1.
S-au format prin compunere ambele cuvinte din seriile:
a. extraordinar, altădată
b. nemaipomenit, niciodată
c. Târgu-Jiu, dreptunghi
d. Albă-ca-Zăpada, începător
e. cumva, demult
f. oricum, îndeajuns
g. frumusețe, floare-de-colț
h. ireal, orice
i. fiecare, despre
j. atotștiutoare, importanță
k. nerecunoscător, asupra
l. Delavrancea, înspre
m. îndemn, curiozitate
2. S-au format prin derivare ambele cuvinte din seriile:
a. albăstrui, restaurant
b. cineva, roșiatic
c. altfel, înconjurată
d. fetițelor, albăstrea
e. înrijitor, alfabetizare
f. începător, descoperit
g. începute, jignitor
h. superior, remorcă
i. alternativ, justiție
j. imaginație, atotșiutor
k. spațios, încrezut
l. fermecător, demult
n. binefacere, ades
o. ostaș, nemaiauzit
p. despre, totdeauna
q. preafrumos, încăpător
r. floarea-soarelui, odată
s. Făt-Frumos, Plafar
t. douăzeci, Nato
u. BCR, remediu
v. unsprezece, Delta Dunării
w. despre, dumneata
x. dumnelor, odată
y. rău-voitor, rochița rândunicii
z. Măria-Sa, Negru-Vodă
m. singurătate, cenușiu
n. formație, dedesubt
o. mărginaș, eliberat
p. cenușiu, imagine
q. exemplar, respect
r. băiețașilor, suspiciune
s. interior, îndatorire
t. insistență, facilitate
u. organizat, corectitudine
v. uman, nemaiauzit
w. neatins, dărnicie
x. ciudățel, interesant
y. cimentuit, pietros
DERIVAREA

1. Subliniază sunetele comune cuvântului frunză și cuvintelor din seria dată.

Frunziș

Frunzăraie

Frunzărime

Frunzet

Frunzar

Frunzică

Frunzuliță

Frunzos

A frunzări

Se pot forma cuvinte noi pe baza cuvintelor existente în limbă.

Cuvântul de bază este elementul fundamental pentru formarea altor cuvinte. (frunză)

Rădăcina este alcătuită din sunetele comune cuvântului de bază și tuturor cuvintelor obținute de
la acesta.

2. Pune într-un dreptunghi grupurile de sunete adăugate după rădăcină la exercițiul 1.

3. Precizează ce părți de vorbire sunt cuvintele formate cu ajutorul sunetelor sau grupurilor de
sunete adăugate după rădăcină în exemplele de mai jos.

- tufiș = substantiv comun

- a mări = verb predicativ

- auriu = adjectiv propriu-zis

- prietenește = adjectiv propriu – zis

Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină.

Sufixele formează: substantive, adjective, verbe, adverbe.

4. Încercuiește grupurile de sunete plasate după substantivul frunză pentru a forma numele
proprii date.

- Frunzescu; Frunzeanu; Frunzilă; Frunzoiu:

Se pot forma substantive proprii cu ajutorul sufixelor.

5. Care crezi că este diferența dintre sufixele cu roșu în cuvintele de mai jos și cele scrise cu
albastru?

Grădinar grădiniță grădini garduri

Sufixele sunt: a) lexicale- când formează cuvinte noi (grădinar)

b) gramaticale – când creează forme gramaticale ( frunze)

6. Grupează cuvintele din seria de mai jos în tabelul dat.

Blăniță frumușică lădoaie

Cărțoi grăsan micuț

Cornuleț ieduț puiandru

Cuvințel izvoraș vițeluș

Cuvinte care arată o micșorare Cuvinte care arată o mărire

Blăniță Cărțoi

Cornuleț Grăsan
Cuvințel Lădoaie

Frumușică puiandru

Ieduț

izvoraș

micuț

vițeluș

7. Încadrează într-un dreptunghi sufixele cuvintelor de la exercițiul precedent.

Sufixele lexicale pot fi:

- Diminutivale: când formează cuvinte care denumesc obiecte sau însușiri considerate de
vorbitor mai mici decât cele obișnuite, numite diminutive.
- Augmentative: când formează cuvinte care denumesc obiecte sau însușiri considerate de
vorbitor mai mari decât cele obișnuite, numite augmentative.

8. Încercuiește rădăcina de la care sunt obținute cuvintele de mai jos.

A conlucra a deplânge neadevăr preziuă a răzgândi a repune străvechi

subpunct

9. Subliniază grupurile de sunete plasate înaintea rădăcinii pentru a forma cuvinte noi.

Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un
cuvânt nou.

10. Precizează ce părți de vorbire sunt formate cu ajutorul prefixelor în cuvintele date.

A realege = neomenește =

Inexactitate = neascultător =

! Prefixele formează: verbe; substantive; adjective; adverbe.

11. Subliniază forma scrisă corect a cuvintelor derivate cu prefix de mai jos.

Con-sătean/consătean

Ex- președinte/expreședinte

Neâmpădurit/neîmpădurit

Subcapitol/ sub-capitol

! Derivatele cu prefixe se scriu într-un cuvânt (nesigur), cu excepția celor cu prefixul ex-, cu
sensul de fost (ex-ministru). Cuvintele formate cu prefixe se scriu cu î după prefix atunci când
cuvântul de la care s-au format începe cu această literă: neînflorit.

12. Pune într-un dreptunghi sufixele și prefixele cuvintelor obținute de la substantivul prieten.

Prietenesc prietenește prietenie neprieten

! Cuvintele derivate sunt cuvintele formate cu ajutorul sufixelor și al prefixelor.

Derivarea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu
ajutorul sufixelor și al prefixelor.

13. Precizează la ce cuvinte crezi că s-a atașat prefixul ne- în exemplele de mai jos.

Neprietenesc neprietenește neprietenos

! Se pot forma serii derivative când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat.

De exemplu: grădină + sufixul – ar = grădinar + sufixul -ie = grădinărie

Derivatele parasintetice sunt cele formate în același timp cu sufix și cu prefix.

Ex: neprietenos = ne – prefix; os – sufix.

14. Unește enuțurile din stânga cu valorile exprimate de diminutivele conținute, scrise în casetele
din dreapta.

 E o mătușică tare nostimă!

 Stai o secundiță, te rog! depreciere
 E și el un profesoraș! simpatie
 A scris și el o cărticică! atenuare
 Nu evitatați această problemuță!
 Ce faci, iepuraș?

! Diminutivele pot avea și alte valori, în afară de sensul de „mai mic”;

- Exprimă simpatia, atitudinea pozitivă ( E un băiețel cuminte.)

- Indică o depreciere, o ironie (I-a dăruit un ineluș.)
- Atenuează o cerere, o rugăminte, o poruncă (Așteaptă un minuțel!).