabel cronologic, aprecieri critice de Elisabeta Lsconi, Bucureti, Editura Gramar, 2001 (reed. 2004, 2007). Plumb, Bucureti & Cniinu, Litera Internaional , 2001. Plumb, Bucureti, Editura Humanitas, 2007. Plumb de iarn / Lead of winter, ediie bilingv romno-englez, Norcross, Ga., Criterion, 2002. Poem n oglind / Pome dans le miroir, ediie bilingv romnofrancez, Cluj, Editura Dacia, 1988. Poeme alese / Poemi scelti, ediie bilingv romno-italian, Bucureti Editura Fundaiei Culturale Romne, 2002. Poezii, ediie ngrijit i repere istorico-literare de Cornelia Botez, Bucureti, Editura Minerva, 1980. Poezii, Galai, Editura Porto-Franco, 1991. Poezii, Bucureti, Editura Universal Dalsi, 2001.

Poezii / Versek, ediie bilingv romno-maghiar, Bucureti, Editura Gramar, 2003. Poezii . Proz, postfa i bibliografie de Ion Bogdan Lefter, Bucureti, Editura Minerva, 1983 (reed. 1987). Proz, Bucureti, Editura Minerva, 1980. Rar, poeme rostite la radio, Bucureti, Casa Radio, 2005. Scrieri alese, prefa de Ov. S. Crohmlniceanu, Bucureti, Editura pentru Literatur, 1961. Stane burgheze, cu 32 de desene inedite ale autorului i cteva ciorne, Bacu, Look Design, 2000. Versuri, Bucureti, Editura Saeculum, 1996. Versuri i proz, ediie ngrijit, tabel cronologic, note, repere critice i bibliografie de Ion Nistor, prefa de Mircea Anghelescu, Bucureti, Editura Albatros, 1985 (reed. 1987, 1990). Versuri i proz, Bucureti, Editura Eminescu, 1987.