„Elegie la mormântul lui Erasmus din Rotterdam” de N.

Olahus

Limba și literatura română

Clasa a XI-a

UMANISMUL.
Context socio-istoric și particularități.
„Elegie la mormântul lui Erasmus din Rotterdam”

de N. Olahus

Profesoară: Silvia POSTICA

 Umanismul (fr. humanisme lat. humanus – „omenesc”)

Este curentul cultural al Renaşterii.

Perioadă de afirmare plenară a
omului, Renaşterea a urmat Evului
Mediu, manifestîndu-se în secolele
XIV – XV.
Renașterea = perioada din istoria
omenirii când s-au înregistrat mari
transformări și progrese în toate
domeniile, dar mai ales în plan
cultural.
Umanism = ideologia Renașterii,
care pune în centrul tuturor
preocupărilor – OMUL.

shorturl.at/dpwx1
Umanismul. Context socio- istoric

Cu ce
Când? Unde? De ce? scop?

A apărut pe
Renaşterea a urmat Ţara de origine fundalul unor Scopul umanismului
Evului Mediu, este Italia, mai modificări socio- era reevaluarea şi
manifestându-se în apoi se istorice şi culturale restaurarea valorilor
secolele (apariţia lumii antice greco-
răspândeşte în latine conform
XIV – XVII. Franţa, burgheziei,
dezvoltarea căreia omul ar
Germania, Anglia meşteşugăritului, a constitui centrul
şi Spania. comerţului, universului.
inventarea
tiparului ş. a.).
Particularitățile Umanismului:

 aşază în centrul preocupărilor sale omul;

  admirația față de valorile antichităţii greco-latine;

 încrederea în raţiune;
  natura este considerată un model al artei;
 prezentarea multilaterală a omului;
 încrederea în valorile umane și în armonia perfectă dintre
shorturl.at/jPR89
om și natură;
 lupta rațională împotriva dogmatismului religios;
Principii morale ale umanismului:

Demnitatea
Toleranţa Eroismul umană

Încrederea în
Dreptatea
Libertatea raţiunea umană

Moralitatea Libertatea
Democrația
personală

shorturl.at/epyEI
 Reprezentanţi de vază ai Umanismului
universal și românesc

shorturl.at/ahpKW
shorturl.at/fprCV shorturl.at/dimHJ shorturl.at/hCPS0
shorturl.at/coqRZ
Miguel de Cervantes
Dimitrie Cantemir Neagoe Basarab „Învățăturile lui Neagoe
„Don Quijote de La Mancha” Nicolaus Olahus
Niccolo Machiavelli „Istoria ieroglifică” Basarab către fiul său Theodosie”
„Cronicon, Hungaria”
„Principele”

shorturl.at/lmuAV shorturl.at/htAS5 shorturl.at/gloG6 shorturl.at/hlnA4

shorturl.at/fCZ57
Mitropolitul Dosoftei „Psaltirea în versuri, Miron Costin
Francois Rabelais
Erasmus din Rotterdam Viața și petrecerea sfinților” „Viața lumii, Letopisețul Țării Moldovei”
„Gargantua și Pantagruel”
„Laudă prostiei”
William Shakespeare „Richard al III-lea, Heinric al V-lea,
Romeo și Julieta, Regele Lear, Ottelo, Antoniu și Cleopatra”
Obiectivele umaniștilor:

Crearea unui • OMUL COMPLET –

om cu o
cultură savant, artist, scriitor,
enciclopedică muzician, cavaler

Reînvierea • Cultura greco-

gândirii romană - izvorul:
greco- inteligenței, științei,
romane frumuseții

• Idealul social și moral -

Asigurarea VIRTUTEA, presupune:
inteligență, spirit
fericirii întreprinzător,
oamenilor stăpânire de sine,
bărbăție
 SARCINI ORALE

3
1 2

Cum credeți, Renașterea

Poate exista un curent Cum și din ce cauză apar s-ar fi putut produce în
cultural în absența noi curente literare? cultura țărilor române de
literaturii? De ce? la sine, fără inspirație
occidentală?
Argumentați.
 „Elegie la mormântul lui Erasmus din
Rotterdam” de N. Olahus

Nicolaus Olahus a fost un cleric catolic, umanist, istoriograf și om

politic de origine română care a activat în Regatul Ungariei, ocupând shorturl.at/prHJ6
demnitatea de arhiepiscop de Esztergom (în latină Strigonium) și primat al
Bisericii Catolice din Ungaria, regent al Ungariei și apoi guvernator al țării.

Ctitor de lăcaşuri sfinte şi restaurator al lor, în anul 1554, Olahus îşi

finalizează, pe de altă parte, proiectul educaţional, revizuind după principii
umaniste toate nivelele şcolii, de la cel primar până la cel superior,.

În anii petrecuţi în Ţările de Jos, se editaseră cărţi pe cheltuiala sa.

Lucrările sale cele mai importante, Hungaria și Attila, redactate probabil în perioada Statuia arhiepiscopului Nicolae Olahus, pe
fațada seminarului teologic de la Strigonium
șederii în Olanda, oferă informații valoroase cu privire la topografia și istoria Ungariei și,
în special, a Transilvaniei. Alte opere ale cărturarului umanist: Genesis filiorum Regis
Ferdinandi; Ephemerides; Brevis descriptio vitae Benedicti Zerchsky.
 Nicolae Olahus- primul umanist
de origine română

 În calitate de umanist și cărturar a întreținut o vastă

corespondență cu intelectualii epocii, câștigând simpatia și
recunoașterea lui Erasmus din Rotterdam.

Lucrările sale cele mai importante, Hungaria și Attila,

redactate probabil în perioada șederii în Țările de Jos, oferă
informații valoroase cu privire la topografia și istoria
Ungariei și, în special, a Transilvaniei.

shorturl.at/rvOW0
 Erasmus din Rotterdam - teolog și erudit olandez, este unul din cei mai eminenți
umaniști din perioada Renașterii, numit de Ștefan Zweig drept „primul european conștient”.

Erasmus a dedicat cea mai mare parte a operelor sale

problemelor religioase. Devine cunoscut, în 1500, cu "Collectanea
adagiorum", o colecție de proverbe și zicale latine și din Biblie:
"Dulce bellum inexpertis" (Războiul pare frumos numai celor
neștiutori, Erasmus)
"Maxime peccantes, quia nihil peccare conatur" (Cine nu îndrăznește
să păcătuiască, comite cel mai mare păcat, Erasmus)

shorturl.at/nsR69
 Elegie la mormântul lui Erasmus din Rotterdam
de Nicolaus Olahus
 „Îngrijorat călător, dacă vrei să știi a cui oase
Lespedea rece de-aici le-adăpostește, te rog:
Mersul grăbit îți oprește și-ascultă a mea tânguire.
Dacă oprești al tău pas, tu vei afla ce dorești.
Cum socotesc, auzit-ai de dumnezeescul Erasmus,
Căci în acest univers nimeni nu fu mai vestit.
Dărăpănatul său trup odihnește-n mormântul acesta
Trist, însă spiritul său cu ambrozie-i hrănit.
Încă din fragezii ani el dăduse dovadă de mintea
Sa minunată la toți oamenii cei renumiți.
Când înflorita etate tânără trupu-i ajunse,
S-a arătat pe deplin geniul duhului său.
Harnica lui tinerețe neîncetatului studiu
Fu închinată, când Biblia tot cerceta.
Când a crescut înțeleptul lui cuget și-ajunse om matur,
În univers ca o stea fără pereche luci.
Iar când cu pas tremurând îi sosi bătrânețea, în lume
N-a mai putut încăpea geniul său strălucit.
Anii târzii, ce-ndeobște slăbesc ale minții podoabe,
Lui i-au sporit și mai mult rodnicul minții belșug.
Să mai înșirui pe rând însușirile sale alese?
Nimeni în stare nu e să le înnumere, cred.
Căci după cum biruiește soarele stelele toate,
Astfel și el pe ceilalți toți învățați i-a-ntrecut.
Viața întreagă îi fuse atâta de neprihănită,
Că îl poți lua însuși tu ca fericit îndreptar[…].”
 Elegia („cântec de doliu”) este o specie a genului liric caracterizată prin
exprimarea unui sentiment de tristețe, mergând de la melancolie la durere.
 încadrarea textului într-un curent literar
EVIDENȚIEREA A DOUĂ TRĂSĂTURI ALE UMANISMULUI
(prin raportare la textul poetic)

- conceptul de om universal a pus în mișcare noi forțe creatoare, care au

Omul- centru adus în prim-planul științelor și artelor nume ce au rămas înscrise în
al universului memoria umanității, precum Erasmus din Rotterdam, care reprezintă
idealul omului perfect educat și desăvârșit spiritual;

- în poezie Olahus evocă figura lui Erasmus, pe care îl consideră un geniu,

prezentarea ieşind din rândul omenescului, Erasmus este văzut ca astru al lumii,
purtând însemne divine: „S-a arătat pe deplin geniul duhului său”,
multilaterală „... și-ajunse om matur,/ În univers ca o stea fără pereche luci” […];
a omului Olahus rămâne fermecat de Erasm, pentru a cărui strălucire nu află
asemănare, acesta fiind pentru omenire o “scumpă podoabă//[…]gloria ei”;
 Comentarea a două imagini/ idei poetice relevante

pentru tema textului poetic studiat

PRECIZAREA TEMEI

OMUL CA FORȚĂ CREATOARE

Opera încununează cucernic viaţa unui om, totuşi, glorios,

despre care contemporanii gândeau cu neţărmurită admiraţie.
În străfundurile fiinţei sale însă, el rămâne devotat lui Dumnezeu,
slujind cu pietate divinitatea.

shorturl.at/fjyCO
 COMENTAREA A DOUĂ IDEI POETICE

(relevante pentru tema textului)

„Îngrijorat călător, dacă vrei să știi a cui oase
Lespedea rece de-aici le-adăpostește, te rog:
Mersul grăbit îți oprește și-ascultă a mea tânguire.
Dacă oprești al tău pas, tu vei afla ce dorești.
Cum socotesc, auzit-ai de dumnezeescul Erasmus,
Căci în acest univers nimeni nu fu mai vestit.
Dărăpănatul său trup odihnește-n mormântul
acesta
Trist, însă spiritul său cu ambrozie-i hrănit.”
- în incipit, poezia redă un dialog imaginar între eul liric și „călătorul îngrijorat” -omul, ce
debutează cu adresarea către acesta „Îngrijorat călător, dacă vrei să știi a cui oase/ Lespedea rece de-
aici le-adăpostește, te rog:”, cu mesajul de a se opri puțin din drumul vieții, pentru a-i asculta
„tânguirea”.
- eul liric adresează un elogiu din inimă celui care din fragedă tinereţe făcuse dovada spiritului
său nepereche, ale cărui virtuţi nu pot fi niciodată suficient elogiate. În poezie Olahus evocă figura
lui Erasmus drept geniu, ridicat la rangul de zeu, spiritul căruia era hrănit cu ambrozie „... spiritul său
cu ambrozie-i hrănit.”
- eul liric se situează la frontiera spațio-temporală dintre Om și Univers „Căci în acest univers
nimeni nu fu mai vestit”, tentat să se integreze și să existe în ambele.
 COMENTAREA A DOUĂ IDEI POETICE

(relevante pentru tema textului)

„Iar când cu pas tremurând îi sosi bătrânețea, în lume
N-a mai putut încăpea geniul său strălucit.
Anii târzii, ce-ndeobște slăbesc ale minții podoabe,
Lui i-au sporit și mai mult rodnicul minții belșug.
Să mai înșirui pe rând însușirile sale alese?
Nimeni în stare nu e să le înnumere, cred.
Căci după cum biruiește soarele stelele toate,
Astfel și el pe ceilalți toți învățați i-a-ntrecut.”
- eul liric este fericitul pelerin, un căutător de aur, pe care, apoi, îl meşteşugeşte.
Raţional, încrezător, uneori laic, scrutează cu sete universul.
Olahus reliefează atributele care îl disting pe Erasmus de ceilalţi literaţi: vârsta
înaintată, care altora “le împuţinează puterile minţii”, lui i le-a făcut mai rodnice,
„Lui i-au sporit și mai mult rodnicul minții belșug”, încât i-a eclipsat pe tovarăşii
săi de breaslă “Căci după cum biruiește soarele stelele toate,/ Astfel și el pe
ceilalți toți învățați i-a-ntrecut.”
 ANALIZA A DOUĂ ELEMENTE DE STRUCTURĂ,
DE COMPOZIȚIE ȘI DE LIMBAJ

(semnificative pentru textul poetic)

- constituie un elogiu adus lui Erasmus din Rotterdam- chintesenţă a spiritului

umanist, începând cu virtuţile tinereţilor, depănarea, pe scurt, a vieţii sale, cu
menţionarea corespondenţei prin care dădea de ştire că se întoarce în locurile
natale, rugat de Olahus – fapt împiedicat de moartea sa.
TITLUL
- din punct de vedere al stării de spirit, titlul textului poetic indică specia literară
„elegie” din care face parte poemul, compus din versuri elegiace, distihuri
formate din alternarea hexametrului cu pentametrul.

shorturl.at/fjyCO
 ANALIZA A DOUĂ ELEMENTE DE STRUCTURĂ,
DE COMPOZIȚIE ȘI DE LIMBAJ

MOTIVE 1. STEA – comportă o semnificație celestă, simbolul „luminii de sus”, sugerând cunoaștere și
spiritualitate, soarta lui Erasmus, un luminator al muritorilor,
POETICE „În univers ca o stea fără pereche luci.”

2. SOARE - contextualizarea acestui motiv literar în poezie „Căci după cum biruiește soarele stelele
toate” reprezintă forța vitală a Universului, conferind o aură de sacralitate figurii lui Erasmus, care este
comparat cu „ Sfântul Soare.”
La fel ca și soarele, acesta este nemuritor prin prisma operelor sale.

shorturl.at/fjyCO
 ANALIZA A DOUĂ ELEMENTE DE STRUCTURĂ,
DE COMPOZIȚIE ȘI DE LIMBAJ

Prezența imperativului în textul liric „te rog, îți oprește, ascultă”

VERBE LA semnalizează discursul dialogic sau monologul adresat (care
MODUL
poate lua forma invocației retorice) „Îngrijorat călător, te rog:
IMPERATIV
mersul grăbit îți oprește și- ascultă a mea tânguire.”

O serie amplă de întrebări retorice „Să mai înșirui pe rând însușirile sale
alese?” înţesate cu epitete metaforice „anii târzii”, și personificatoare
FIGURI „harnica lui tinerețe”, oximoron „fragedă etate” şi de comparații „În
DE STIL univers ca o stea fără pereche luci” convertesc pe nesimţite timpul verbal
prezent în trecut, astfel ca eul poetic să poată elogia, îmbărbătând
inimile, faptele săvârşite de cei cărora le vorbeşte.

shorturl.at/fjyCO
 Ce știu...?
• să încadrez poezia într-o perioadă, într-un curent cultural/ literar
sau orientare tematică.
• să comentez două idei poetice relevante pentru tema operei;
• să evidențiez rolul unor elemente de structură;

Ce trebuie să aprofundez?
• analiza altor elemente de structură, de compoziție și de limbaj ale poeziei;
• prezentarea particularităților umanistice ale altor texte poetice
sugestii: „Învățăturile lui Neagoe Basarab, Letopisețul Țării Moldovei”;

Temă de reflecție:
Citiți opera integrală „Elegie la mormântul lui Erasmus din Rotterdam” de
N. Olahus și motivați prin argumente proprii, de ce omul a fost așezat în
centrul universului.

shorturl.at/fjyCO
 BIBLIOWEBOGRAFIE
1.LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ. Curriculum pentru învățământul liceal. Chişinău:
Univers Pedagogic, 2019.
2.Nicolaus Olahus, Corespondență cu umaniști batavi și flămânzi.Minerva, București,
1974
3.Dicționar de motive și simboluri literare. Editura Saeculum, București, 2002.
4.Dicționar de teme și simboluri din literatura română. Editura Univers enciclopedic,
București 2002.
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nicolaus_Olahus
https://www.edituraparalela45.ro/autor/erasmus-din-rotterdam/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Umanism
www.dacoromanica.ro
shorturl.at/cyBQ5

shorturl.at/ptUV7