RODION GHEORGHIȚĂ

Sculptorul care reconstituie

opera pierdută sau distrusă
a lui Brâncuși
2
Mică autobiogrtafie
artistică

Am terminat Liceul de Arte Plastice din Craiova în 1969.

În 1970 am intrat la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Secția
Sculptură, unde am avut ca profesor pe maestrul Ion Irimescu.
Pe parcursul acestor ani m-am specializat pe modelaj și arta cioplitului.
Am avut privilegiul să fiu invitat înatelierele unor mari artiști să modelez diferite
lucrări ale marilor maeștri. În felul acesta am putut să învăț arta de a construi și
modela lucrări diverse ca și complexitate și expresivitate.
Am fost un permanent vizionar la turnătoria de bronz a Fondului Plastic din
București. Acolo am deprins arta turnării bronzului.
Am absolvit institutul cu media 10, fiind șeful promoției 1974, lucrarea
de diplomă reprezentând o statuie din piatră compusă din trei elemente cu
dimensiunea 400 cm x 100 cm x 100 cm. Lucrarea reprezintă o meditație asupra
orașului Orșova, unde este amplasată.
După terminarea institutului am fost repartizat la o școală în zona orașului
Horezu care este reprezentativă datorită artei olăritului și ctitoriei lui Constantin
Brâncoveanu. Acolo am descoperit calitatea lutului, permițându-mi să pot modela
cu o mare acuratețe.
Arta modelajului îți poate permite ca sculptor să reprezinți orice trăsătură,
expresivitate ce în final coduce la transpunerea în bronz.
Bronzul a fost folosit încă din antichitate la realizarea celor mai diverse
forme, înccepând cu portrete, busturi, ansambluri de personaje și ecvestre. El nu
are nici o opreliște în a realiza orice fel de lucrare indiferent de complexitate,
ceea ce nu se poate în piatră sau marmură.
Datorită complexității de expresivitate am reușit ca în anul 1978 să-mi
înzestrez atelierul cu o mică turnătorie de bronz, inspirându-mă de la turnătoria
cu material ușor fuzibil din Reșița. Astfel am reușit să particip la o expoziție
internațională pe tema Dante Alighieri, la Ravenna, unde am și obținut un premiu.

3
Am turnat bustul lui Constantin Brâncoveanu cu dimensiunea de 140 cm x 90 cm
x 60 cm.
De asemeni, am putut să creez o serie de 30 de lucrări reprezentând mâna
umanizată, expunându-le într-o expoziție în orașul Vordingborg, din Danemarca.
Am realizat din bronz, în urma unui concurs național, în municipiul Craiova,
24 de busturi reprezentând mari personalități ale județului Dolj.
Datorită complexității sculpturilor și costurilor am reușit să realizez lucrări
asemănătoare cu cele din bronz din fibră de sticlă. Astfel am creat o sculptură
monumentală reprezentând pe Constantin Brâncoveanu la dimensiunie de 650 cm
x 200 cm x 200 cm, fiind amplasată în orașul Horezu.
Prin aceeași metodă am realizat un ansamblu de 15 busturi reprezentând
personalități ale orașului Balș, județul Olt, acestea fiind amplasate în centrul
orașului Balș.
În municipiul Craiova, în fața Teatrului Național, se afă o lucrare reprezentând
pe Shakespeare, cu dimensiunea de 220 cm x 30 cm x 30 cm. Lucrarea este în
același timp și romantică și clasică, întruchipând zbuciumul sufletesc al omului ale
cărui elanuri rămân prizionerele trupului.
În țara noastră, ca mari modelatori, exprimându-se lucrarile în bronz, numim
pe geniul Constantin Brâncuși, Gheorghe Anghel, Oscar Han, Corneliu Medrea, Ion
Irimescu.
Prin modelaj artistul plastic își poate manifesta întreaga capacitate de
creație în care se include sensibilitatea de a modela lutul dând astfel expresivitatea
maximă a unei lucrări.
Putem aminti astfel expresivitatea portretelor de copii ale lui Brâncuși,
statuia lui Eminescu din fața Ateneului Român a lui Ghorghe Anghel și să nu mai
vorbim despre operele lui Rodin.
Capacitatea de a rafina și de a turna imaginea dorită în bronz topit este
uimitoare. Artistul parcurge mai mulți pași pentru a se asigura că matrița finală
este capabilă să suporte temperatura extremă a bronzului lichid. Acest lucru este
posibil prin procesul denumit ceară pierdută. Peste sculptura din lut este realizată
o sculptură din ceară, urmată de o matriță ceramică care este coaptă în cuptor.
După ce se coace ceramica și ceara se topește sau se „pierde”, matrița este gata
pentru bronz.

4
RODION
GHEORGHIŢĂ
CURRICULUM VITAE

Data naşterii 10.08.1950

Naţionalitatea Română

Adresa Vasile Conta 31, Craiova,

cod posta 200129, România
Tel: +40.765.051.201
E-mail: gheorghitarodion@gmail.com

Educație și formare
• Liceul de artă plastică Craiova - 1969
• Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu – 1974 (Clasa prof. Ion Irimescu)

Expoziții
• Marele Premiu Dante Alighieri de la Ravena
• Expoziție Danemarca, Vordingborg – 1994
• Lucrări monumentale:
- Craiova, Aleea personalităților, 24 busturi;
- Craiova, lucrare monumentală Shakespeare;
- Balș, 15 busturi; Sculptură monumentală Constantin Brâncoveanu (Horezu, 7m);
- Bust monumental Eminescu în Danemarca;
- Bust monumental Eminescu în Calafat; lucrări de sculptură în 13 orașe românești;
- Reconstituiri Opere distruse sau pierdute ale lui Constantin Brâncuși, 22 lucrări în
piatră, bronz aurit, ipsos, lemn și fibră de sticlă;
- Bustul Günter Stock, Berlin, Academia Germană;
- Prototipul modulului pentru Coloana Infinitului (Proiect Brâncuși, 1930, 52 m).
În anul 2021 a fost primit membru titular al Academiei Tomitane, academie care
i-a oferit și Medalia Dionysius Exiguus și Premiul de sculptură.

5
6
De vorbă cu sculptorul
RODION GHEORGHIŢĂ

Deschiderea drumului spre realizarea unei vocaţii

Numele Rodion înscris în certificatul de naștere la data de 10 august 1950 la

Craiova, a fost ales de tatăl meu după numele unui cântăreț, la modă foarte iubit,
în acea perioadă (Rodion Hodovanski). Am fost cel mai mic dintre cei trei copii ai
părinților Mihalache (maior) și Elena casnică. Așteptată cu nerăbdare fetița, care
trabuia să le lumineze viața nu a venit, surpriza băiatului nu a produs supărarea,
deoarece era frumos și guraliv ca o fată . Mama, baza familiei avea pe lângă multe
calități talentul și plăcerea de a crea lucruri de mare finețe: goblenuri, broderii,
împletituri, etc. Iubea culorile, pictura și admira frumusețea costumelor populare
tradiționale, pe care le păstra în cufărul de zestre și le controla din când în când.
De la ea toți frații am primit darul de a iubi frumosul din creații. Cei doi copii mai
mari pictau vederi sau desene luate de prin cărți. Le-am urmat exemplul, dar spre
deosebire de ei, eu desenam și pictam în felul meu, făcându-mi mare plăcere
această îndeletnicire. În acest fel era asigurată și liniștiea părinților, pentru că
era un timp în care abandonam strada, jocul cu mingea, cu cercul, cu praștia,
agățatul de spatele trăsurilor sau și mai rău, vara, fuga, pe furiș la Jiu, la scăldat,
spre spaima mamei.
În clasele primare am avut un învățător minunat, pe care îl iubeam nespus,
pe care îl uimeam cu felul în care foloseam culorile: copaci cu frunze albastre,
păsări roșii, pisici violet, dar și cu felul în care reacționam la diferite întâmplări
școlărești. Învățătorul meu George Ilie era un tânăr nonconformist, el însuși un
artist al desenului și muzicii. El mi-a susținut spontaneitatea și creativitatea și
când am mai crescut a devenit cel mai bun prieten al meu (o prietenie păstrată și
de familiile noastre de atunci și acum).

7
 Excesul energiei transpus în calități sportive evidente m-au îndepărtat de
artă, lansându-mă spre idealul de a deveni gimnast. Am intrat prin concurs la
Liceul de Educație fizică, unde am performat, luând mai multe diplome la săritura
în înălțime. Într-o perioadă scurtă de timp am crescut, însă, foarte mult iar tatăl
meu a constatat că nu aș fi putut fi un sportiv de lungă durată, de aceea m-a sfătuit
și m-a înscris la Liceul de Artă, proaspăt înființat la Craiova, oraș. unde existau
mulți artiști vestiți ai teatrului, pictori dar și sculptori talentați. Drumul către artă
a început după întâlnirea cu Profesorul de origine greacă Nicolas Șopov, ale cărui
cursuri fascinau. Profesorul descria sculptura, ca fiind cea mai impresionantă artă
prin măreția creativității și expresivitatea lucrărilor realizate de slujitorii acestei
arte. În clasa a X- a profesorul mi-a descoperit un talent aparte, esențial pentru
formarea mea ca sculptor: aveam simțul tridimensionalului. În afara bucuriei
de a realiza mici lucrări, sub conducerea profesorului, atitudinea, blândețea și
sfaturile pe care acesta mi le dădea cu prietenie mi-au întărit dorința de a deveni
un artist complet, să devin un sculptor, ca Michelangelo. Pentru seriozitatea și
dragostea față de sculptură și dorința intensă de a-mi atinge țelul neschimbat,
am rămas profund recunoscător Domnului profesor Șopov și desigur, bunului meu
părinte, care contrar, obicieiului părinților din vremea mea (de a-și trimite copiii
la facultăți pentru a fi siguri de o existență decentă), împreună cu el am bătut la
porțile Institutului de Arte Plastice N. Grigorescu din București în anul 1970, în
care concurența și competiția era greu de depășit.
După intrarea la Institut viața mea a însemnat seriozitatea pregătirii
teoretice, acumularea de cunoștințe despre istoria artei în sculptură ( ca formă
de educație în cultura mea generală, necesară unui artist, care să se sprijine
pe cunoștințele dobândite. Încă din facultate am înțeles că este necear să mă
informez asupra genurilor, tipologiei sculpturilor și modului în care se pot realiza,
în concordanță cu valoarea talentului individual. Era necesar să știu ce vreau,
cum să vreau, ce cale să aleg pentru a-mi desăvârși rolul. Mai târziu, mi-am
dat seama că trebuia să uit ce au făcut alții pentru a fi doar eu cu mine și cu
materia în care trebuia să performez, pentru a face o lucrare originală, autentică,
luminată de spiritual meu, întreținut de Credința în Dumnezeu. Să las talentul să
mă dirijeze în transpunerea ideii în creația sculpturală, cu iubire. Am învățat cum
să caut și să găsesc sursele pentru procurarea materiei căreia doream să-i dau
viață, să cunosc tehnicile de lucru pentru a reuși să fac contactul prin lucrare cu
publicul Recunosc și sunt recunoscător în acest sens pentru învățătura primită de
la Maestrul Ion Irimerscu, Artist al poporului dar și de la un tehnician de excepție,
format în Institut, cunoscător al meșteșugului de a folosi și cum se prelucrează
materialele pentru a obține o formă artistică reușită. Pentru turnarea unor piese
în bronz am participat la turnătoria de bronz a Fondului plastic București și nu
mi-am precupețit timpul plecând într-o vacanță, pe contul meu, la Reșița, la
Fabrica de Turnătorie în material ușor fuzibil, unde fusesem informat că se folosea

8
o tehnică modernă, un procedeu pentru obținerea unor piese în bronz fără defecte
structurale. În alt an de am plecat cu o echipă a Institului la Rușchița unde am fost
impresionat de zăcămintele de marmură și unde mi s-a născut dorința de a lucra cu
acest material elegant, nobil chiar dacă nu era identic cu cel din Italia (Carrara).
Mi am completat-cunoștințele necesare prelucrării marmurei și mi-am conceput
planul de a avea un system-gater de tăiere (pe care l-am executat, personal).
În anii studenției am fost cooptat ca membru în echipele invitate să ajute la
definitivarea lucrărilor Maeștrilor noștri.
Am terminat Institutul de Artă cu media 10, ca șef de promoție, după
prezentarea lucrării de diplomă, debutul meu ca sculptor. Am executat lucrarea
de diplomă în piatră, (mai multe blocuri de piatră așezate, într-un echilibru
aproape imposibil, despre care câteva persoane sceptice m-au asigurat că ar fi
bine ca lucrarea să reziste până la obținerea titlului de sculptor. Spre mândria
mea, lucrarea expusă la Orșova, în anul 1969, este și astăzi pe locul în care a
fost amplasată. Spațiul alesatunci pentru expunere, era liber, cu perspectivă și
vizibilitatea necesară publicului. “Meditație asupra orașului” era titlul ales, ca
un omagiu adus orașului dunărean și demnității cetățenilor lui, care l-au ocrotit de
furia apelor și împotriva celor care au dorit să-l stăpânescă, supunîndu-l. Astăzi,
în anul 2021, lucrarea stă mărturie a unei creații fără cusur, care însă este ascunsă
de abundența arhitecturală a modei anilor 1970-1980: aglomerarea construcțiilor
- blocuri socialiste, îngrămădite, expresia urbanizării forțate.
După terminarea facutății am fost repartizat la o școală din zona Horezu,
reprezentativă pentru arta olăritului iar din punct de vedere istoric trăiam în
legendele marelui Domnitor Constantin Brâncovceanu. Acolo am descoperit
calitatea lutului și fascinația lucrului cu acet element de modelare, am întâlnit
frumusețea sufletului oamenilor locului, care mi-au rămas prieteni, până acum.
De la teminarea facultății, pasiunea pentru profesia îmbrățișată nu a
slăbit, dimpotrivă a intensificat dorința autodepășirii cu fiecare zi, angajându-mă
să continui drumul, care m-a adus la vârsta înțelepciunii, un drum foarte bogat,
care s-aechilibrat (armonizat) cu fericirea de a mă fi ajutat să fiu autorul multor
creații pe care le iubesc și mă reprezintă.

CREAREA UNEI FORME SCULPTURALE

Martin Heidegger sublinia măreția artei sculpturale, datorită puterii de
exprimare a imaginației sculptorului ca modalitate de transcendere a lumii prin „
scoatere la lumină a ceea ce este ascuns, -pentru a fi adus la suprafață și făcut să
dureze” Caracteristica esențială a compoziției în sculptură este existența celei de
a treia dimensiuni, profunzimea. realizabilă prin patru metode care sunt utilizate,
în funcție de materie, de tema propusă de imaginația și de creativitatea artistului.
Fiecare sculptor are un material preferat asupra căruia lucrează iar cele patru

9
metode de lucru sunt: modelarea, degrosarea ( scobirea), turnarea și asamblarea.
Genurile de sculpturi sau tipologia sculpturii este impusă de localizarea ei, ca:
sculptură independentă sau cu caracter comemorativ sacru, sculptură portetistică,
sau scenă alegorică, sculptura mică, etc.

Etapele necesare realizării formelor sculpturale:

I.Luarea unei decizii sau selectarea ideii creatoare
Constă în elaborarea conceptului, care are o temă clară, un scop și o formă
de exprimare: artistică, naturală, simbolică, artistic-figurativă (conform tipologiei
propuse).
II. Obținerea expresivității prin:
Suprafață, volum, profunzime, spațialitate și mișcare.
III.Selectarea și procurarea materialelor ce pot fi folosite conform
scopului propus:
Materialele care sunt modelate în trei dimensiuni sunt alese urmărind
existența următoarelor proprietăți: structurale, estetice și disponibilitate (se
găsesc, se comandă, etc), potrivite pentru folosirea lor în arta scupturală. Cele
mai folosite materiale sunt piatra, lemnul, metalul, lutul, fildeșul și ipsosul. De
mare utilitate în transcrierea formelor este și ceara.
Argila este folosită pentru modelare:
-când este umedă, este ușor de modelat înregistrând cele mai mici detalii
-când este parțial uscată sau complet uscată, poate fi sculptată și răzuită;
-când este amestecată cu suficientă apă, devine un lichid cremos de
alunecare, care poate fi turnat în forme și lăsat să se usuce,
-când este arsă la temperaturi cuprinse între 700 - 1.400 ° C (1.300 și 2.600
° F), suferă modificări structurale ireversibile care o fac dură și foarte durabilă.
După originea lor minerală, organică naturală sau sintetică, după felul
prelucrării prin diferite mijloace sunt diferite tipuri de materiale, fiecare se
pretează la altă tehnică de prelucrare: modelaj, mulaj, tăiere, sudură, etc.
Metalele trebuie topire fiind nevoie de cuptor de topire, de vase de topitorie
și de vase pentru turnarea materialului topit în forme, cuptor de calcinare și un
spațiu pentru scoaterea materialului și solidificarea lui cu menținerea lui până la
scăderea temperaturii de la sute de grade, la temperatura ambientului, până la
răcire.
Materialele plastice concepute la origine pentru industrie si provenite din
petrol, răsini sintetice si derivații lor, sunt usor de modelat, fiind rezistente si
ușoare. Sunt de două feluri:termoplastice, care se înmoaie la cald si se întăresc
la rece și termorezistente, care odată modelate se întăresc si rămân stabile si
insolubile. Am lăsat la sfârșit marmura, materialul preferat al sculptorilor Greciei
antice, care au dat acest nume unei roci metamorfice formată din calcit (forma
cristalină a carbonatului de calciu, CaCO3) provenind din Italia, marmura de

10
Carrara.
Culoarea albă sau gri-albăstruie și alte caracteristici special precum:
moliciunea, omogenitatea și rezistența la fisurare și spargere, se asociaază cu.
indicele de refracție scăzut al calcitului, care permite luminii să pătrundă mai
adânc în piatră înainte de a fi reflectată în afară, ceea ce conferă personalitate
materialului și dă viață sculpturilor.
Între anii 1980-1985 am avut șansa să lucrez cu marmura românească de
Rușchița, tăiată și prelucrată în atelierul meu, pentru câteva monumete și busturi
funerare .
Un material industrial cu care am realizat câteva lucrări este fibra de sticlă
formată din patru compuși: rășină (nestrapol), fibre amalgam (stratimat), întăritor
(chimperox) și accelerator (cobalt).
IV. Prelucrarea materialelor
Cioplitul în piatră.
Piatra are o textură omogenă și o duritate uniformă, de aceea este folosită
pentru sculptură, fiind materialul preferat în arhitectura monumentală. Obținute
din blocuri mari pietrele provin din rocile folosite în sculptură,.Pietrele magne,
derivate din răcirea maselor topite de minerale, pe măsură ce se apropie de suprafața
Pământului sunt: granitul, dioritul, bazaltul și obsidianul sunt cele mai dure pietre
folosite pentru sculptură. Rocile sedimentare: Alabastrul (gipsul),gresia și calcarele
se formează din depozitele de substanțe minerale și organice acumulate. Gresiile
sunt aglomerări de particule de piatră erodată ținute împreună de o substanță de
cimentare. Calcarele se formează din rămășițele calcaroase ale organismelor, care
variază foarte mult în calitate și adecvare pentru sculptură.
Cioplitul în lemn
În sculptură se folosesc atât lemnul dur, cât și lemnul moale, acest material
având o căldură pe care piatra nu o are, dar îi lipsește caracteristica de a fi masiv
și greutatea pietrei Structura fibroasă a lemnului îi conferă rezistența la tracțiune.
Este folosit pentru sculptura în interior, nefiind la fel de dur sau durabil ca piatra..
Principalele tipuri de lemn pentru sculptură sunt stejarul, mahonul, teiul, nucul,
ulmul, pinul, cedrul, ș.a. Dimensiunile sculpturilor din lemn sunt limitate de
dimensiunile copacilor.
Topirea și turnarea metalelor
Metalele pot fi topite și turnate în forme sub presiune, în matrițe sau lucrate
direct, prin ciocănire, îndoire, tăiere, sudare. Sunt rezistente, dure și durabile,
cu rezistență la tracțiune și permit o mare libertate de proiectare mult peste
posibilitățile furnizate de piatră sau lemn. Cel mai folosit metal pentru sculptură
este bronzul un aliaj de cupru și staniu. Se folosesc, la prețuri mai mari aurul,
aluminiul, argintul, cuprul, alama, plumbul și fierul. Marele defect al turnării în
metale este jefuirea lucrărilor realizate cu aceste metale, care sunt furate și
retopite, în acest fel fiind pierdute multe opere de artă de mare însemnătate.

11
 Aluminiul a fost folosit de sculptorii moderni iar fierul a devenit un material
popular pentru prelucrare în tehnicile similare cu cele ale fierarului la fel ca și
tabla.
Oțelul inoxidabil sub formă de tablă a fost utilizat eficient de sculptorul
American David Smith.
Lucrul în atelierul de sculptură.
Pasiunea pentru sculptură și mândria de a face parte din categoria artiștilor
plastici mi-a întărit dorința de a- realiza un atelier dotat cu tot ce îmi era necesar
creației sculpturale, incluzând materia amorfă -element de bază , necesar
prelucrării. Între anii 1975-1985 am realizat lucrări din, piatră, ciment, lemn,
marmură, bronz, material obținute cu foare mare greutate. Oraș de provincie, cu
oameni suspicioși, neîncrezători și fără o educație în a aprecia arta plastică, am
reușit, cu mare greutate, cu perseverență, multă strădanie și eforturi financiare să
îmi fac am un atelier, într-un spațiu închiriat. Mi-am organizat un sistem -gater de
tăiat marmura și o topitorie. Am ales materialele de lucru care mi se potriveau, pe
care le-am recomandat celor care îmi comandau lucrări (în special monumente,
funerare).

CUM AI DEFINI ARTA SCULPTURALĂ
Sculptura este cea mai veche formă de artă, despre care Anna Rubincam
născută în Canada, la Montreal, care acum lucrează și creeză în Londra recunoaște
că în spatele măreției și admirației operelor de artă se află o muncă imensă, care
nu este subliniată în definiția dată artei Istoria nu consemnează arta, ci artiștii
care, prin lucrările lor au descoperit diferite evenimente, statui monumente
onorifice etc. De la lucrările paleoliticului reprezentând figuri feminine (Venus din
Wallendorf) la sculptura adusă la pragul definirii sale ca artă a durat o perioadă.
În Egiptul antic elementele sculptate erau foarte rigide, prescrise de regulile
sociale și religioase, departe de simțirea umană. În Grecia antică, însă, sculptorii
căutau idealul corpului uman și frumusețile naturii. Sculptura era perezentată ca
artă,atingând apogeul în perioada lui Phidias, Lysippos, Praxiteles, Scopas. Romanii
conștienți și iubitori de artă considerau că arta era un mijloc de educație și un
instrument de propagandă națională. În sculpturile lor glorificau evenimentele
militare sau politice, victorii, eroi și creau cu onoare vestitele propileele Romane,
precum și Columna lui Traian. Renașterea din secolul al XV-lea folosea frecvent
termenul de artă. iar în arta clasică a Romei erau vestiți și admirați: Lorenzo
Ghiberti,Tulio Lombardo, Jacopo della Quercia și Andrea Pisano. Sculptorii
renascentiști italieni care au traversat secolele, ajungând până în vremurile noastre
au fost: Michelangelo, Donatello,Verrocchio, Gian Lorenzo Bernini. Michelangelo
ne-a lăsat chiar o definiție a artei sculpturale, într-un sens poetic, afirmând că
“arta deschide zborul spre cer”. Vladimir Hegel punea semnul egal între artă și
cunoașterea legilor spiritului. Francisco da Hollanda a atribuit termenul de arte

12
frumoase artelor plastice: pictură, sculptură, muzică, poezie şi dans, între care au
fost incluse arhitectura şi elocvenţa. Sculptorii, creatorii unor lucrări de geniu nu
au dat o definițe clară, precisă a artei lor, dar au demostrat-o în creațiile lăsate
posterității. Explicația acestei preocupări în a crea frumosul și arta și a nu defini
arta sculpturală a fost sesizată în secolul XX, de către Wittgenstein, care a introdus
termenul de noţiuni „deschise”, care includeau două cuvinte (arta şi frumosul) și
semnificația lor, referindu-se la tipurile de obiecte fără legătură între ele sau care
nu au caracteristici comune, dar care, fiecare în felul lui este admirabil, închizând
în aspectul și prezentarea lor ideea de frumusețe De la această constatare s-a
născut opinia lui Victor Cousin (artă pentru artă) cu explicația că „ în natură şi în
artă, frumosul are legătură numai cu el însuşi, arta nefiind o unealtă, ci propriul
său ţel.” Martin Heidegger sublinia măreția artei sculpturale, datorită puterii de
exprimare a imaginației sculptorului ca modalitate de transcendere a lumii. Deși
sculptura era strict legată de meșteșug la mijlocul secolului al XVIII-lea s-a făcut o
separarea netă între meserii și arte. În secolul XIX, Auguste Rodin făcea o definire
a artei prin schimbările apărute în arta modernă: suprarealism, dadaism, futurism,
cubism, reprezentanții, acestor curente dând exemplul unei altfel de arte propusă
de Pablo Picasso și Georges Braque, care au revoluționat creativitatea în sculptură
sugerând o realitate, pe care au descompus-o în bucăți și apoi au reasamblat-o
în mulțimi geometrice. Astfel privită, arta a devenit și s-a definit prin autonomia
creației, datorită reflectării unei realități care nu copia nimic din univers și nu
resimțea vreo obligație față de lumea exterioară.
Geniul sculpturii mondiale din secolul XX, marele român C. Brâncuși
spunea: ”arta a fost concepută în timpul copilăriei umanității, caracteristică
omului primitive, care uita de grijile domestice și lucra cu multă voioșie. Copiii
posedă această bucurie primordială. Eu aș vrea să re-deștept sentimentul acesta
în sculpturile mele. Voim intotdeauna să înțelegem ceva, însă nu este nimic de
înteles. Tot ceea ce puteți contempla aici, în Atelier, are un singur merit: că este
trăit. În artă, ceea ce este important este bucuria. Arta trebuie să apropie, nu să
depărteze, să umple, nu să sape prăpastii în bietele noastre spirite și așa îndestul
de răscolite de întrebari.
Prin constatările oferite de experiența deceniilor de lucrător am perceput
arta din sculpturile mele și ale altor artiști, ca pe întrepătrunderea dintre talent
și iscusința artistului cu misterele materiei amorfe pentru transcenderea fluxului
emoțional al creatorului pământean în miezul lucrării realizate, în dialogul dintre
sufletul viu al creatorului, dăruit materiei, pentru a o însufleți, pentru a participa
la dialogul dintre creator și creație, perceput de privitorul receptiv”.

Interviu realizat de Prof. Univ. Dr. Maria Vrabete

13
14
 „Reconstituirile, după operele pierdute
sau distruse ale lui Brâncuși, realizate de
sculptorul român Rodion Gheorghiță au o valoare
excepțională.“ (din Cuvântul de prezentare a
expoziției „Constantin Brâncuși. Opera pierdută
sau distrusă“, expoziție care a avut loc la
Facultatea de Medicină Carol Davila din București)

Academicianul Günther Stock este una dintre personalitățile planetare

marcante ale timpului nostru.
Acad. Prof. Univ. Dr. Günther Stock,
Președintele Academiei Germane
Președintele Federației Academiilor de Științe Europene
Prof. Univ. Dr. Günther Stock, în vizită la UMF Carol Davila din București a
oferit sculptorului Rodion Gheorghiță cartea Profesorului Friedrich Teja Bach.

15
16
 Reconstituirile din Opera pierdută sau distrusă
a lui Constantin Brâncuși au fost inventariate și
documentate din mai multe cărți de brâncușiologie
de academicianul Constantin Barbu, membru al
Academiei de Științe, Arte și Litere din Paris, urmând,
în mod special, cartea celebră a lui Friedrich Teja
Bach despre Constantin Brâncuși.

Friedrich Teja Bach şi

Constantin Brâncuşi

Friedrich Teja Bach Profesor de Istoria artei la Universitatea din Viena (din
1944 până în anul 2013) este un mare Brâncușiolog A studiat cu asiduitate nu doar
biografia detaliată ci și originea și modul de realizare a tuturor sculpturilor
În lucrarea intitulată: WITH BRANCUSI. METAMORPHOSES OF PLASTIC FORM.
(ISNB 3-8321-01839-X) în afara lucrărilor integrale, prezentate în fotografii de
mare valoare artistică, autorul redă fragmente din lucrări neterminate, distruse
sau pierdute, despre care nu se mai știe nimic; au rămas doar câteva fotografii (în
cartea sa) . Este prezenbtată dorința, în mai multe scrisori, aparținând Sculptorului
Constantin Brâncuși, ca un sculptror de talent să realizeze.

Reconstituirea operelor distruse sau pierdute

ale sculptorului Constantin Brâncuşi
Reconstituirea se referă la refacerea fără modificări a unei lucrări de artă,
în mărimea ei reală, având ca sursă fotografiile păstrate pentru respectiva creație
precum și alte informații valoroase privind forma și dimensiunile ei.

17
 O lucrare reconstituită presupune faptul că nu a fost găsită sau este
dezintegrată lucrarea putând fi realizată după fotografiile sau schițele inițiale
făcute de artist și păstrate în arhive. Lipsa unei lucrări aparținând marelui Brâncuși
este o inestimabilă pierdere pentru patrimoniul universal.

Confesiunea sculptorului Rodion Gheorghiţă

Ca să poți să reconstitui opera unui artist trebuie să intri în starea lui de
spirit. Artistul, care face reconstituirea trebuie să fie un foarte bun modelator, cu
o experiență foarte mare, în folosirea diferitelor materiale și tehnicii
Brâncuși a evoluat în portetistică, detașându-se de contemporanii săi.
Portretele au o expresivitate deosebită; majoritatea fiind lăsate în stadiul de
ipsos. Alltele au fost realizate în piatră și bronz.
Sărutul, Coloana și Cocoșul reprezintă o altă tehnică de abordare, având
ca obiectiv simbolul. În acest sens am avut o mare diversitate de încercări,
executând lucrările în tehnici diferite. Am folosit mijloace și tehnici dintre care:
măsurătorile riguroase, fotometria, etc, pentru a reprezenta cu maximă fidelitate
simțul artistic și perfecțiunea operelor pierdute ale lui Brâncuși.
Am căpătat o experiență vastă, lucrând multe la busturi și alte lucrări
artistice în bronz, piatră, marmură, gips. Mai nou, execut lucrări în fibră de sticlă,
datorită rezistenței fizice ale acestui material, care nu poate fi furat sau refolosit
și calității finale pe care am obținut-o pentru friecare sculptură.
Experiența mea de sculptor de peste 50 de ani, m-a ajutat enorm iar, să
reușesc reconstituirea câtorva opere pierdute sau distruse ale lui Brâncuși, după
fotografii vechi. Această nouă provocar este bucuria supremă a vieții mele de
artist.

18
 Lista lucrărilor prezentate publicului

Materia Tema Dimensiuni Locul Anul

(cm)
de amplasare

Ipsos Portretul lui Lucrețiu 40/30/30 Expus în sala Dalles 1974

Pătrășcanu București și transferat
la Muzeul de Artă din
Craiova
Piatră Meditație asupra orașului 300/120/100 Orșova 1974
Piatră Domnitorul Mihai Viteazu 240/100/70 Caracal 1975
Bronz Domnitorul Constantin 6040/90/60 Horezu 1978
Brâncoveanu
Fibră de Domnitorul Constantin 600/200/150 Horezu 2009
sticlă+
Brâncoveanu
patină de
bronz
Fibră de 2 Altoreliefuri 300/100/ 49 Fațada Muzeului de 1997
sticlă+ Artă Craiova.
patină de
bronz
Fibră de 2 Altoreliefuri 120/90//30 Fațada Muzeului de 1998
sticlă+ Artă Craiova
patină de
bronz
Fibră de 1 Altorelief 100/70/40 Fațada Muzeului de 1999
sticlă+ Artă Craiova
patină de
bronz

19
Beton Fibră Monumentul eroilor din 600/400/400 Seaca de Câmp (Dolj) 2005
de sticlă+ primul și al doilea război
patină de mondial
bronz
Bronz Ansamblul sculpturilor Busturi (24) Craiova. 2004.
artiștilor Olteni
70/50//35 TNC
Fibră de sti- Bustul Acad. Prof. Dr. 90/50/40 Institutul național de 2003
clă+ patină Ioan Drăgan Medicină Sportivă
București
Fibră de Atleta 90/45/40 Hunedoara 2003
sticlă+
Maria Cioncan Cluj-Napoca
patină de
bronz
Fibră de Bustul colecționarului 40/30/25 Muzeul de Artă 2009
sticlă+ Constantin Râmnicu Vâlcea
patină de
Bălintescu
bronz
Fibră de Bustul sculptorului 75/40/40 Muzeul-de artă Cos- 2011
sticlă+ Gheorghe Anghel tești piesă din colecția
patină de Ctin. Bălintescu
bronz
Fibră de Statuia 200/40/40 Piața Teatrului Național 2012.
sticlă+ Craiova
lui
patină de
bronz William Shakespeare
Fibră de Busturile a 15 personali- 90/50/40 Aleea din fața 2010
sticlă+ tăți ale orașului Balș Primăriei Balș
patină de
bronz

20
 Participare cu lucrări la expoziţii internaţionale
Danemarca-Vordinborg 1993
A. Expoziție
TEMA MÂINII 24 de bronzuri medii și mici
TEMA SCULPTURĂ FIGURATIVĂ: 1 COPIL DIN LEMN DE CIREȘ.100/40/ 50 cm.
Executarea în fața publicului a 3 teme
-Bustul poetului național M. EMINESCU: portret modelat în lut:și prelucrat
în ipsos, donat școlii în care se învață despre poetul român.
-Cap de Danez, donat pentru colecția particulară, a.modelului
Bustul unui distins professor danez, în amintire,donație pentru expunerea la
cimitirul din Vordinborg.

B. Expoziție de grup în cadrul concursului Internațional de sculptură

de la Ravenna DANTESCA.1984, unde am obținut Medalia de aur pentru:
a.Sculptura inspirată de Un verset din Infernul lui Dante,
Nu-i iederă să-și stângă arare mlada,
Precum acolo, fiara blestemată
Își răsucea pe bietul trup, torsada.
b.Cele două esențe.
Lucrări aniversare.
Lucrări comandate de Centrul Cultural și Școala din Slătioara pentru
aniversarea la data de 9 noiembrie 1999. A Fundației Naționale pentru cicilizație
rurală Niște Țărani, fondată de către scriitorul Dinu Săraru și poetul Adrian
Păunescu
Poetul Adrian Păunescu a fost foarte impresionat de imortalizarea sa în forma
artistică sculpturală, mulțumind artistului RODION a lansat, pe loc o frumoasă
epigramă
În lumea asta de kitch/ Eu chiar de mor/Rămân aici.
Am prezentat lucrările realizate în atelierul meu, unde zilnic mă întâlnesc
cu o materie inertă, pentru a o determina să descopere misterele ascunse și să-mi
spună înțelesurielei ei.

21
22
Imagini lucrări originale

23
24
 Mihai Eminescu
Orașul Calafat
Fibră de sticlă cu patină de bronz
120 x 50 x 35 cm

25
 Monumentul Eroilor
de la Seaca de Câmp
Tehnica beton și fibră
700 x 400 x 400 cm

26
 Dinu Săraru, Școala din Slătioara
Fibră de sticlă cu patină de bronz
60 x 40 x30 cm

27
 Adrian Păunescu
Fibră de sticlă cu patină de bronz
60 x40 x 30

28
29
30
 Mihai Eminescu
Orașul Vordinborg, Danemarca
Ipsos
140 x 50 x 25 cm

31
 Bustul lui Mihai Viteazul
Sculptură în piatră
140 x 90 x 60 cm
Orașul Caracal

32
33
 Sergiu Nicolaescu, Tg. Jiu
Fibră de sticlă cu patină de bronz
120 x 40 x 30 cm

34
Lucrețiu Pătrășcanu, Muzeul de Artă Craiova
Ipsos
30 x 25 x 25 cm

35
36
 Monumentul lui Constantin Brâncoveanu
Tehnica fibră de sticlă cu patină de bronz
650 x 200 x 200 cm

37
 Altoreliefuri
Fibră de sticlă
Muzeul de Artă Craiova
400 x 100 x 20 cm

38
 Altoreliefuri
Fibră de sticlă
Muzeul de Artă Craiova

39
 Meditație asupra orașului
Orșova, piatră
400 x 800 x 700 cm

40
Dialog mâini umanizate, 24 piese
Bronz
Dimensiuni între 10 cm și 40 cm

41
 Dialog mâini umanizate, 24 piese
Bronz
Dimensiuni între 10 cm și 40 cm

42
43
44
Dialog mâini umanizate, 24 piese
Bronz
Dimensiuni între 10 cm și 40 cm

45
 Bustul sculptorului Gheorghe Anghel
Fibră de sticlă cu patină de bronz
Muzeul de Artă Costești, jud. Vâlcea
75 x 40 x 40 cm

46
 Statui dramaturgului William Shakespeare
expusă în fața Teatrului Național Craiova, Piața Shakespeare
Fibră de sticlă cu patină de bronz
220 x 30 x 30 cm

47
 Verset din Dante, Nuntire
Bienala internațională de sculptură mică Dantesca, Ravena
Bronz
45 x 20 x 30 cm

48
Bustul Domnitorului Constantin Brâncoveanu
Bronz, 150 x 80 x 50 cm
Orașul Horezu

49
 Întrepătrundere
Piatră
150 x 40 x 30 cm

50
 Nobil dac
Fibră de sticlă cu patină de bronz
185 x 60 x 60 cm

51
 Traian
Fibră de sticlă cu patină de bronz
185 x 60 x25 cm

52
Opera pierdută sau distrusă
a lui Brâncuşi

53
54
 Rodion Gheorghiţă
reconstituie 104 lucrări distruse sau pierdute
ale lui Brâncuşi

Lucrările pierdute sau distruse ale lui Brâncuși sunt în număr de 104.
Din aceste 104 lucrări, marele sculptor român Rodion Gheorghiță a
reconstituit deja 29 de lucrări, cele mai valoroase. Celebre și extrem de valoaroase
sunt Danaida (cap de bronz aurit), Capul (bronz), Domnișoara Pogany (bronz),
Peștele (bronz).
De asemenea: Cocoșul, de 3,26 m.
O lucrare extrem de valoroasă este și Baroneasa R.F. (piatră).
Sunt, de asemena, o serie de gipsuri între care: Sărutul, Domnișoara Pogany,
Bătrânul, Laokoon etc.
Sculptorul român Rodion Gheorghiță are lucrări în mai multe țări. Opera
sa sculpturală proprie numără câteva sute de lucrări (în bronz, piatră, lemn, gips
etc.). De 12 ani, lucrarea care se înmânează laureaților Festivalului Internațional
de Teatru William Shakespeare, un Shakespeare în miniatură, a fost oferită la peste
300 de actori, regizori, dramaturgi de pe cinci continente.
Rodion Gheorghiță a primit, în Italia, la Ravena, Premiul Dante pentru
ilustrarea unei terține din Divina Comedia, o admirabilă lucrare în bronz.
Sculptorul Rodion Gheorghiță este elevul celebrului sculptor român Ion
Irimescu. Și unul dintre cei mai mari sculptori europeni în viață.
Sculptorul Rodion Gheorghiță este membru al Academiei Tomitane care i-a
conferit și Medalia Dionysius Exiguus și Premiul pentru sculptură.

Acad. Constantin Barbu

Membru titular al Academiei Europene de Științe,
Arte și Litere din Paris

55
 1. Laokoon
Lucrarea este executată din argilă, dimensiunile sunt 68 x 38 x 32 cm.
Lucrarea a primit medalia de bronz la Academia de Arte din București, fiind înregistrată în 30 iunie 1900.
Este o lucrare din studenția lui Brâncuși. Fotografia executată de Brâncuși se află în Arhivele Naționale Craiova.
Prima trimitere la lucrarea Laokoon a fost făcută de către This Quarter, în 1925. Despre lucrare au scris Zervos
(1957), Jianu (1963), Deac (1966), Geist (1968), Hulten/Istrati (1986).

56
1. Laokoon

Lucrarea este executată din argilă, dimensiunile sunt 68 x 38 x 32 cm. 57

 2. Cap de bătrân
Lucrarea este executată în gips. Apare în Croitoru (nr. XXX și XXXI). Reprodusă în Brezianu (1976), datată
1901, în Geist (1975) care o datează 1906.

58
2. Cap de bătrân

Lucrarea este executată în gips. Apare în Croitoru (nr. XXX și XXXI). 59

Reprodusă în Brezianu (1976), datată 1901, în Geist (1975) care o datează 1906.
 3. Portretul Generalului Dr. Carol Davila
Lucrare în gips (după care s-a turnat în bronz la V.V. Rășcanu & Comp. în 1912). Lucrarea are dimensiunile
71 x 61 x35 cm. Despre lucrare au scris Zervos (1957), Jianu (1963, Brezianu (1965), Geist (1968), Hulten /
Istrati (1986).

60
 3. Portretul Generalului Dr. Carol Davila

Lucrare în gips (după care s-a turnat în bronz la V.V. Rășcanu & Comp. în 61
1912). Lucrarea are dimensiunile 71 x 61 x35 cm. Despre lucrare au scris Zervos
 4. Portretul unui portar de hotel
Lucrare în gips. A fost prezentată în Brezianu (1964), Spear (1966), Geist (1968), Hulten / Istrati (1986).

62
 4. Portretul unui portar de hotel

Lucrare în gips. A fost prezentată În Brezianu (1964), Spear (1966), Geist 63

(1968), Hulten / Istrati (1986).

 5. Portretul Victoriei Vaschide
Lucrarea este executată în argilă. Imaginea a apărut în Brezianu (1964), fiind datată 1908. Au scris despre
lucrare Brezianu (1964, Spear (1966), Geist (1968), Hulten / Istrati (1986).

64
65
 6. Studiu pentru Orgoliul
Lucrarea este executată în gips. Este datată 1905. Au scris despre lucrare Brezianu (1964, 1974, 1976),
Geist (1968, 1975, 1983).

66
6. Studiu pentru Orgoliul

67
 7. Orgoliul
Lucrarea este executată în gips. Este datată 1905. Dimensiunile sunt 30,5 x 20 x 22 cm. Este semnată
C. Brâncuși. Despre lucrarea au scris Zervos (1957), Jianu (1963), Sprear (1966), Brezianu (1974, 1976), Geist
(1969, 1975, 1983), Hulten / Istrati (1986).

68
69
 8. Portretul lui Daniel Poiană
Lucrare executată în gips, datată 1906. A fost identificată de Brezianu după o fotografie a lui Daniel
Poiană, un prieten al lui Brâncuși. Au scris despre lucrare Brezianu (1974), Geist (1983).

70
71
 9. Portretul lui Gheorghe Lupescu
Lucrare executată în gips, patinat, datată 1906. Este semnată C. Brâncuși. A fost expusă în 1906 la Paris,
în Salonul de Toamnă și sub titlul „Fiul câmpului“, la București în 1907 la Expoziția tinerimii artistice. Au scris
despre lucrare Jianu (1963), Brezianu (1964, 1965, 1974), Spear (1966), Geist (1968, 1975, 1983), Hulten /
Istrati (1986).

72
 73
Lucrare executată în gips, patinat, datată 1906. Este semnată C. Brâncuși. A
 10. Repaus
Lucrare în gips, fotografie cu scrisul sculptorului „Repaus de C. Brâncuși, 1906“. Trimisă lui Victor N.
Popp, carte poștală, în 31 decembrie 1906. Au scris despre ea Brezianu (1974, 1976), Geist (1968, 1975, 1983),
Hulten/Istrati (1986).

74
75
 11. Peile roşii
Lucrare în argilă. Datată 1906. Brezianu (1965) datează fotografia 1906 și consideră că este din gips. Este
semnată „C. Brâncuși“. Au scris despre lucrare: Brezianu (1964, 1965), Spear (1966), Geist (1968, 1975, 1983),
Hulten/Istrati (1986).

76
77
 12. Sărutul
Lucrare în gips. Datată 1907-1908. Dimensiuni 28,4 x 26 x 21,5 cm. A fost expusă la București în 1910,
New York, Chicago, Boston 1913, București 1910. Au scris despre lucrare Spear (1966), Geist (1968, 1975).

78
12. Sărutul

79
 13. O muză
Lucrarea este executată în gips. Are înălțimea de 45, 7 cm. A fost expusă în 1913 sub numele „O muză“.
Numele apare într-o srisoare a lui Brâncuși către Quinn (1917). Au scris despre lucrare: Jianu (1963), Spear
(1966), Geist (1968, 1969, 1983), Hulten/Istrati (1986).

80
 81

Lucrarea este executată în gips. Are înălțimea de 45, 7 cm. A fost expusă în
 14. O muză
O muză, bronz. Lucrarea anterioară, executată în bronz.

82
14. O muză

83
 15. Danaida
Lucrarea este executată în bronz aurit. Este datată 1913. Dimensiunile lucrării: înălțime 26 cm. Au scris
despre lucrare: Jianu (1963), Spear (1966), Geist (1968).

84
 15. Danaida

Lucrarea este executată în bronz aurit. Este datată 1913. Dimensiunile 85

lucrării: înălțime 26 cm. Au scris despre lucrare: Jianu (1963), Spear (1966), Geist
 16. Domnişoara Pogany
Lucrare în gips.

86
16. Domnișoara Pogany

Lucrare în gips. 87
 17. Domnişoara Pogany
Lucrare în bronz polizat datată 1913. Dimensiunile sunt 44,8 x 27 x 30? cm. Au scris despre lucrare Zervos
(1957), Jianu (1963), Geist (1968, 1969, 1975, 1983), Brezianu (1974).

88
Lucrare în bronz polizat datată 1913. Dimensiunile sunt 44,8 x 27 x 30? cm. 89
 18. Capul
Lucrarea este executată în gips. Datată 1916. Dimensiuni: L = 28 cm. Au scris despre lucrare Giedion –
Welcker (1958), Geist (1975, 1983).

90
 18. Capul

Lucrarea este executată în gips. Datată 1916. Dimensiuni: L = 28 cm. Au scris

despre lucrare Giedion – Welcker (1958), Geist (1975, 1983).

91
 19. Capul
Aceeași lucrare din 1916 din gips, turnată în bronz aurit.

92
19. Capul

93
 20. Peştele
Lucrarea este executată în bronz polizat (aici executată în bronz aurit). Datată 1924. Dimensiunile sunt
12,6 x 42 x 3 cm. Semnată C. Brâncuși – Paris 1924. Lucrarea a fost distrusă în 1976.

94
 20. Peștele

Lucrarea este executată în bronz polizat (aici executată în bronz aurit).

Datată 1924. Dimensiunile sunt 12,6 x 42 x 3 cm. Semnată C. Brâncuși – Paris 1924.
Lucrarea a fost distrusă în 1976.

95
 21. Baroneasa R.F.
Lucrare în piatră. Datată 1909. Dimensiuni: h = 75 cm ?. Lucrare pierdută. Au scris despre această lucrare
Giedion-Welcker (1958), Jianu (1963), Spear (1966), Geist (1968, 1975, 1983), Hulten/Istrati (1986).

96
21. Baroneasa R.F.

Lucrare în piatră. Datată 1909. Dimensiuni: h = 75 cm ?. Lucrare pierdută. Au97

 22. Cocoşul galic
Lucrare în argilă datată 1922-1923. Lucrare distrusă. Roché îi scrie lui Quinn despre această lucrare într-o
epistolă din 14 ianuarie 1923: „Brâncuși is preparing a metal-gallicoq 2 or 3 meters high.“ În This Quarter 1925
este reprodusă legenda „Le coq projet pour bronze“. Au scris despre This Quarter (1925), Gesit (1969, 1975,
1983), Hulten/Istrati (1986). Prin fotometrie înălțime 3,50 metri.

98
22. Cocoșul galic

99
Lucrare în argilă datată 1922-1923. Lucrare distrusă. Roché îi scrie lui Quinn
100
Cuprins

Mică autobiogrtafie artistică................................................................................3

RODION GHEORGHIŢĂ. CURRICULUM VITAE.......................................................5

De vorbă cu sculptorul RODION GHEORGHIŢĂ..................................................7

Friedrich Teja Bach şi Constantin Brâncuşi........................................................17

Imagini lucrări originale.......................................................................................23

Opera pierdută sau distrusă a lui Brâncuşi ......................................................53

101
102