Curente literare

Curentul literar este mișcarea culturală care întrunește scriitorii ce se bazează pe un

program estetic comun și se încadrează într-o anumită epocă.

1. Umanismul (Dimitrie Cantemir)

- în Europa se manifestă în secolele XIV-XVI

- în România se manifestă în secolul XVII

Reprezentanți:
- în Europa: Boccaccio, Martin Luther, Michelangelo
- în România: Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Miron Costin

Caracteristici:
- este o mișcare culturală ce prezintă un deosebit interes pentru știință, artă, pentru
dezvoltarea armonioasă a spiritului uman, pentru eliberarea ființei umane de orice
constrângere și manifestarea multilaterală
- reconsiderarea și valorificarea tradițiilor culturale ale Antichității
- formarea și dezvoltarea omului ca spirit universal
- prețuirea erudiției, a libertății și a demnității umane
- omul să fie dominat de rațiune
- armonizarea omului cu natura înconjurătoare
- folosirea, ca limbă de cultură, latina și slavona.
2. Iluminismul (Ienăchiță Văcărescu)

- S-a manifestat în secolul al XVIII-lea

Reprezentanți:
- în Europa: Voltaire, Kant, Goethe
- în România: Chesarie Râmniceanu ( episcop, primul susținător, Ienăchiță
Văcărescu

Caracteristici:
- este cunoscut și ca „Epoca luminilor”
- este o mișcare ideologică și culturală manifestată în sec. Al XVIII-lea în mai
multe țări europene, care pune accesntul pe ideea „luminării maselor”
- combate iraționalitatea gândirii și orânduirea feudală
- militează pentru gândirea rațională șii egalitatea naturală a oamenilor (oamenii
sunt egali prin naștere)
- acționează pentru luminarea maselor prin cultură și educație
- pleadează pentru încrederea în știință, progres și educație
- contribuie la dezvoltarea gândirii critice
3. Romantismul

- se manifestă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea

Reprezentanți:
- în Europa: Victor hugo (teoreticianul romantismului european), Pușkin, Grimm,
Scott
- în România: George Cosbuc, Ștefan Octavian Iosif, Barbu Ștefănescu
Delavrancea, Mihai Eminescu (ultimul mare romantic european)

Caracteristici:
- este un curent literar care apare ca o reacție la adresa clasicismului, ca mișcare
estetică și literară viziunea romantică putând fi sintetizată sub termenul libertate
- contemplarea naturii
- preocuparea pentru definirea timpului infinit și a spațiului nemărginit
- cultivă sensibilitatea, imaginația și afntezia craetoare, minimalizând rațiunea și
luciditatea
- preponderența sentimentului asupra rațiunii
- supremația subiectivismului
- introducerea unor noi categorii estetice: urâtul, grotescul,fantasticul, macabrul
4. Realismul

- Se manifestă în prima jumătate a secolului al XIX-lea

Reprezentanți:
- Caragiale, Creangă, Slavici, Rebreanu, Marin Preda, Goerge Călinescu

Caracteristici:
- Este un curent literarce denumește oglindirea realității așa cum este fără a
deforma sensurile sau situațiile
- Perspectiva narativă obiectivă și naratorul omniscient conferă veridicitate operei
- Interesul pentru problematica socială – reflectă realitatea contemporană
- Naratorul este obiectiv, heterodiegetic
- Personajul realist este reprezentativ pentru o tipologie umană
- Precizia, detaliul, veridicitatea, transparența
- Creează iluzia de realitate
- Atitudine auctorială
5. Simbolismul

- se manifestă la sfârșitul secolului al XIX-lea

Reprezentanți:
- în Franța: Charles Baudelaire, Paul Verlaine
- în România: Ion Minulescu, George Bacovia, Elena Frago, Alexandru
Macedonski ( teoreticianul acestui curent în România)

Caracteristici:
- este un curent literar de tranziție, care face trecerea de la conceptul modern de
poezie, bazat pe valoarea muzicală a cuvintelor și pe simbolismul imaginilor prin
care să fie sugerate trăiri interioare difuze
- raportul dintre simbol și eul poetic nu este exprimat, ci sugerat, așadar sugestia
esti o manieră artistică obligatorie a creației simboliste
- folosirea corespondențelor între cuvintele simbol și elementele din natură
- muzicalitatea creației simboliste se construiește fie prin prezența intrumentelor
muzicale, a orchestrelor și a simfoniilor, fie prin muzicalitatea interioară a
versurilor („arta versurilor e arta muzicii” – Alexandru Macedonski), fie prin
verbe sau interjecții auditive
- atitudini poetice sau stări sufletești specifice acestui curent literar: tristețea,
spleenul (dezgust față de orice), oboseala psihică, disperarea, apăsarea
sufletească, spaima, dezolarea, nevroza, degradarea psihică, anxietate, depresie
 - sinestezia ce aduce în planul poetic cromatica, olfactivul, auditivul, tactilul
- pentru simbolism esențiali sunt cei trei S: sinestezia, simbolul și sugestia

6. Tradiționalismul

- se manifestă în perioada interbelică (1918-1939)

Reprezentanți:
- George Coșbuc, Alexandru Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, George
Călinescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-
Bengescu

Caracteristici:
- este un curent literar care, așa cum îi spune și numele, apără și promovează
tradiția, percepută ca o însumare a valorilor arhaice, patriarhale ale spiritualității
și expuse pericolilui degradării și eroziunii
- apărarea și promovarea tradiției
- manifestarea simpatiei exagerate față de țăranul obidit și asuprit
- respingerea influențelor străine, consiferate a fi primejdioase pentru cultura
națională
- promovarea credinșei religioase ortodoxe românești
- valorificarea miturilor autohtone
- susținerea ideii că mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor
- ilustrarea specificului național într-un mod exagerat.
7. Modernismul

- Este inițiat începând cu anul 1919

Reprezentanți:
- în poezie: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Tristan Tzara, Ion Barbu
- în proză: George Călinescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-
Bengescu

Caracteristici:
- constituie o orientare culturală în care noul stl și inovația formelor se opun
valorilor de tip tradițional prin atitudini anticlasice, antiacademice,
antitradiționale, repulsie împinsă uneori până la negativism radical
- preferința pentru arte poetice
- subiectivarea lirismului
- se impune estetica urâtului
- intelectualizarea poeziei
- universul poetic oglindește o civilizație citadină
- preferința pentru versul alb
- metaforism – metafore foarte îndrăznețe care asociază terminii cei mai
îndepărtați.
8. Neomodernismul

- se manifestă între anii 1960-1980

Reprezentanți:
- Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Constanța
Buzea, Emil Botta

Caracteristici:
- poetic sau „Generația 60” a însemnat o revigorare a poeziei, o revenire a
discursului liric interbelic la formulele de expresie metaforice, la imaginile
artistice, la reflecții filozofice
- ambiguitatea limbajului
- subtilitatea și transparența metaforelor
- reflexia filozofică rafinată
- imaginile artistice excentrice
- prezența ironiei
- intelectualismul lexicului poetic